La slăvitul Praznic al Înălțării Domnului, 2 iunie 2022, zi în care este pomenit Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, mănăstirea care îi adăpostește sfintele moaște încă din secolul al XVI-lea și-a cinstit cu multă bucurie și evlavie ocrotitorul. Liturghia arhierească a fost urmată de un moment festiv în care au fost răsplătiți cei care în ultimul timp s-au ostenit în slujba Neamului Românesc și a Bisericii.
Sărbătorii din acest an a Sfântului Ioan cel Nou, eveniment inclus în seria aniversară „Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie”, i-au fost dedicate trei zile în care, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, se desfășoară numeroase manifestări religioase, culturale și artistice.
Activitățile dedicate hramului Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” au început în dimineața zilei de 1 iunie, cu scoaterea în procesiune din Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a raclei în care sunt păstrate moaștele Sfântului Mare Mucenic și așezarea acesteia pentru închinarea pelerinilor într-un baldachin special pregătit și împodobit, sub teii din curtea așezământului monahal.
Astăzi, în ziua prăznuirii Sfântului, credincioșii prezenți s-au bucurat și de Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită pe un podium special amenajat în incinta ansamblului monastic de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, alături de un sobor de preoți și diaconi.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou”, dirijată de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu.
La momentul rânduit, protos. Irineu Lichi, inspector în cadrul Sectorului Proiecte și Construcții Bisericești al Centrului Eparhial Suceava, a fost hirotesit arhimandrit pe seama Catedralei Arhiepiscopale.
La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșită slujba Parastasului pentru eroii din toate timpurile şi din toate locurile, cei care s-au jertfit pentru ţară, neam şi credinţă, potrivit hotărârii Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1920, când s-a stabilit ca în ziua Praznicului Împărătesc al Înălțării Domnului să fie comemorați eroii neamului românesc.
Slujba hramului a fost cu totul deosebită pentru comunitatea surzilor din Suceava, coordonată de doamna Mihaela Nistor. Sfânta Liturghie a fost tradusă în limbaj mimico-gestual de către pr. Mirel Ilie, slujitor al Comunității Surzilor „Sfântul Ierarh Meletie – Arhiepiscop al Antiohiei” din Arhiepiscopia Bucureștilor. Domnul Liviu Marian Ioniță, parte a acestei comunități, a tradus răspunsurile de la strană. La eveniment au fost prezente persoane cu deficiențe de auz și din Municipiul București și din județele Botoșani, Dâmbovița, Ialomița, Călărași și Teleorman.
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia au fost surprinse aspecte legate de fiecare prilej de bucurie al acestei zile, Înălțarea Domnului, Ziua Eroilor, prăznuirea liturgică a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava și nu în ultimul rând întâlnirea cu tinerii olimpici, cu tinerii campioni, cu dascălii şi cu maeștrii lor, dar şi cu diferite personalități ale județului propuse pentru evidențiere de consilierii eparhiei.
Referindu-se la această zi în care sunt pomeniți cei care s-au jertfit pentru libertate și pentru credința ortodoxă, ierarhul a vorbit despre momentul în care a fost instituit cultul eroilor, la scurt timp după realizarea României Mari, și a subliniat curajul celor care au apărat patrimoniul național și spiritual. „Cultul eroilor a luat fiinţă sub patronajul Reginei Maria, prin Decretul-Lege 4.106 din 12 septembrie 1919, iar prin Decretul-Lege 1693 din 4 mai 1920 s-a stabilit – cu acordul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Înălţării Domnului, fiind decretată astfel drept sărbătoare naţională. România devine astfel primul stat modern în care eroii străini sunt asimilaţi eroilor naţionali. Trei ani mai târziu, în 1923, a fost inaugurat Mormântul Ostaşului necunoscut, în Parcul Carol I din Bucureşti. Ziua Eroilor a fost celebrată, în perioada comunistă, pe 9 mai, împreună cu Ziua Independenţei de stat a României. După 1990 s-a revenit la sărbătoarea dedicată eroilor, comemorarea sau pomenirea liturgică a acestora fiind împlinită în ziua Înălţării Domnului. Războaie şi convulsii sociale au fost, sunt şi vor mai fi, din păcate. Nici acum nu ducem lipsă de ele. De multe ori pacea propovăduită de Biserică a trebuit dobândită prin luptă. Cei care au ţinut la neamul lor nu au avut ţară de împărţit și nici credință. În atari situaţii, Dumnezeu cere omului alte măsuri comportamentale, mai ales atunci când este în discuţie credinţa, neamul şi ţara. De aceea, gloriile celor ce s-au jertfit pentru aceste valori au fost, sunt şi vor fi nepieritoare.”
În încheiere, Înaltpreasfinția Sa a mulțumit soborului slujitor, clericilor eparhiei, autorităților centrale, județene şi locale, tinerilor și dascălilor, precum și credincioșilor și tuturor celor care s-au implicat în buna organizare sau au participat la sărbătoarea hramului.
În continuare, ierarhul a oferit binefăcătorilor și susținătorilor lucrării Bisericii distincții de vrednicie, semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești.
Exarhii de zonă ai eparhiei, arhim. Mihail Balan, stareț al Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, și arhim. Nectarie Clinci, starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei, au primit din partea Înaltpreasfinției Sale Ordinul Crucea Bucovinei, „pentru remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității”.
Ordinul „Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” a fost dăruit celor care au urmat exemplul oferit de „tânărul înțelepțit de Dumnezeu, care și-a îndeplinit cu devotament slujirea sa și și-a fundamentat credința ortodoxă pe înțelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă și cuvânt”.
