Ziua hramului unei biserici este o mare sărbătoare a comunității creștine şi ea se înfățișează totdeauna ca o regină a zilelor în şiragul de sărbători de peste an. Nicăieri în lume bucuria unei sărbători nu este mai intens trăită ca în Biserica noastră Ortodoxă.
În ziua de 8 noiembrie, la prăznuirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, biserica din satul Brodina a îmbrăcat straie de sărbătoare. Împodobită ca o mireasă cu veşminte luminate, prin osârdia vrednicilor credincioşi, în frunte cu părintele paroh Dumitru Gorban, şi-a deschis larg uşile, iar toaca şi clopotele au chemat la rugăciune pe toţi credincioșii comunității și nu numai.
Slujba Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, oficiată de un sobor de 7 preoți, a fost condusă de Preacucernicul Părinte Constantin Oprea, consilier cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Din sobor au mai făcut parte slujitori de la parohiile din împrejurimi care au participat la rugăciune împreună cu credincioșii lor. Cuvântul de învățătură a fost rostit de către părintele consilier Constantin Oprea care a evidențiat rolul sfinților îngeri, ca duhuri slujitoare ale lui Dumnezeu, care vestesc oamenilor slava dumnezeiască.
Pe chipurile credincioşilor prezenţi se citea pacea şi bucuria pentru harul dumnezeiesc revărsat de Dumnezeu prin Sfânta Liturghie, toți fiind îmbrăcați în straie de sărbătoare care nu sunt altceva decât „veșmintele populare ale neamului românesc”. Conform tradiției satului s-a săvârșit pomenirea celor adormiți și apoi s-a ieșit în cimitirul satului pentru a fi pomeniți cei trecuți la cele veșnice.
Un moment aparte l-a constituit conferirea Ordinului „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” pentru mireni, de către părintele consilier cultural din partea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, domnului etnograf Paul Torac. Sfinția sa, înainte de înmânarea acestei distincții, a făcut o radiografie a activităților populare și artistice cu care locuitorii comunei Brodina se îndeletnicesc, numindu-i pe aceștia „oameni frumoși și iubitori de tradiții”. Printre ei se numără și domnul Paul Torac care provine dintr-o familie de huțuli autentici, păstrători ai tradițiilor populare din zona Brodinei, dar și mărturisitori ai credinței noastre ortodoxe. Având talantul dat de Preamilostivul Dumnezeu, acela de a fi un păstrător al tradițiilor sfinte ale neamului nostru, dar și a zonei etnografice din care face parte, pe parcursul a numai trei ani de zile, domnia sa a scos la lumină două lucrări dedicate etniei huțule: „Ne cântă huțulii” și „Chipuri de huțuli – mărturii ale vremurilor trecute”.
Datorită activității bogate pe tărâm etnografic, adunând cu multă pasiune, pricepere și simț metodic „ceea ce era risipit prin sertare, cufere și unghere uitate”, domnului Paul Torac, din purtarea de grijă a Părintelui nostru Arhiepiscop Calinic, i s-a acordat distincția cultural-eparhială sus menționată.
Pe această cale, fiecare dintre noi ar trebui să conștientizeze cuvintele marelui poet și dramaturg, cu origini huțule, Matei Vișniec: „Bucovina, prin oamenii ei, are toate șansele de a nu-și pierde identitatea… rămâne ca fiecare fiu al Bucovinei să încerce să contribuie, atât cât se poate, la conservarea acestui edificiu fragil, numit identitate culturală”.
Această bucurie a comuniunii, a dragostei, a credinței noastre strămoșești, a conștiinței de neam si țară, au trăit-o credincioșii brodineni prezenți la sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil din anul mântuirii 2021.
