În Duminica a XXV-a după Rusalii, în care în bisericile ortodoxe se lecturează Pilda Samarineanului milostiv, 14 noiembrie 2021, numeroși credincioși au venit să se bucure de binecuvântarea arhierească și să înalțe rugăciuni la racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, grabnic ajutător și mare făcător de minuni, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – mănăstirea celui dintâi sfânt ocrotitor al Moldovei.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, pe un podium special amenajat în incinta așezământului monahal. Din sobor au făcut parte slujitori de la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” și clerici de la Centrul Eparhial Suceava.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a explicat înțelesul duhovnicesc al textului Sfintei Scripturi rânduit pentru această zi, relatat de Sfântul Evanghelist Luca. Ierarhul a prezentat contextul în care Mântuitorul Iisus Hristos a vorbit despre Pilda Samarineanului milostiv și a adus în atenție aspecte relevante privind locul în care s-a desfășurat întâmplarea. „Drumul dintre Ierusalim și Ierihon este presărat pe margini cu fel de fel de peșteri în care pe vremea de atunci ascundeau delicvenții; era numit și drumul sângelui. Distanța dintre Ierusalim și Ierihon era cale de 30 kilometri. A căzut acel om între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat, l-au bătut, au plecat, lăsându-l aproape mort. O astfel de dragoste frățească întâlnim și astăzi, în foarte multe cazuri. (…) Cei doi, levitul și preotul, nu i-au acordat ajutorul cuvenit, pentru că se pare că ei mergeau la templu. Dar la care templu mergeau? Pentru că ei coborau de la Ierusalim spre Ierihon, ceea ce înseamnă că slujiseră la templu și nu mai intrau sub incidența opririi de la slujbă și urmării unui ritual, pe care îl cerea Legea, respectiv în Leviticul, acel ritual conform căruia, dacă cineva se apropia de un om mort, trebuia să împlinească un anumit ritual și un anumit canon.”
Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre cel care i-a fost alături celui căzut și a explicat motivul pentru care Mântuitorul a subliniat originea acestuia. „Ei [preotul și levitul] totuși au trecut pe alături și atunci ascultătorii așteptau ca ajutorul să vină din partea unui iudeu. Dacă a trecut preotul și a trecut și levitul și au fost indiferenți, cel căzut între tâlhari fiind de neam iudeu, așteptau ascultătorii, ca ajutorul să vină din partea unui iudeu și nu a fost așa. (…) De ce a adus Mântuitorul în atenție un samarinean? Pentru că El însuși era acuzat cum că ar fi samarinean și atunci a adus în atenție pe un samarinean. Știți că între iudei și samarineni era un scandal de neoprit, pentru că se apucaseră samarinenii, de Paștile iudeilor, să arunce schelete de oameni morți prin curtea templului și această atitudine a lor a generat cam tot scandalul. (…) Aceasta este o atitudine a omului creștin, când te duci să-l vezi pe om căzut în suferință trebuie să faci un gest, un gest care îți va fi contabilizat acolo sus.”
În continuare, ierarhul le-a prezentat celor prezenți tâlcuirea Sfinților Părinți cu privire la această pildă. „Sfântul Nicolae Velimirovici comentează astfel această parabolă: omul căzut între tâlhari este Adam, care a plecat din raiul numit Ierusalim și s-a îndreptat spre Ierihonul căderii. Cei care l-au bătut sunt demonii. Preotul și levitul sunt Legea și prorocii care n-au avut un rost atât de bine definit în viața omului. Cel care l-a pus pe asinul său, l-a tratat și l-a dus la o casă de oaspeți nu-i altul decât Hristos, Care l-a dat gazdei, l-a dat apostolilor și preoților Legii vechi.”
În încheiere, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a evidențiat faptul că Mântuitorul este Cel care tămăduiește trupurile și sufletele celor căzuți și le-a amintit celor prezenți faptul că postul, care stă să înceapă, și rugăciunea sunt început bun pentru lucrarea duhovnicească a fiecăruia. „Hristos nu rămâne dator absolut nimănui. Pentru tot ceea ce cheltuiți cu semenii voștri și ai noștri să fiți încredințați că veți fi recompensați acolo Sus. (…) Toate lucrurile mari în decursul istoriei, atât în Vechiul, cât și în Noul Testament s-au făcut pe fondul postului și al rugăciunii. (…) Cele trei dimensiuni ale postului: dimensiunea hristologică – ținem post pentru că a ținut post Hristos, dimensiunea pnevmatologică – ținem post împreună cu Duhul Sfânt Care, așa cum a ținut post în pustie împreună cu Hristos, tot așa ne susține și pe noi, în lucrarea aceasta de postire, și dimensiunea ecleziologică – ținem post pentru că împreună cu noi ține post Biserica. Când Biserica recomandă postul, nu este absurdă, ci îl vrea pe om sub control duhovnicesc în viața de zi cu zi.”
În cadrul slujbei, ierarhul a înălțat rugăciuni pentru încetarea răspândirii bolii molipsitoare, pentru cei bolnavi, pentru personalul medical, precum și pentru toți cei aflați în slujba aproapelui. Mai mult, la final a citit rugăciuni de dezlegare şi pentru sănătate, precum şi o rugăciune special alcătuită pentru începerea postului, pentru ca cei care îşi propun să postească să fie întăriţi de Dumnezeu în hotărârea lor, astfel încât să se bucure de roadele postirii.
Duminică, 21 noiembrie 2021, începând cu ora 16:00, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou va fi săvârșită Taina Sfântului Maslu de obște de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic. La sfârșitul slujbei ierarhul va citi rugăciunea de dezlegare și rugăciuni pentru sănătate.
