Ultima zi a evenimentului prilejuit de împlinirea a 500 de ani de la Sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, 17 septembrie 2022, a încununat în chip deosebit strădania celor care, prin sesiunile de comunicări științifice dedicate celei mai importante dinastii domnitoare a Moldovei, au adus la lumină o parte dintre cele mai însemnate aspecte ale moștenirii cultural-istorice și religioase pe care aceasta ne-a dăruit-o prin monumentele și obiectele de patrimoniu, dar mai ales prin acțiunile de apărare a credinței și a valorilor creștin-ortodoxe românești.
Vizita documentară în care participanții au pășit pe urmele mușatinilor, observând și analizând o parte dintre ctitoriile acestora, s-a încheiat la Mănăstirea Putna cu Parastasul voievozilor Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă, ctitorii bisericii care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și în care se află moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, grabnic ajutător și mare făcător de minuni.
Reamintim că Cetatea Sucevei a fost în aceste zile, 15-17 septembrie, gazda Simpozionului Național „Moștenirea Mușatină. Credință – Cultură – Istorie”, proiect inițiat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, desfășurat în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și organizat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, sub Patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
Reprezentanți ai spațiului cultural românesc, teologi, istorici, filologi, arheologi și nu numai s-au reunit, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în Aula Magna a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava pentru a expune noi aspecte legate de felul în care Moștenirea Mușatină își face simțită prezența și în zilele noastre, atât prin sfintele locașuri, cât și prin credința a cărei flacără a rămas vie încă din secolul al XIV-lea.
Auditoriul, format din delegați ai Centrului Eparhial Suceava, reprezentanți ai autorităților locale, cadre didactice, studenți și elevi seminariști, precum și stareți și starețe ai mănăstirilor bucovinene, s-au bucurat de prezentările unor lucrări deosebite, care au abordat tematici diverse, menite să surprindă cât mai mult din rolul pe care Mușatinii, între care Bogdan I, Alexandru cel Bun, Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, Bogdan al III-lea, Ștefăniță Vodă, Petru Rareș și nu numai, l-au avut în istoria, cultura și credința neamului nostru.
Dacă ieri lucrările științifice au avut drept temă predominantă iconografia ctitoriilor mușatine și lucrările de restaurare ale Bisericii „Sfântul Ilie” Șcheia, cea de-a treia zi a simpozionului a început cu o vizită de documentare la câteva dintre cele mai importante așezăminte monahale ctitorite de membri ai dinastiei mușatine, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” – Mănăstirea Bogdana, prima necropolă mușatină, și Mănăstirea Putna, Ierusalimul neamului românesc, unde își doarme somnul de veci Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt.
În desfășurătorul zilei, un moment important l-a constituit pomenirea domnilor Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă, ctitorii Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Slujba Parastasului a fost săvârșită de un sobor de clerici format din conferențiari ai simpozionului, sub protia Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul.
Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna.
La finalul slujbei, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a adus în atenție faptul că, în pofida luminii pe care cei plecați la Domnul o lasă în urma lor, sufletele acestora au nevoie de rugăciune continuă, cu atât mai mult cu cât ei au ctitorit sfinte locașuri care dăinuie până astăzi. Preasfinția Sa a rememorat o parte dintre evenimentele importante din viața voievozilor, subliniind grija nu numai pentru strămoși, cât mai ales grija pentru generațiile viitoare.
„De aceea sunt pomeniți ctitorii, voievozii mai ales, în bisericile pe care le-au ctitorit, pentru că ei au știut că au nevoie de rugători pentru sufletele lor. Și-am săvârșit această slujbă de pomenire nu la Suceava, deși acolo este Catedrala pe care au ctitorit-o, unde sunt în fiecare zi pomeniți drept ctitori, ci aici la Putna, pentru că aici sunt mormintele lor. Aici a ales Sfântul Ștefan să aștepte glasul trâmbiței celei de apoi, împreună cu familia sa. Dar nu doar pentru asta. Facem pomenirea lor aici, la Putna, pentru că asta am învățat de la Măria Sa, de la Voievodul Ștefan. El s-a preocupat dinadins pentru statornicirea și continuitatea unei memorii dinastice. (…) El nu s-a preocupat doar de cei de dinainte, ci s-a gândit și la cei de după el. Și de aceea, una din primele sale griji, atunci când a fost rânduit de Domnul să fie Domn al Moldovei, a fost să găsească și să construiască un loc memorie, cum s-a spus, și să zidească o necropolă domnească atât pentru el și pentru soția, cât și pentru fiii săi, pentru urmașii săi direcți. Și, de aceea, din respect față de tatăl, respectiv față de bunicul său, și Bogdan III-lea Voievod și Ștefăniță n-au ales să fie îngropați în ctitoria lor de la Suceava, în Biserica Mitropolitană atunci, ci aici, la Putna, în pridvor, de-a dreapta și de-a stânga.”
Simpozionul dedicat Moștenirii Mușatine s-a încheiat cu vizitarea Muzeului Mănăstirii Putna.
Evenimentele aniversare dedicate Anului Jubileu, desfășurate cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, vor continua cu Expoziția „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – o istorie în imagini de patrimoniu mondial” care va avea loc la Biblioteca Națională a României în data 27 septembrie 2022.
Călătorind în timp, în vremea domnilor Țării Moldovei, privitorul pelerin se va întâlni, prin culoare și compoziție, cu momente impresionante din viața marelui mucenic, primind astfel darul Sfântul Ioan. În cadrul expoziției vor putea fi admirate fresce cu reprezentări ale Sfântului în pictura mănăstirilor Dobrovăț, Arbore, Humor, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Dragomirna, precum și din Paraclisul turnului clopotniță al Mănăstirii Bistrița – Neamț, din Catedrala Arhiepiscopală – Roman, din Biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava și, nu în ultimul rând, cu ilustrări ale vieții sale din Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. În cadrul evenimentului va avea loc și un concert de muzică psaltică susținut de Grupul „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.
Irina Ursachi
Foto credit: Protos. Timotei Tiron – Mănăstirea Putna
