„Sărut dreapta,
Înaltpreasfinția Voastră, ce sfat dați unui tânăr ieromonah dornic și iubitor de studiu, dar care știe că superiorul (superiorii) administrativ nu este aplecat (ori este chiar împotrivă) spre pregătirea intelectuală a monahului?
Spre exemplu: acesta simte un imbold să-și completeze studiile teologice și cu cele din medicină ori chiar din alte domenii.
Vă mulțumesc!”
Doamne, ajută!
Un stareț de vocație i-ar recomanda respectivului ieromonah ascultarea și tăierea voii; în plus, i-ar mai spune că nu știința de carte mântuiește omul. Personal, dacă este vorba despre un părinte aplecat spre studiu, care își dorește să învețe carte, i-aș recomanda să ceară binecuvântarea starețului să meargă într-o altă mănăstire în care starețul are deschidere mai multă în această direcție și astfel să-și împlinească dorința. În istoria monahismului nu ar fi primul caz.
Îi doresc mult succes!
Doamne, ajută!
Pentru că-și schimbă viața! Se înnoiește în Hristos! Din Saul devii Pavel; din Simon, Petru, iar din Avram, Avraam.
Pace și liniște sufletească!