Sunt tot mai multe studii, realizate de grupuri de cercetare din mediul ONG sau de diverse instituții din domeniile educațional și social, care evidențiază – ceea ce se poate, de altfel, ușor observa și în proximitatea noastră, – că „mai mult de 4 din 10 (43,2%) adolescenți de la sate nu au fost niciodată într-o tabără de vară”. Desigur, factorii care determină o astfel de statistică sunt multipli și lista lor e non-exhaustivă, dar, la o primă strigare a gândului, un răspuns ce pare a reveni cu obstinație e acela că „prea puțini sunt părinții care să-și permită astfel de cheltuieli”. Și nu, nu e pentru că nu și-ar dori să le ofere copiilor bucuria de a participa la activități estivale.
Acesta a fost așadar întâiul temei al Programului eparhial Academia Copiilor „Hristos – Bucuria mea”, pe care Inspectoratul Școlar Județean Suceava și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Sectorul Media și comunicare, cu binecuvântarea și contribuția Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, îl organizează prin voluntariat al profesorilor și preoților coordonatori locali, gratuit pentru copii și tineri, pe toată perioada vacanței de vară.
Un program ce are ca principiu „școală pentru toți și pentru fiecare”, în înțeles de învățare continuă, cu drag și cu bucurie, pentru fiecare copil; de egalitate de șanse, independent de orizontul cultural și social ce i se așază-nainte; de activități în care învățarea să fie facilitată de profesioniști cu competențe confirmate prin formări și acreditări multiple; de diversitate a ofertei educaționale, bine dimensionată în trinomul instructiv/cognitiv – emoțional/afectiv – ludic/recreativ.
Iar fundamentarea abordării în care credem și pe care o recomandăm și o susținem în fiecare proiect local în Academia Copiilor se regăsește și în viziunea împărtășită de dl prof. univ. dr. Constantin Cucoș într-o recomandare metodică, încă acum câțiva ani: „Totodată, un program responsabil de învățare ar trebui să cuprindă nu doar ceea ce are uzanță imediată, ci și anumite constante ce țin de instrumentarul de cunoaștere, de înțelegere sau de apreciere a lumii. Nu doar cunoștințe trebuie pre-date persoanei, ci și căi de a ajunge la ele, de a le înțelege sensul și a le valorifica în contexte posibile.
O educație autentică trebuie să se așeze pe un raport inteligent între valoarea perenă și valoarea circumstanțială, între constant și tranzitoriu, între proximitate și îndepărtat, între contingent și veșnicie.
De asemenea, structurile de cunoaștere ale omului nu se pot dezvolta doar pe baza unui simplu joc formal, lipsit de un anumit „miez”, de idei cu o anumită consistență sau cu referire la ceva. Mintea nu se dezvoltă de la sine, nu funcționează „în gol”, ci dacă este „încărcată” cu ceva specific rostului și menirii ei. Cunoștința, ca „materie” sau „conținut” al minții, se constituie în factor ce „presează” asupra structurilor de înțelegere în a se dezvolta ascendent pe mai departe.”(www.constantincucos.ro, Cât știm și ce facem cu cunoașterea pe care o posedăm?)
Ce tipuri de activități propunem în proiectele locale subsumate programului? Activități instructive, liturgice, culturale, socio-educative și filantropice, care să răspundă dezideratului multidimensionalității educației; de pildă: ateliere de lectură interpretativă/comprehensivă de texte sapiențiale și biblice și/sau de scriere creativ-reflexivă; participare la evenimente culturale diverse – piese de teatru pentru copii, întâlniri cu scriitori, artiști sau oameni-tezaur; lansare de carte, expoziții de artă, vizite la obiective culturale diverse; Liturghia copiilor; Privegherea copiilor; Sfântul Maslu pentru copii; Acatist/Paraclis citit de copii/cu și pentru copii; Vizidom (vizite la domiciliul vârstnicilor); vizionare de film cu mesaj duhovnicesc și/sau moral-religios, urmată de dezbatere; ateliere creative; ateliere catehetice; activități de timp liber de calitate, de voluntariat și inițiativă comunitară; activități socio-educative și sportive, de suport și consiliere pentru copii aflați în situații de risc și/sau în incapacitate de a participa la activități culturale.
Dar, fiecare coordonator local decide ce activități se potrivesc comunității școlare și/sau parohiale ce se înscrie în Academia Copiilor „Hristos – Bucuria mea”, tocmai pentru a ne asigura că-i respectat și atins principiul „școală pentru toți și pentru fiecare”. Și-o dată în plus, și pentru că, reiterez, vorbim despre un program organizat prin voluntariat al profesorilor și preoților, oferit gratuit tuturor participanților, iar costurile cu organizarea activităților nu sunt deloc dintre cele mai reduse.
