„Înaltpreasfinției sale,
Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic,
Înaltpreasfințite Părinte Calinic,
Sărut’dreapta și vă mulțumim că întotdeauna vă faceți timp și ca să vorbiți cu noi și să ne citiți întrebările noastre și să ne răspundeți la ele cu atât de multă răbdare.
Acum tocmai trecând postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, voiam să întreb de ce anume avem această cinstire deosebită în calendar și în slujire pentru acești doi Sfinți Apostoli?
Cu ce sunt ei mai deosebiți față de ceilalți – bineînțeles, nu neg misiunea lor de încreștinare pe care au săvârșit-o cu enorm de multă râvnă și toate scrierile lor care încreștinează și întăresc pe oameni în dreapta credință iată și două mii de ani nai târziu.
Dar un post întreg dedicat lor, singurul pe lângă celelalte trei închinate lui Dumnezeu si Preasfintei Sale Maici? De ce?
Sigur înțeleg, călătoria internă lor a fost mare, după lepădare și prigonire, au ajuns la moarte martirică pentru Hristos. Un exemplu răsunător și demn de urmat.
Dar totuși, dacă îi cinstim pe ei în mod atât de deosebit, nu s-ar fi căzut să îl cinstim de pildă și pe Sfântul Ioan Evanghelistul și Apostolul, SINGURUL care nu l-a părăsit pe Hristos? Singurul lângă ocrotirea căruia toți cei sfințiți întru preot si diacon depun jurământul în sfântul Altar, pentru ca ocrotiți de el și urmându-i exemplul sfânt să nu Il părăsească pe Hristos?
Nu s-ar fi cuvenit să îi fi închinat atunci si lui un post de peste an? FIINDCĂ ACESTA ESTE UN EXEMPLU RĂSUNĂTOR ȘI DEMN DE URMAT.
De asemenea, în țara noastră, România, nu s-ar fi cuvenit să avem o cinstire mult mai mare a sfântului Apostol ANDREI CEL ÎNTÂI CHEMAT, care ne-a încreștinat?
În schimb, avem un cult imens al Maicii Parascheva de la Iași, a cărei viață și al cărei acatist ridică extrem de multe dubii ca să spun doar pe larg și în linii mari!
De asemenea, Sfântul Dimitrie cel Nou de la București abia acum în ultimii ani ce a început să fie cinstit cum ar trebui, el care a săvârșit atâtea minuni și de atâtea ori a apărat văzut nu doar cetatea Bucureștilor, dar și Romania întreagă!
De ce atâtea cinstiri îndreptate în direcții atât de greu de înțeles și atâta lipsă de cinstire în direcțiile evidente în care ar fi trebuit să se îndrepte?
Cine împiedică cinstirea corectă, România având o Patriarhie autocefală iată de o sută de ani, care se împlinesc la anul. Cine dă aceste decrete, sunt constrângeri interne de la Sfântul Sinod sau vin de la Patriarhia Ecumenică aceste DERAIERI DE LA DREAPTA CREDINȚĂ ORTODOXĂ?
Cu multe mulțumiri și urări de bine în misiunea Înaltpreasfinției voastre.”
