139. G. J.
„Ce se întâmplă dacă preoţii nu vor organiza activitatea de dezgunoiere a cimitirelor?!” (G.J.)
Stimate domnule! Suntem convinşi că preoţii se vor conforma, nu doar potrivit recomandărilor primite, ci și potrivit normelor bunului simț și conștiinței slujirii preoțești. Hristos a înviat!
140. C. B.
„Sărut dreapta, Înaltpreasfinția Voastră! Sunt student în anul 2 la Facultatea de Teologie și mi-aș dori să slujesc lui Hristos Domnul în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, deoarece prima dată când am călcat aceste meleaguri ale frumoasei Bucovine am simțit călduroasa primire a oamenilor și zâmbetul lor, atât de primitor. Tot pe aceste meleaguri am și duhovnicul, la vestita mănăstire Putna, unde mă simt ca acasă. Cum aș putea să mă înfiez în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și, dacă rânduiește Dumnezeu, să fiu diacon sau preot? M-aș bucura dacă m-ați putea ajuta cu un sfat. Vă mulțumesc mult! Binecuvântați și iertați!” (C.B.)
Domnule student! Finalizați-vă studiile teologice, după care luaţi-vă ieşirea din eparhia din care faceţi parte şi cereţi înfierea în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților în vederea susţinerii examenului de capacitate. Hristos a înviat!
141. C.G.
„Înaltpreasfinţia Voastră, cu deosebit respect, aș vrea să aduc înaintea dumneavoastră anumite aspecte observate de când sunteți Arhipăstorul Sucevei și Rădăuților (din păcate, pentru moment nu ați reușit să fiți și Arhipăstorul credincioșilor din cauza diverselor tehnici pe care le practicați).
Fiind obișnuiți cu Arhipăstorul nostru de suflet, IPS Pimen, care a dat dovadă de compasiune, înțelegere și ascultare față de învățăturile Sfintei noastre Biserici Ortodoxe și reușea prin blândețe și comunicare să soluționeze toate problemele iscate în comunitatea ortodoxă, ne-am trezit cu un doctor docent care nu ține cont de nimeni și nimic (se încearcă prin tot felul de cuvinte pompoase să arate cât de mult poate fi de neînțeles de credincioșii care în mare parte nu au reușit să aibă parte de o educație care să permită înțelegerea tuturor cuvintelor luate parcă din lucrări de doctorat).
Atât cât se poate, prin cuvinte simple, dar cu mare valoare pentru credincioși, IPS Pimen reușea să sădească în inimile fiecăruia dintre noi valorile creștine de care avem atât de mare nevoie în aceste vremuri tulburi.
Sper că aveți în vedere faptul că în arhiepiscopia în care ați fost numit, din păcate, avem o mare pondere de populație care aparține altor culte religioase și care se mărește pe zi ce trece, tocmai din lipsa unui arhipăstor blând care să inspire liniște și pace în arhiepiscopie.
Dincolo de marile schimbări care au fost efectuate la nivel de curte a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, care era precum o grădină și loc de rugăciune pentru credincioși, ați început o întreagă „revoluție” în întreaga arhiepiscopie. Vânătoarea pe care o faceți nu este deloc firească unui slujitor al Domnului, cu atât mai mult a unui arhiepiscop.
Așteptăm ca, în zile de duminică (adu-ți aminte de ziua Domnului și o cinstește) și sărbătoare să lăsați această vânătoare și să slujiți în mijlocul nostru, al credincioșilor.
Am observat că nu vă temeți de nimeni și nimic. La un moment dat, am citit în mediul on-line o scrisoare deschisa adresată IPS voastre cu privire la fondurile pe care le-ați luat cu japca de la parohii și cred că toți credincioșii sau preoții care solicită ajutor din partea arhiepiscopiei se vor lovi de un mare „Nu avem fonduri”.
Dacă tot avem parte de o dare de seama în mediul online, ce ați spune ca toate fondurile și donațiile către arhiepiscopie să fie făcute publice. Ce se întâmplă cu banii pe care îi aveți în posesie?
Posturile pe care le-ați scos la concurs văd că nu au niciun salariu (un preot la început de drum din ce credeți că ar putea să își întrețină familia și copiii în școli?)
Se cer tot mai multe preoților care sunt neputincioși din cauza faptului că cerințele sunt tot mai mari, lucrurile impuse (vin, cărți, colecte) trebuie plătite, iar din lipsa de fonduri ale parohiei preotii sunt cerșetorii dumneavoastră pentru a plăti aceste lucruri și a realiza tot ce le impuneți.
Pentru nimicul pe care „îl oferiți” preoților ar trebui să fiți mai îngăduitor. Dincolo de pregătirea de care un preot are nevoie pentru a fi un bun slujitor, este încărcat de contabilitate, curățenie.
În ultimul articol pe net am citit că sunteți nemulțumit de cimitire. Prin urmare, vă rog să vă ocupați personal, direcționând fonduri în acest sens. Nu dați numai ordine în parohii, ajutați și cu fonduri. Nimeni nu mai face nimic gratuit în zilele noastre, peste tot sunt necesari banii și nu puțini. Nu fiți domnitorul care pune boierii (preoții) să colecteze bani de la oameni.
Morții din cimitire nu sunt numai ai noștri, ci și ai dumneavoastră, ați fost numit peste toți să aveți grijă.
Sper să vă lumineze bunul Dumnezeu … și în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților să fie pacea și înțelegerea de care avem mare nevoie. Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul! (G.C.)
