Cea mai amplă lucrare de reabilitare a clădirii Cazinoul Băilor din Vatra Dornei, monument construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost recepționată ieri, 15 noiembrie 2023, după finalizarea unui complex proces de consolidare și restaurare desfășurat în ultimii ani, prin care a fost readusă în lumină arhitectura deosebită a edificiului considerat timp de un secol cea mai frumoasă construcție din Bucovina.
Datorită importanței și unicității monumentului la nivel regional și național, clădirea fiind una emblematică pentru județul Suceava, s-au depus eforturi constante și susținute în vederea redării frumuseții de odinioară.
Aflată în prezent în proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, clădirea care nu a mai fost funcțională timp de aproape trei decenii a impus, prin compoziția spațială clasică, cât și prin decorațiunile specifice sfârșitului secolului al XIX-lea, implementarea cu precădere a unui program de tip muzeal, beneficiind de un proiect de arhitectură prin care „s-a realizat consolidarea și protecția clădirii, restaurarea acesteia și amenajarea spațiilor interioare existente, în ideea asigurării unor funcțiuni modernizate sau noi”.
Reabilitarea monumentului istoric și schimbarea destinației inițiale într-un centru muzeal și cultural de excepție au fost doar două dintre obiectivele proiectului prin care s-a urmărit „creșterea interesului pentru patrimoniul istoric și cultural din stațiunea balneoclimaterică Vatra Dornei, prin promovarea resurselor și tradițiilor locale, în ideea valorificării superioare a potențialului turistic”.
Comisia lucrărilor de recepție a fost formată din reprezentanți ai Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, ing. Ciprian Muscă (președinte al comisiei) și pr. Viorel Ilișoi, delegați ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Mihaela Bogleș și pr. Ștefan Mihalcea, dar și reprezentanți ai Direcției Județene de Cultură Suceava, ai Inspectoratului Județean de Construcții și ai Inspectoratului Județean de Urgență Suceava. Au mai fost prezenți specialiști în construcții și instalații, membri ai echipei de proiect, precum și delegați ai firmei de construcții care s-a ocupat de lucrările de reabilitare a monumentului.
Au fost vizitate încăperile parterului, sala mare, prevăzută cu o scenă și balcon pe latura opusă (loc în care aveau loc spectacole, festivități, proiecții de film ș.a.), saloanele, încăperile anexe de la mezanin, dar și demisolul, care presupune funcționalități generale (spații tehnice și de depozitare).
Potrivit domnului ing. Ciprian Muscă, responsabil financiar și consilier în cadrul Sectorului Agro-Silvic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și cel care s-a ocupat înde-aproape de acest proiect, monumentul a cunoscut un proces amplu de restaurare, sub toate aspectele, atât din punct de vedere estetic, dar mai ales în ceea ce privește consolidarea clădirii, dată fiind starea avansată de deteriorare a acesteia. „De o importanță deosebită au fost lucrările întreprinse pentru eliminarea umidității din elementele constructive ale clădirii, în special de la baza acesteia, din demisol, prin punerea în funcțiune a instalației de dren perimetral. Au fost executate lucrări pentru înlăturarea infiltrațiilor apelor meteorice prin acoperișuri, colectarea și îndepărtarea apelor pluviale de pereții clădirii din curtea de lumină. Ca și descriere generală, lucrările de arhitectură propuse prin proiect au urmărit revitalizarea zidăriilor de piatră și cărămidă și a bolților cu degradări prin desfacerea zonelor macerate, friabilizate, urmate de plombări, rezidiri parțiale, țeseri a zidăriei de cărămidă. Intervențiile au fost făcute atât la interior, cât și la exteriorul clădirii. Lucrările au fost executate cu același format de cărămidă și cu mortar de var. O atenție deosebită a fost acordată pereților și bolților ce urmează a rămâne cu cărămidă aparentă (netencuite). De asemenea, au fost efectuate lucrări de reparații și refaceri la planșeele din lemn și la șarpantele acoperișurilor; lucrări de protecție a clădirii, însemnând învelitori din tablă, izolații termice la nivelul podului, la planșee sau între căpriori, închideri cu ferestre și uși cu geamuri duble sau termoizolante; lucrări de restaurare interioară la spațiile boltite cu zidărie de cărămidă aparentă, la scările cu trepte masive din piatră și la componentele artistice ale sălii mari centrale și ale sălii de pe latura de nord a clădirii; lucrări de restaurare la fațade și acoperișuri, însemnând refacerea tencuielilor exterioare, a profilelor și ornamentelor decorative la fațade, degradate în marea lor majoritate, refacerea coșurilor și a ornamentelor din tablă de zinc la învelitoare (lucarne, fleșe, coame profilate, acrotere la colțuri, vazoane la burlane); și lucrări pentru implementarea funcțiunii de centru muzeistic.”
