Pelerinii care ajung în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, observă în faţa eclesiarniţei de pe latura de est a curţii, eclesiarniţă construită de mitropolitul Anastasie Crimca între 1626 – 1629, expuse pe o platformă trei clopote de dimensiuni diferite. Fiecare clopot are o inscripţie care explică data când a fost turnat şi de către cine a fost turnat.
Astfel putem afla următoarele: clopotul cel mai mare, aşezat în centru, are 1920 kg turnat la Moscova şi este dăruit în anul 1900 de Olga Alexeievna Ovsiamcova, pentru biserica oraşului Suceava unde odihnesc Moaştele Sf. Ioan cel Nou din Belgorod. Un alt clopot, turnat tot la Moscova în fabrica lui P.N. Finljanschi, de 1412 kg este donat de Sincelul Galaction Mleşniţă şi ieromonahul Pancratie Sidorovici pentru biserica cu hramul Sf.M.Mc Gheorghe unde se păstrează şi moaştele Sf. Ioan cel Nou din Suceava spre a lor veşnică pomenire în anul 1896.
Alături de aceste clopote, se mai află un clopot a cărui inscripţie în limba română cu caractere chirilice publicată şi descifrată pentru prima dată de părintele acad. S.Fl. Marian în 1895 are următorul conţinut „ † Acest clopot fu pe timpul lui Ştefan celui Mare domnitoriului Moldavii (sic!) pe ale lui spese vărsat iar acuma s-au revărsat şi s-au mărit după crepare (sic!) de dreptcredincioşilor poporeni şi alţi făcători de bine prin arhieria proistosului mitropolii vechi parohului şi atârnătorului sobor în anul 1860 luna lui august.
† Acest clopot s-au lucrat de Vasilie Fogoraş clopotar din Pătrăuţi în anul 1860.”
De altfel părintele acad. S. Fl. Marian, înainte de a reproduce textul inscripţiei afirma „un clopot, care a fost vărsat pe spesele lui Ştefan cel Mare, şi care de bună samă că dintru început va fi fost pus, dacă nu la vechea mitropolie (Mirăuţi. n.n.), apoi de bună samă la alta oare-şi care biserică din Suceava.”
În 1960 părintele Ioan Zugrav, fost profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, custodele Muzeului Mitropolitan din Cernăuţi semnala la rândul său existenţa în clopotniţa de la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou din Suceava a unui clopot de la Ştefan cel Mare, returnat în 1860, clopot adus dintr-o biserică necunoscută. Această informaţie a fost preluată de părintele Ioan Zugrav din Condica Cronicală scrisă de egumenul Inochentie Ştefanelli între 1927 – 1930.
Se pune întrebarea pe deplin justificată: unde a fost prima dată instalat acest clopot şi de când datează clopotul original, care în decursul timpului s-a dogit şi a trebuit să fie returnat.
În colecţiile filialei Iaşi a Serviciului judeţean Iaşi a Arhivelor Naţionale se află un document identificat de cunoscutul istoric Ştefan S. Gorovei în care a descifrat următoarele „ Pe clopotul cel vechi de la Mitropolie, ce au fost a Ozvisănii (sic ! Voznesăniei – Înălţării) se află scrisu aceste slove – Din mila lui Dumnezeu, Ioan Ştefan voievod, domn a toată Ţara Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a făcut cu fii săi, Alexandru şi Bogdan Vlad, în biserica Sfintei Înălţări a Domnului nostru Iisus Hristos clopotul acesta….”.
Se pare aşadar că acest clopot a fost dăruit bisericii cu hramul Înălţarea Domnului biserica din Cetatea de Scaun a Sucevei, şi că ar fi fost turnat în intervalul 6987 (1479) şi 7004 (1496) an în care Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare moare, propunând Ştefan S. Gorovei chiar mai sigur anul 6992 adică 1484 un an cu mare încărcătură şi semnificaţii pentru istoria Ţării Moldovei: Mănăstirea Putna este mistuită într-un cumplit incendiu în Miercurea Mare şi Cetatea Albă şi Chilia sunt cucerite de Baiazid al II -lea.
În stadiul actual al cercetărilor nu putem face o sigură afirmaţie referitoare la originea acestui clopot, însă oricum suntem în faţa unui bun de patrimoniu de o valoare istorică aparte, valoare care în timp va fi dovedită şi prin alte documente.