Răspunsul ierarhului – 8 februarie 2022

raspunsul_ierarhului_cu_email_7

„Binecuvântați, Înaltpreasfințite Calinic!

  1. Ce facem cu un păcat din trecut de care ne-am amintit recent și pe care din neaducere aminte nu l-am mărturisit la ultima spovedanie?
  2. La cel fel de suferință se referă versetul 28, cap. 7 din Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel?

«Dacă însă te vei însura, n-ai greşit. Ci fecioara, de se va mărita, n-a greşit. Numai că unii ca aceştia vor avea suferinţă în trupul lor. Eu însă vă cruţ pe voi.»

Vă mulțumesc din suflet!”

I.R.

Doamne, ajută!

  1. Îl spovedim duhovnicului, mai ales dacă este vorba de un păcat care ne urmărește.
  2. Versetul la care faceți referire nu trebuie scos din context, întrucât în întreg capitolul 7 al acestei epistole Sfântul Apostol Pavel învață despre importanța Tainei Sfintei Cununii și despre viața de familie, ca modalitate de desăvârșire, dacă este înțeleasă și trăită corect. Sfântul Apostol Pavel subliniază importanța ascezei, dar atrage atenția asupra pericolelor care îi amenință pe cei care practică un ascetism lipsit de echilibru și discernământ duhovnicesc. Așadar, fecioria, castitatea, este recomandată, nu cerută imperativ, iar celibatul nu este superior căsătoriei, ci oferă un context mai prielnic slujirii și dedicării lui Dumnezeu. Din acest motiv, căsătoria nu trebuie desfăcută dacă doar unul dintre soți dorește să se dedice vieții ascetice; acest lucru este admis doar prin consensul celor doi soți.

Așadar, fiecare om, fie prin viața castă, fie prin cea în căsătorie, trebuie să respecte poruncile lui Dumnezeu. Căsătoria nu este un impediment în calea sfințeniei, existând nenumărate exemple de sfinți care au fost căsătoriți. Este drept însă că, spre deosebire de feciorie, căsătoria aduce cu sine o suferință a trupului, – grijile și dificultățile vieții de zi cu zi, neîmplinirile și diversele conflicte care se pot naște în sânul oricărui cuplu, ispitele cu care se luptă cei doi soți și înfrânarea care nu este tocmai ușoară –, însă aceste suferințe și nevoințe, asumate și depășite întru Hristos, desăvârșesc familia.

Pace și bucurie!

„Înaltpreasfinția Voastră,

Pe site-ul Eparhiei a fost publicat un elogiu la adresa Academicianului Răzvan Theodorescu, deși este (re)cunoscut ca ….. Care este poziția Biserica Ortodoxă Română, în general și a Înaltpreasfinției Voastre în particular, referitor la ……?

Mai este valabilă decizia sinodală din 1937?”

A.D.

Doamne, ajută!

Toate deciziile sinodale rămân suverane. Cât despre dl Răzvan Teodorescu, fără să știu din ce structuri a făcut parte, pot să vă spun că a vorbit despre Creștinism și Biserică precum puțini fii ai Bisericii. El a fost, alături de Vasile Drăguț și Cristian Moisescu, între cei care s-au opus demolării bisericii de la Cotroceni, dar și a multor alte biserici. În plus, excelența sa a botezat copiii unor preoți. Așadar, numai de bine.

Și am să vă spun o poveste. Cunosc un mare duhovnic care spovedea o persoană ce deținea cel mai înalt rang în structura despre care ați făcut pomenire. Conducea un institut de proiectare. Vreau să vă spun că în Eparhia Iașilor a realizat, gratuit, peste 200 de proiecte de locașuri de cult care s-au construit tot în atâtea sate ce nu aveau biserică. Așa că sunt oameni și oameni.

An binecuvântat!

„Binecuvântați, Înaltpreasfințite Părinte Calinic!

Nădăjduiesc să mă lămuriți cu următoarele chestiuni:

  1. Ce sunt harismele și la ce se referă îndeosebi darul înainte-vederii?
  2. De ce în perioada posturilor și atunci când facem pași să fim bineplăcuți lui Dumnezeu, parcă și ispitele se întețesc?
  3. Cum facem pace cu gândurile nedorite?

Vă mulțumesc anticipat și vă doresc sănătate întru Hristos!”

I.R.

Doamne, ajută!

Răspunsurile la întrebările dumneavoastră le găsiți în cele 12 Filocalii. Să știți că lecturarea lor în Postul Mare vă va fi de un real folos. Și aceasta vă spun ca unul care, după ce am citit Filocaliile, am scris lucrarea „Biblia în Filocalie” în două volume și „Meditații Filocalice”, cu un dicționar filocalic.

Mult succes!

„Sărut dreapta cu nevrednicie,

Înaltpreasfinţite Părinte Calinic,

În familia mea mama este pe stil vechi (născută în Bucovina), merge la slujbe, are duhovnic… ține toată rânduiala celor pe vechi.