A fost subliniat faptul că toate intervențiile noi au fost realizate în spiritul monumentului, subordonate regulilor de restaurare, respectiv cu finisaje, tehnologii și materiale apropiate de cele originale care și-au dovedit, în timp, durabilitatea. Nu au fost excluse mijloacele moderne pentru realizarea lucrărilor de consolidare și restaurare. O importanță deosebită a fost acordată iluminatului arhitectural al clădirii pentru o bună punere în valoare a acesteia.
Inaugurarea oficială a clădirii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților va avea loc pe 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, când complexul va fi sfințit de către cei doi ierarhi ai eparhiei, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar. Împlinirea a 105 ani de la reîntregirea României prin unirea cu Bucovina, în anul 1918, va fi marcată și prin momente artistice deosebite, susținute de Grupul Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, Corala „Ciprian Porumbescu”, Corala preoțească „Ștefan Nosievici” a eparhiei și de Corul „Ecou Dornean” al Parohiei Adormirea Maicii Domnului, Dorna Arini. Totodată, sala mare a centrului muzeal va fi gazda unei ședințe solemne organizate de Consiliul Județean. Acțiunile din cadrul evenimentului omagial „105 ani de la Unirea Bucovinei cu patria mamă – România” se desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Suceava, prin președintele Gheorghe Flutur, pe baza acordului de asociere între Județul Suceava prin Consiliul Județean Suceava, reprezentat de ing. Gheorghe Flutur, Muzeul Național al Bucovinei, Centrul Cultural „Bucovina”, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și Municipiul Vatra Dornei prin Consiliul Local al Municipiului Vatra Dornei.
Semnarea contractului de finanțare pentru începerea lucrărilor de restaurare și consolidare a clădirii monument „Cazinoul Băilor” de către Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților prin Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a avut loc la data de 5 decembrie 2017. Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.
Valoarea totală a proiectului este 21.740.665,19 lei, din care asistență financiară nerambursabilă 20.975.987,54 lei, la care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a mai contribuit cu peste 10.000.000 lei. Totodată, Consiliul Județean Suceava, condus de ing. Gheorghe Flutur, a sprijinit activitatea Centrului Eparhial cu o sumă echivalentă, astfel încât fondurile arhiepiscopiei să poată fi redirecționate către investițiile de la Vatra Dornei.
Clădirea care poartă astăzi denumirea de Centrul Muzeal „Cazinoul Băilor” a cunoscut perioade înfloritoare, dar și încărcate de zbucium. Monumentul a fost construit în perioada Imperiului Austro-Ungar, în vremea împăratului Franz Joseph, după proiectul arhitectului vienez Peter von Brang. Proprietate a Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, clădirea a fost ridicată între 1896 și 1898 și inaugurată la 10 iulie 1899. Afectată puternic în timpul celor două Războaie Mondiale, au existat două încercări de reabilitare, în anul 1926 și în 1960, intervențiile dovedindu-se a fi minimale. În anul 1948, clădirea a fost naționalizată, trecând în proprietatea statului, iar în 1988 aceasta a fost dezafectată din cauza stării avansate de degradare.
Irina Ursachi
