„Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic,
Înaltpreasfințite Părinte,
La mulți ani!
Vă scriu cu câteva întrebări pentru că astăzi ni s-a spus ceva la predica de la biserică care m-a lăsat extrem de confuză. Vă rog dacă puteți să mă lămuriți.
S-a spus că „preotul nu are voie să oprească pe nimeni de la împărtășit, ci doar comunitatea poate face asta”, comunitatea laică de pe lângă altarul respectiv, dacă omul respectiv are păcate multe și grele pe care nu vrea să le îndrepte.
În primul rând, cum adică „preotul nu are voie să oprească pe nimeni de la împărtășit”? Dar nu există canoane ale Bisericii pentru Taina Sfintei Spovedanii, pe care preotul duhovnic are DATORIA să le respecte și nu are voie să nu le respecte?
Preotul trebuie să oprească de la Sfânta Împărtășanie dacă omul vine la spovedanie cu lucruri foarte grave care sunt clasificate la oprirea de la sf împărtășanie în acele canoane!
Preotul trebuie să oprească de la Sfânta Împărtășanie chiar și dacă el (preotul) știe că omul respectiv, chiar dacă s-a spovedit, nu se spovedește cum trebuie și intenționat și consecvent lasă lucruri grave sau foarte grave nespuse.
Preotul are DATORIA să îl(o) oprească pe ace(a)sta după canoanele foarte clare ale Bisericii, chiar dacă aplică și o oarecare indulgență pentru un timp limitat ca să îl ajute pe omul respectiv.
Dar cum adică „preotul nu are voie să oprească pe nimeni de la împărtășanie”?
Nu înțeleg.
Acest lucru a fost spus și repetat.
Cum rămâne atunci cu rugăciunea care se spune înainte de Sfânta Împărtășanie care spune că „nu voi spune taina Ta vrăjmașilor Tăi, nici sărutare nu-Ți voi da ca Iuda” – Este depășit textul ei, acum preoții au voie să slujească pe cine vor chiar și în sfântul altar, după doleanța comunității laice?
Pe de altă parte, în zilele noastre actuale, în vremea contemporană, nu se mai practică spovedaniile publice ca la începuturi – în orice caz acestea nu mai sunt practica folosită astăzi în BOR.
Dacă în ziua de astăzi nu se mai cer și nu se mai fac spovedanii publice – de unde știe comunitatea ce fel de păcate are un oarecare om, astfel încât să îndrăznească să ceară preotului oprirea lui de la Sfintele Taine?
Un om pe care comunitatea din jurul altarului respectiv practic nu îl vede și nici nu îl știe făcând nimic care să merite această oprire, pentru că această oprire nu este meritată. Acesta este și un caz real de aici, de la această biserică.
Are o comunitate laică din jurul unui altar acest drept și această putere? Nu înțeleg. Cum este posibil și cum este legitim așa ceva în BOR?
Atunci înseamnă că dacă spre exemplu, un preot hotărăște că o persoană este prea dificilă sau este prea mare bătaie de cap sau nu contribuie pozitiv la afacerile bisericii și comunității respective, el poate să ceară tacit comunității să ia atitudine împotriva acelei persoane, ca el să nu poată fi acuzat de excluderea unui membru al viei lui Hristos, dar să poată să își și țină biserica și comunitatea așa cum dorește și cu oamenii pe care îi dorește acolo.
În același fel, comunitatea poate să se hotărască împotriva unui enoriaș care nu aduce contribuțiile dorite în afacerile comunității respective sau care a ajuns să știe involuntar multiple lucruri necomfortabile și chiar foarte grave legate de multiplii membrii ai comunității și, motivată de a se menține liniștită, comunitatea poate minți, insinua și înscena orice astfel încât acel enoriaș să fie exclus din biserica respectivă.
Acest lucru este și imoral și ilegal și complet deviat de la Evanghelia lui Hristos. Preotul nu are și o obligație să își mențină coloana vertebrală a discernământului? Ce spun canoanele BOR despre aceste lucruri?
Preotul duhovnic are voie, sub orice motiv sau perspectivă, să divulge păcate vechi sau noi sau neîndreptate ale unui om care se spovedește la el – păcate care nu afectează comunitatea respectivă sau siguranța nimănui în nici un fel, ci îi fac rău doar lui ca om individual? Ce spun canoanele BOR despre aceste lucruri?
Este foarte adevărat că și preoții sunt oameni și asta este foarte corect da, dar ei au datoria sfântă mai presus de orice spre deosebire de laici, să nu corupă altarul lui Hristos. Se vede că mulți au uitat asta însă.
Înseamnă că în altare nu mai împărățește Hristos ci legitimația de membru al comunității. Aceasta nu cred că se poate numi ortodoxie, arată exact ca COMUNISMUL.
Sărut’dreapta.”