Hristos a înviat! Stimate domnule, dacă aţi fi fost bine intenţionat și lucrător al virtuților creștine la care faceți atât de des referire, aţi fi constatat că în ultimele 9 luni, prin cele 18 sectoare ale Cancelariei Eparhiale, susţinute de părinţii protopopi ale celor cinci protopopiate, s-au realizat lucruri de necrezut.
1. Numai faptul că s-au obţinut fonduri de zeci de milioane de euro pentru ca din toamnă să se înceapă restaurarea ansamblului monastic „Sfântul Ioan cel Nou” – Monument UNESCO – înseamnă enorm de mult; ca să nu mai vorbim de multe alte lucrări foarte importante care s-au făcut în această perioadă. Dar, din păcate, se întrevede ca adevărat cuvântul scripturistic: „ochi au şi nu văd, urechi au şi nu aud …” (Ieremia 5, 21; Iezechiel 12, 2; Matei 13, 14; Marcu 4, 12; Luca 8, 10; Ioan 12, 40; Fapte 28, 26; Romani 11, 8). Deschideţi Scriptura şi veţi putea citi versetele în integritatea lor. Consider că v-ar face bine şi, sigur, v-aţi regăsi.
2. Spuneţi că „nu am reuşit să fiu Arhipăstorul credincioşilor din cauza diverselor tehnici pe care le practic”.
Sincer, chiar nu ştiu la ce tehnici vă referiţi. Poate la faptul că răspund doleanțelor credincioșilor, că primesc pe oricine în audiență, că mă îngrijesc să se săvârșească slujbe în orice parohie și filie, că îndemn la hărnicie, onestitate și bună credință sau că fac recomandări de bun simț? Probabil că la tehnicile astea vă referiţi. Nu? Că altele nu prea aş vedea care ar putea să fie. Banii eparhiei merg într-o singură pungă a eparhiei şi nu mai sunt posibile tehnici de sustragere a lor. Cât despre faptul că vizitez parohiile în duminici şi sărbători, acestea nu sunt tehnici de „vânare a cuiva”, ci, aşa cum v-am spus şi altă dată, fac parte din fişa postului. Mitropolitul Nicodim Munteanu slujea de 4 ori pe an. Astăzi, ierarhii Sfântului Sinod sunt un fel de parohi fără parohii; slujesc cu timp şi fără timp. Sigur, mi-ar fi mai comod să slujesc 2 ore Sfânta Liturghie în duminici şi sărbători decât să plec dimineaţa la orele 6 şi să mă întorc seara după Vecernie. Însă Marta şi Maria au fost surori!
3. Oricum, sunteţi o persoană care aveţi multe curiozităţi. Faptul că în duminici şi sărbători doriţi să fiu în mijlocul credincioşilor înseamnă că mă vreţi sub control. Or, scorpionii sunt greu de ţinut sub control. Dacă nu aş fi făcut vizite în parohii a doua şi a treia zi de Paşti, aş mai fi aflat că în eparhie nu s-a prea slujit?! Niciodată! Vedeţi? Şi vizitele îşi au rostul lor!
4. Spuneţi că „aţi observat că nu mă tem de nimeni și nimic”. Fals! Credeţi că dacă nu m-aş teme de Dumnezeu şi de Judecata Lui aş mai cere preoţilor CORECTITUDINE şi aş fi treaz din straja dimineţii şi până târziu în noapte? Nicidecum! Aş sta toată săptămâna în casă şi aş scrie cărţi şi m-aş duce duminica la slujbă după modelul …
5. Faptul că aţi constatat că „s-a început o întreagă «revoluție» în întreaga arhiepiscopie” nu face decât să mă bucure. Personal, m-aş bucura să vă ştiu parte din această revoluţie. Dar la mânia cu care îmi reproşaţi multe, s-ar putea să fiu primul executat!
6. Spuneţi că „pentru nimicul pe care „îl ofer” preoților ar trebui să fiu mai îngăduitor”. Nu am cum să fiu mai îngăduitor cu cei care îşi îngroapă morţii în gunoaie sau nu respectă demnitatea la care au fost chemați. Dacă dumneavoastră nu aţi constatat că acestei slujiri eparhiale ofer totul, ar trebui să treceţi puţin pe la oftalmolog.
7. Solicitaţi Centrului Eparhial fonduri pentru curăţenia în cimitire. Da, sunt de acord cu ce spuneţi, deşi cimitirul este al parohiei, nu al eparhiei, numai că nu-mi amintesc ca cineva să fi împărţit banii de la pomenirea morţilor din Postul Mare, sau pe cei din Sâmbetele moşilor de vară, de toamnă sau de iarnă, şi nici pe cei de la Paştile Blajinilor ori pe cei de pe înmormântări cu Centrul Eparhial! Aşa că fiecare să poarte grijă aşa cum se cuvine de parohia şi cimitirul acesteia.
8. Faptul că eparhia este hibridă confesional nu mi se poate imputa mie; nu am conştiinţa încărcată!
9. Stimate domnule, vă mulţumesc pentru rugăciunea cu care v-aţi încheiat mustrătorul cuvânt şi vă asigur că eu sunt un iubitor de pace şi întelegere, însă cu un singur preţ, numit bună rânduială!
Ce intră în această bună rânduială? Biserici şi slujbe frumoase, cimitire îngrijite, case parohiale şi de prăznuire, capele mortuare, clopotniţe şi muzee pe măsura bisericilor, activităţi cu tineretul, activităţi culturale, pastoral-misionare şi filantropice etc. Oare cer aşa de mult?! Sau e greșit!? Hristos a înviat!