„Hristos a înviat!
Sărutăm dreapta, Înaltpreasfinția Voastră,
Cu mila Domnului, particip des la slujbele din Catedrala Arhiepiscopală.
Vreau să vă semnalez unele aspecte privind slujbele din Catedrala Arhiepiscopală.
Am rămas surprins de faptul că slujba Utreniei din noaptea Învierii a fost scurtată (de ex: ecteniile dintre cântările Canonului Învierii au lipsit).
În slujbele din zilele de rând, există suprapuneri între diaconi și strană, uneori împiedicând înțelegerea textului.
Sunt sigur că există motive obiective pentru această situație, dar, având în vedere caracterul special al unei Catedrale, s-ar putea totuși remedia aceste aspecte prin oficierea cât mai complet cu putință a slujbelor?
Cu fiască supunere.”
Hristos a înviat!
Slujba Utreniei s-a făcut ca la carte, fără însă ca slujba Canonului să se repete de trei ori și fără ectenii după fiecare cântare, doar cu ecfonisele speciale. Uneori tipicul este mai îngăduitor și spune „Cum vrea cel mai mare”. Desigur, Canonul Învierii se va cânta toată Săptămâna Luminată în cadrul slujbelor. Dorința noastră a fost ca la Sfânta Liturghie să rămână cât mai mulți credincioși, ceea ce s-a și întâmplat.
Vă asigur că la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” slujbele se săvârșesc potrivit tipicului mănăstiresc.
Pace și bucurie!
„Hristos a înviat!
Doamne ajută, Înaltpreasfințite!
Un decalog al preotesei se poate face? Vedem la „Sfântul Ioan” în fiecare duminică lângă Palat o defilare în miniatură a ceea ce ar putea fi „Săptămâna Modei de la Paris”. Pantaloni lungi, tocuri roșii, fundițe și paiete, machiaje profesionale, iar de eșarfe pe cap nu mai vorbim. Ori nu sunt, ori au trecut la pălării. Știm că majoritatea nu sunt bucovinence de la noi, nici prin port, nici prin purtare și nici prin vorbă. Expresia des folosită de „maica preoteasă” ne mai spune ceva? Decența în îmbrăcăminte ne mai spune ceva? Este clar că nu de dumneavoastră ține bunul simț al doamnelor, dar poate se sesizează părinții care au studii teologice și înțeleg mesajul. Asta dacă nu sunt duși în ispită și li se pare și lor normal. O altă întrebare ar fi dacă s-au abonat la fotograful Arhiepiscopiei? Ar fi frumos să îndreptăm cadrul mai mult și pe credincioși și pe copiii lor, pe doamne le știm, le-am văzut, epatează. O fi adevărat că nu în asta constă credința personala, nu le cere nimeni sa fie tâmpe și șterse, dar bunul simț e trecut de limită prin purtarea lor vestimentară. Îndreptându-ne ochii spre acestea, putem spune că Maica Domnului este modelul femeii creștine de astăzi?
De unele domnișoare de la pangar cu fuste de piele și tonalitate ridicată nu mai pomenim. Nu știm cine face alegerile și care sunt criteriile de angajare, deși după aspect și vestimentație nu ne rămâne decât să ne gândim. Gusturile nu se discută, spun unii.
Din păcate trăim vremuri în care anormalul a devenit normal!
Mulțumesc!”
Hristos a înviat!
„Hristos a înviat!