Tata este ecumenist cu acte în regulă (născut în Banat – unde și locuim în prezent), cu studii într-o universitate catolică din Europa, cu slujbe la zi în octave de rugăciune cu alte culte, are duhovnic în duh ecumenist, cu visul unui potir comun etc…

Mai am doi frați. Unul monah pe stil vechi și unul în prezent la studii universitare croite exclusiv în direcția tatălui.

În aceste săptămâni se pronunță divorțul părinților mei, toată căsnicia lor a fost un crâncen război teologic pe principiul extremele se atrag… Eu, minor fiind, trebuie să aleg la cine să stau până la majorat…

  1. Cu cine să rămân?
  2. Cine este eretic la mine în casă? Mama sau tata?
  3. La ce biserică să merg după divorțul părinților mei – la mama sau la tata?

Sărut dreapta!

PS

Vă rog să mă iertați, dar l-am întrebat și pe părintele ……. ce să fac, mă simt strivit duhovnicește de lipsa de dialog constructiv în care am crescut.”

Anonim

Doamne, ajută!

Ca episcop ortodox, nu aș vrea să vă influențez în niciun fel, ca să nu fiu acuzat de liderii celor două culte de „prozelitism”. Așadar, singurul care v-ar putea da un sfat pertinent în cazul dumneavoastră este duhovnicul.

Să aveți mult discernământ în a alege pentru viață și mântuire!

„Sărut mâna, părinte arhiepiscop. Vă rog frumos, dată fiind situația din jurul nostru (război, cutremure), dacă se poate, dispuneți ca în toate bisericile din eparhie să se slujească pentru izbăvire de nenorociri, necazuri, boală, război, etc. Oricum, la Sfintele Liturghii preoții se roagă pentru toată creștinătatea, dar, acum cred, simt că sunt necesare mai multe rugăciuni pentru toată omenirea de pe fața pământului. Mulțumesc foarte mult. Doamne ajută! Cu respect.”
M.N.

Doamne, ajută!

Și în timpul pandemiei, și de când a început războiul în Ucraina, Biserica Ortodoxă din România nu a încetat să se roage.

Dumnezeu sa ne ajute!

„Sărut dreapta.

Înaltpreasfinția voastră. Vin la dumneavoastră cu un răspuns la acțiunile recente pe care le-ați avut în Straja. Țin să vă anunț că prin modificările pe care le-ați făcut ați reușit să creați foarte multă tulburare în comunitatea noastră ortodoxă. O comunitate despre care au fost scrise și filmate numeroase publicații și reportaje care ne-au promovat bunele practici tradiționale ortodoxe. Apreciem foarte mult eforturile preoților slujitori și modul în care propovăduiesc învățăturile noastre sfinte, iar dumneavoastră nu faceți altceva decât să slăbiți verigile care țin credincioșii la Sfânta Biserică. Bucovina este bine știută ca o zonă unde sunt păstrate și respectate rânduieli care din păcate în alte zone s-au pierdut. Vă rugăm din suflet să vă vedeți de planul dumneavoastră, altfel decât până acum. Este păcat să ajungă Bucovina batjocorită de acțiuni nechibzuite. Aici nu este Regatul și de aceea nu contează numărul bisericilor pe metru pătrat, ci vorba bună și blândețea pe care Domnul nostru Iisus Hristos a avut-o și o are pentru noi toți. Amin.”

Anonim

Doamne, ajută!

Din fericire, cunosc Parohia Straja tot atât de bine ca un străjan. Pe vremea când eram ieromonah la Mănăstirea Putna, împreună cu alți trei părinți și cu vrednicul de pomenire Pr Nicolae Eftimiu umblam cu Ajunul Crăciunului și Ajunul Bobotezei. Eram patru și umblam de dimineața de la orele 6.00 și până noaptea târziu fiecare pe câte un sector. Asta se întâmpla înainte de 1990, când parohia era mai mică. După ‘90 s-au construit foarte multe case, în prezent fiind 1760 numere de casă (locuințe văzute din satelit – aplicația E-Terra care include și casele construite fără autorizație), și de aceea consider ca prezența a încă unui preot în acea parohie nu trebuie să vă tulbure, ci, dimpotrivă, ar trebui să vă bucure. Biserica dumneavoastră este mare, așa că trei preoți salarizați de la stat vor avea suficient loc. Cât despre slăbitul verigilor, să fim serioși, nu eu am fost preot în Straja și Falcău, când s-au construit casele de adunare și s-au rătăcit mulți, nu puțini.

Ori, prin prezența a încă unui preot considerăm că se va spori misiunea Bisericii, prin săvârșirea Laudelor bisericești, precum și prin realizarea mai multor proiecte pastorale, educaționale, social-filantropice și culturale. Considerăm că vor fi evidențiate mult mai bine tradițiile și obiceiurile bune ale comunității din Straja, precum și rânduielile bisericești, așa cum prevede Tipicul.

Așa că lăsați-ne să lucrăm, chiar știm ce trebuie să facem.

An binecuvântat!