Cât despre zilele de învățare cu drag ce s-au prefirat printre copii și tineri în programul nostru până acum, sunt la-ndemâna gândului câteva în care se izvodesc bucurii sufletești și culturale înalte:
- Forumul „Sfinții, luminători ai cuvântului” din Întâlnirea Tinerilor Ortodocși de la MănăstireaPutna, ed. a VIII-a, eveniment devenit tradiție, inițiat și coordonat la fiecare ediție de slujitori ai Sfintelor Altare care sunt și profesori de religie, de profesori metodiști și membri ai Consiliului Consultativ pentru Disciplina Religie al Inspectoratului Școlar Județean Suceava și de preoți parohi ai mai multor comunități parohiale din Protopopiatul Rădăuți;
- Atelierul de lectură bazat pe tehnica dezvăluirii progresive, de la Centrul cultural-catehetic școlar „Sfântul Stelian” al Școlii Gimnaziale Berchișești;
- Sesiunile de storytelling, de învățare experiențială, de cultură și civilizație engleză și franceză, din proiectul „Hristos, Bucuria copiilor. Sfinții, prietenii noștri” organizat de Biserica „Sf. Cuv. Parascheva” și Școala Gimnazială „Constantin Morariu” din Pătrăuți;
- Laboratoare colaborativede chimie distractivă, de matematică distractivă și de inițiere în arta fotografiei și a eseului vizual, în proiectul desfășurat de Școala Gimnazială „Iorgu G. Toma” și Parohia „Înălțarea Domnului” Vama;
- Open Space, tutoriat între elevi și coteaching, în atelierul „Angels and saints”, co-facilitat cu un profesor de limba engleză, insp. școlar Gabriela Hisem, în aceelași proiect dezvoltat de echipa formidabilă de la Vama.
Sau cea dintâi activitate integrată, în Academia Copiilor, la Casa-muzeu cu exponate tradiționale și bisericești, „Satul e o minune”, din curtea Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești.
Acolo, chiar în umbra tâmplei bisericii, o căsuță de lemn cu cerdac și cu ferestre mici, acoperită cu draniță și cu o ogradă largă împrejmuită cu gard de nuiele, acoperit și el tot cu draniță. Pe dinăuntru, de-a lungul pereților văruiți cu alb, un blidar, lavițe acoperite cu covor țesut în stative, lăzi de zestre, scorțare, pălitare, ștergare, carpete, cruci sculptate în lemn și icoane, multe icoane cu ferecătură.
Și drag mi-a fost să le povestesc celor aproape 70 de copii – „Mugurași Duhovnicești Bogdănești” despre rostul și istoria unora dintre comorile tăinuite acolo. Țest pentru pâine, covată, prapuri, tetrapod, strană, Psaltire, bucium, roată de tors, vârtelniță, țesală, opaiț, blide, ulcior, lingurar, bundiță, catrință, ițari, opinci, straiță, cușmă, basma. Unora dintre ele le-am învățat nume noi, dimpreună cu ei, chiar atunci: fofeză, fedeleu pentru lapte acru, fideleș pentru unt.
Apoi, ne-am întrecut în a așeza pe hârtie un fluviu-inventar al lor, de cam 20 de metri, în care le-am consemnat numele, folosința, „rădăcinile” în inima neamului bogdăneștenilor, și pe alocuri și niște desene ale lor, cum ne-am priceput noi mai bine.
Ne-am despărțit, într-un răstimp, pentru o scurtă vreme, pentru că ne vom revedea în alte și alte ceasuri de taifas, să (ne) descoperim și mai mult, pentru că, spunea Academicianul savant Nicolae Iorga, istoric al Ortodoxiei românești, „un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii”. Și-am luat cu noi încredințarea din cuvintele domnului Academician Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române: „la noi, la români, credinţa, tradițiile şi biserica fac parte cumva din esenţa vieţii”.
Și-ndemnul său cu-nalt de adânci înțelesuri: „Să nu ne temem să ne cunoaștem specificul și identitatea. Ca eu să pot înțelege omenirea, cred că trebuie să înțeleg mai întâi grupul din care m-am format și să-l iubesc. Și, iubind această patrie și acest popor, cu siguranță îmi voi putea revărsa dragostea asupra tuturor celorlalte popoare și asupra întregii omeniri.”.
prof. Daniela Ceredeev,
coord. de program Academia Copiilor „Hristos – Bucuria mea”