Înainte de a vă adresa problema mea, doresc să vă urez, cu respect, o păstorire îndelungată, liniștită, care să nu fie afectată de situația războiului dus în vecinătatea noastră…
Revenind la subiect, doresc să îmi exprim nemulțumirea pe care am avut-o participând la slujba Învierii Domnului oficiată la Parohia ….. din Protopopiatul ….., mai cu seamă asupra părintelui paroh al acesteia, ….. Slujba a fost desfășurată în mod dezordonat, iar momentele care m-au marcat au fost cele în care părintele paroh a citit (răcnind) Evanghelia afară, apoi momentul în care trebuia să intre în biserică, după procesiunea din jurul bisericii, când uitase pasajul cu „Ridicați căpetenii porțile voastre…”, iar ceea ce m-a intrigat cel mai tare fiind momentul sfințirii Paștilor în timpul Sfintei Liturghii, când parohul a început să toarne în mijlocul bisericii sticle de vin într-o oală cu pâine tăiată, apoi să o sfințească cu agheasmă, ca mai apoi aceasta să se presupună a fi „Paști”. Din câte știam, această practică nu este regăsită decât în Ardeal, luată de pe filieră calvină…
La Biserica „Sfântul Proroc Ilie” nu am mai trecut până acum, deoarece nu sunt din oraș, eu venind la slujbă împreună cu viitoarea mea soție care stă în Fălticeni. Însă din câte am înțeles de la credincioșii de acolo, părintele paroh este destul de răstit și când predică și când slujește… Și consider că nu este foarte sănătos pentru comunitate ceea ce face.
Îmi cer iertare pentru îndrăzneală, Înaltpreasfinția voastră, și vă doresc o Săptămână Luminată liniștită și înveșmântată cu bucuria Sfintei Învieri!”
Adevărat a înviat!
Acesta este răspunsul părintelui, preot care, de la venirea mea, nu a întâmpinat nicio nemulțumire din partea enoriașilor sfinției sale:
„Hristos a înviat!
Slujba de Înviere a fost desfășurată în curtea bisericii, fiind folosit altarul de vară. Nu cred că slujba a fost dezordonată. Au participat copii îmbrăcați în veșminte, au fost consilierii parohiali care au format procesiunea pentru înconjurarea bisericii și apoi noi, preoții. Există posibilitatea să fi fost puțină dezordine având în vedere schela existentă în jurul bisericii.
La intrarea în biserică a existat într-adevăr un moment de bâlbâială.
Având în vedere faptul că slujba s-a desfășurat afară, am folosit o stație de amplificare.
Sfințirea pâinii care se numește Paști a fost făcută la momentul potrivit, la Axion. Prescura a fost tăiată bucăți mici și așezată într-un vas curat. Fiind o cantitate de prescură mai mare, s-a folosit vin (dar nu în cantități impresionante), s-a citit rugăciunea și apoi a fost împărțită credincioșilor în pahare cu capac.
Slujesc de 31 de ani, dar niciodată nu mi s-a reproșat că slujesc răstit sau am o astfel de atitudine.
Bănuiesc că este o percepție a semnatarului acestui mesaj, având în vedere faptul că m-a văzut pentru prima dată (așa reiese din text).
Desigur că aș fi fost mult mai bucuros dacă se observa întreaga activitate administrativă, filantropică, dar mai ales liturgică, având în vedere că în această perioadă au fost cel puțin trei Sfinte Liturghii pe săptămână, Taina Sfântului Maslu de două ori, program de spovedanie zilnic.
Iertați.”
Pace și bucurie!
„Părinte arhiepiscop,
Iertați și binecuvântați!
Nu știu cu ce să încep sau cum să spun, dar în satul …… există un conflict între enoriași și preot. Din întâmplările recente aș vrea să enumăr câteva:
Slujba de înviere a încep la ora 23:45, când preotul a venit în biserica intrând pe ușa din altar și direct a ieșit din altar cu adresarea: „Veniți de luați lumină!”. Precizez faptul că dascălul care era în parohie a plecat, iar preoteasa îl înlocuiește pe dascăl, cântările bisericești făcându-le de pe tabletă.
Slujbele le începe de obicei de la ora 9 dimineața, motivul fiind acela că el nu se poate trezi dimineața. Iar în ultimul rând mâine, fiind Izvorul Tămăduirii, enoriașii au fost informați despre faptul că nu se va săvârși Sfânta Liturghie și slujba specifică deoarece: „Am fost invitat să slujesc într-o altă parohie”. În final, Părinte Arhiepiscop, cer iertare și binecuvântare dacă am greșit spunând toate acestea.”
Hristos a înviat!
Sesizarea dumneavoastră a fost trimisă spre analiză Sectorului Administrativ-Bisericesc.
Pace și bucurie!