Printre cei care au fost premiați se numără și membri ai Lotului Olimpic al Federației Române de Canotaj, precum doamna Elisabeta Lipă, multiplă campioană olimpică și Președinte al Federației. Pentru râvna, osteneala și dragostea de care au dat dovadă au fost răsplătiți domnul Ciprian Olinici, consilier patriarhal și director al postului național de televiziune Trinitas TV, dascălii și elevii merituoși implicați în desfășurarea Olimpiadei Naționale de Religie, precum și alți sprijinitori ai eparhiei.
Diplome de vrednicie au fost acordate și reprezentanților autorităților centrale, județene și locale, cei implicați primind distincția Ordinul „Mușatinii”, oferită de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic pentru strădania în slujirea semenilor, „urmând (astfel) domnilor Moldovei și altor vrednici ctitori de țară și neam”.
În cadrul evenimentului a fost conferit și Ordinul „Anastasie Crimca”, celor care „au urmat exemplul Mitropolitului Anastasie Crimca, cărturar distins și om de cultură polivalent, creator și inovator în arta ecleziastică, jertfelnic lucrător în mijlocul societății moldave ca laic, dar și ca ierarh, milostiv și sensibil față de cei în suferință, de numele căruia se leagă construirea primului spital public din țară, la Suceava, în anul 1619.”
După răsplătirea tinerilor, a dascălilor și a maeștrilor lor, dar și a diferitelor personalități ale județului, a fost deschisă Expoziția de fotografie „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – o istorie în imagini de patrimoniu mondial”. Proiectul aduce la lumină aspecte ale cultului Sfântului Ioan cel Nou în discursul iconografic din Moldova secolelor XV-XVII, dar și descoperă noi ipostaze fotografice din Biserica-monument „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, loc în care sunt așezate sfintele sale moaște.
În cadrul galeriei expuse pe esplanada magazinului Arimateea din curtea așezământului monahal pot fi admirate fresce cu reprezentări ale Sfântului în pictura mănăstirilor Dobrovăț, Arbore, Humor, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Dragomirna, precum și din Paraclisul turnului clopotniță al Mănăstirii Bistrița – Neamț, din Catedrala Arhiepiscopală – Roman, din Biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava și, nu în ultimul rând, cu ilustrări ale vieții sale din Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.
Consultant științific al expoziției coordonate de pr. Ștefan Mihalcea, consilier eparhial în cadrul Sectorului Media și Comunicare al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, este doamna dr. Elena Firea de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar referent al proiectului, arhid. dr. Vasile Demciuc, consilier la Sectorul Patrimoniu, Monumente și Arhitectură Bisericească.
Mulțime de credincioși a poposit în Cetatea Sucevei, loc încărcat de credință, istorie și artă, dar mai ales binecuvântat de câteva secole de prezența sfințitoare a moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, pentru a se închina sfântului mare făcător de minuni și grabnic ajutător. Sfântul Mare Mucenic ocrotește neîncetat Țara Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, și le este aproape tuturor celor care îi cer ajutorul, oferindu-le sprijin și mângâiere.
Seara se va încheia cu premiera filmului documentar conceput special pentru acest eveniment, „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, o producție Trinitas TV, în prezența domnului Ciprian Olinici, consilier patriarhal și director Trinitas, și a doamnei regizor Simona-Ștefania Iordache.
Vineri, 3 iunie, începând cu ora 10:00, la Muzeul Național al Bucovinei va avea loc vernisajul expoziției de fotografie dedicată Sfântului Ioan cel Nou, ocrotitorul Cetății Sucevei și al întregii Bucovine. La eveniment sunt așteptați membrii comisiei Centrului Eparhial care se ocupă de evenimentele Anului Jubileu, dar și stareții și starețele așezămintelor în care au fost realizate fotografiile.
Totodată, imagini ale reprezentărilor Sfântului Ioan cel Nou, mare făcător de minuni și grabnic ajutător, vor putea fi admirate și la Cetatea de Scaun a Sucevei, în Sala Petru I Mușat.
Expoziția va putea fi vizitată în cele trei locații în perioada 3 – 30 iunie 2022.
Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava s-a născut în jurul anului 1300 în cetatea Trapezunt, aflată în Asia Mică, pe malul Mării Negre. Pentru că nu a dorit să se lepede de dreapta credință, a fost martirizat în anul 1330, în Cetatea Albă. Vestea minunilor pe care Sfântul Ioan cel Nou le-a săvârșit în decursul timpului a străbătut întreaga lume ortodoxă, moaștele sale fiind aduse la Suceava de către domnul Moldovei, Alexandru cel Bun. Sfintele sale moaște sunt adăpostite de peste 430 de ani în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.
Ziua de 2 iunie amintește despre minunea pe care Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou a săvârșit-o în anul 1622, când Suceava era amenințată de tătari. Preoții slujitori au vrut să ducă racla în Cetatea Sucevei pentru a fi în siguranță, dar, neputând să o ridice, au înțeles că Sfântul nu voia să plece și că el va săvârși o minune spre a scăpa orașul. Așa s-a și întâmplat, căci s-a pornit o ploaie atât de aprigă încât i-a silit pe tătari să renunțe la asediul lor.
Sfântul Ioan cel Nou este sărbătorit prin tradiție și la data de 24 iunie, când este pomenită aducerea sfintelor sale moaște în Cetatea Sucevei.
Sărbătoarea cinstirii Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava face parte din seria de manifestări aniversarededicate Anului Jubileu – Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie, închinat cinstirii „memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional”. Amintim faptul că acestea au loc cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod, a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Duminica Tuturor Sfinților” – Părhăuți, ctitoria boierului Gavril Trotușan, și a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Solca, ctitoria lui Ștefan Tomșa al II-lea Voievod.
