De-a lungul istoriei, numele capitalei austriece a avut multiple rezonanţe în sufletele românilor, începând cu mărturiile istorice despre repetatele drumuri la Viena ale unor personalităţi ale luptei pentru recunoaşterea drepturilor şi păstrarea identităţii românesti în provinciile ajunse sub administrarea Imperiului Austriac şi apoi Austro-Ungar, continuând cu magnetismul generat de o capitală europeană puternică şi culturală, unde s-au şcolit români care vor deveni extrem de valoroşi în procesul de coagulare şi realizare a idealului de unitate naţională, precum şi de performanţă culturală.
Ca repere istorice, în 1683, Domnitorul Ţării Româneşti Şerban Cantacuzino, când a staţionat ca vasal al turcilor, în vremea depresurizării Vienei, împreună cu Gheorghe Duca al Moldovei, Mihai Apafi al Transilvaniei şi cu 24.000 de soldaţi, va aşeza o cruce românească în spatele palatului Schönbrunn, unde se vor ruga timp de trei luni.
În 1892 se va organiza o primă organizaţie – „Colonii române”, în capitala imperială. Iar în 1902 se va întemeia „Clubul român de la Viena”
Orice referire la prezenţa ortodoxiei românteşti la Viena va evoca, ca moment de referinţă, perioada 23 sept.1914 – 25 iulie 1918 când, în capela amenajata în casa „Clubului român de la Viena”, închiriată în 1906, au fost adăpostite „pentru protejarea de o eventuală profanare” Moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Din perspectiva Bisericii Ortodoxe Române, comunitatea românească există şi funcţionează astăzi în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală şi de Nord, înfiinţată în 1993 şi păstorită de către Înaltpreasfinţia Sa, Mitropolitul Nicolae al Banatului, pentru scurt timp, iar de 30 de ani de către Înaltpreasfinţia Sa, Mitropolitul Serafim Joantă. Numai în Viena există 5 parohii româneşti, dintre care trei ne sunt familiare, căci ne-am rugat împreună şi am avut întâlniri cu folos duhovnicesc cu membrii comunităţilor.
În împletire cu activităţile pastoral-misionare ale Bisericii, susţinerea identităţii de neam şi spiritualitate, se desfăşoară în Viena printr-o bogată diversitate de activităţi, care întăresc dar şi prezintă identitatea culturală a românilor, „etalând şi poporului austriac potenţialul strălucit al talentaţilor reprezentanţi ai culturii şi artei noastre, pe aceste meleaguri” (Laura Hant).
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, am răspuns invitaţiei Ambasadei României în Republica Austria care, în colaborare cu Institutul Cultural Român din Viena şi Asociația „Mihai Eminescu”, a marcat la Viena Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea marelui poet național Mihai Eminescu, printr-un concert festiv de muzică pentru pian, susţinut în sediul Ambasadei în ziua de duminică 19 ianuarie, de către pianistul şi compozitorul neoclasic român Teo Milea, primul pianist din lume invitat să-şi interpreteze propria muzică la sediul Comandamentului NATO din Bruxelles şi primul pianist care urcă pe scena Festivalului Internaţional de Balet din Dortmund (Andreea Amza-Andraş).
Alături de gazda evenimentului, Andreea Amza-Andraş, Însărcinatul cu Afaceri A.I, au mai fost prezenţi ca organizatori: Institutului Cultural Român de la Viena, prin Andreea Dincă, Asociaţia „Mihai Eminescu”, de la Viena, prin Laura Hant, părintele dr. Nicolae Dura- Vicarul Comunităţii Ortodoxe Române din Austria, decan prof. dr. Radu Botz, dirijorul Gabriel Bebeşelea, Mezosoprana Ruxanda Donose, dr. Aurelia Braneti, prof. Dan Dulciu şi mulţi alții.
Comuniunea românilor din Viena cu obştea sfintei mănăstiri Voroneţ s-a conturat întâi prin contactul cu pr. dr.Nicolae Dura, care a adus în repetate rânduri personalităţi ale Statului austriac pentru a vizita mănăstirile din Bucovina, incluse în patrimoniul UNESCO. De asemenea, părintele, împreună cu Pr. Emanuel Nuţu, a gazduit şi o lansare de carte despre istoria recentă a Mănăstirii Voroneţ. Şi cu prilejul acestei prezenţe în Viena, ne-am rugat împreună la slujba vecerniei mari la duminica Evangheliei vindecării celor zece leproşi, poposind apoi la o întâlnire duhovnicească, la invitaţia părintelui paroh.
O puternică legătură s-a format cu o altă comunitate de români, prin persoana preotului Emanuel Ştefan Nuţu şi doamna sa, Diana, originari din Gura Humorului, crescuţi „sub streaşina Voroneţului”, care au iniţiat la Viena un proiect ambiţions, cu multiple beneficii, prin construirea unei biserici- replică a Voroneţului-, „puiul de Voroneţ”, „Voroneţul vienez”, cum i s-a mai spus; biserica va fi pictată şi pe pereţii exteriori, după un plan conceput de către preot, arhitecţi şi pictori, sub directa îndrumare a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Alături, s-a ridicat un ansamblu comunitar, un corp de clădire cu locuinţe şi spaţii pentru activităţi educative şi sociale; toate fiind ctitorite ca: Parohia „Pogorârea Sfântului Duh” şi „Sf. Voievod Ştefan cel Mare” Viena. Sfinţirea locului şi punerea pietrei de temelie a bisericii s-au oficiat în data de 17 sept. 2017, iar în 11 iunie 2022 s-a sfinţit Sfânta Masă a bisericii principale, momente la care Sfânta Mănăstire Voroneţ a fost prezentă prin reprezentantele invitate.
Astăzi, biserica este împodobită cu pictură în frescă pe aproape jumatate din pereţii interiori¸efortul financiar fiind uriaş, căci sunt credinte bancare contractate. Bogatul program pastoral susţinut de părintele paroh şi comunitatea de enoriaşi întăresc speranţa în ajungerea la implinirea completă a acestui proiect unicat în spaţiul Europei Occidentale; atmosfera din timpul Sfintei Liturghii, a Duminicii interpretate sub semnul „recunoştinţei”, la care s-au rugat şi s-au împărtăşit zeci de copii şi adulţi, întăreşte acesta comvingere.
Părintele Rafail Noica spunea în paginile cărţii Dincolo de Noica: „Cultura este rodirea cea ce semeni.” Românii din Viena seamănă şi rodesc identitate românească prin spiritualitatea creştină pe care o trăiesc şi cultivă; prin actul artistic pe care-l însuşesc şi implementează; prin responsabilitatea cu care practică orice misiune încredinţată, în ţara care i-a primit şi a devenit pentru ei, temporar sau definitiv, „acasă”.
Stavrofora dr. Gabriela Platon
Mănăstirea Voroneț