127. C.O.
„Bună ziua! Vă mulțumim pentru osteneala citirii acestui mesaj și pentru răspunsul pe care îl așteptăm. Suntem informați de către cel mai important istoric al Bucovinei despre «Monumente și biserici restaurate în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților după 1990», probabil pentru a se justifica salariul enorm pe care îl încasează respectivul! Din păcate, marele cercetător NU are minime cunoștințe de geografie și istorie a zonei. Următoarele monumente incluse în acea listă publicată pe site-ul Arhiepiscopiei, NU sunt sub jurisdicția Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților: 9. Cetatea de Scaun Suceava (secolele XIII-XVI) – lucrări de conservare-consolidare-reconstrucții și refacere pod acces; 13. Hanul Domnesc (secolul XVII), Suceava – restaurarea șarpantei și învelitoarei, recepționată cu calificativul FOARTE BINE; 15. Ansamblul Mănăstirii Zamca (1551), Suceava – lucrări ample de consolidare-restaurare – în curs de execuție; 18. Capela Kapri (1881), Șerbăuți – lucrări ample de consolidare-restaurare – în curs de execuție; 19. Casa Ciomac, Botoșani (sec. XIX) – lucrări de consolidare-restaurare – recepționată cu calificativul FOARTE BINE; 20. Ruinele Curții Domnești (secolul XIV), Suceava – lucrări de reconstrucție generală și cercetare arheologică – în curs de execuție; 22. Casa Șerban Vodă 33 (sec. XIX), București – lucrări de restaurare – recepționată cu calificativul FOARTE BINE; 23. Lucrări de consolidare-restaurare pe șantierul școală româno-francez la Mănăstirea Apostolache (sec. XVI), Ploiești, recepționată cu calificativul FOARTE BINE; 29. Biserica „Sfântul Neculae”, Dorohoi, jud. Botoșani; 30. Biserica Armenească „Adormirea Maicii Domnului”, Botoșani; 31. Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, jud. Vaslui – lucrări de reconstrucție-consolidare-restaurare; 32. Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului National al Bucovinei – lucrări de construcție-consolidare-restaurare; 33. Casa Sofian – actual Centru Cultural Pastoral, mun. Botoșani – lucrări de scoatere din pericol – intervenție de urgență, consolidare-restaurare; 34. Muzeul Naţional al Bucovinei – O clădire de patrimoniu, muzeu pentru mileniul III, mun. Suceava – lucrări de consolidare-restaurare-punere în valoare; 35 Palatul Episcopal al Episcopiei Romanului şi Bacăului; 36. Clădirea fostei Primării Câmpulung Moldovenesc.
Întrebarea noastră ar fi: toți consilierii Înaltpreasfinţiei Voastre sunt tot atât de bine pregătiți? Respectuos, recomandăm să fie verificat cu etilo-testul la sfârșitul programului sau după chefurile post-permanență arhiepiscopală!” (C.O.)
Stimate domnule!
1. În scopul marcării zilei de 18 aprilie drept „Ziua internaţională a Monumentelor şi siturilor istorice”, zi instituită începând din 1983 de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în materialul semnat de arhid. Vasile M. Demciuc şi publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor s-a urmărit o prezentare sistematică a noţiunii de patrimoniu în general şi de patrimoniu cultural în special. Acest material a fost făcut având în vedere faptul că în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor sunt, după cum se ştie, numeroase monumente istorice şi de artă, dintre care 8 fac parte din Patrimoniul UNESCO. Multe dintre acestea au fost restaurate în ultimele trei decenii de către una dintre cele mai recunoscute şi apreciate firme de restaurare şi conservare a monumentelor istorice din ţară, cu sediul în Suceava; este vorba de firma RESTACO. Pentru a sublinia faptul că lucrările de restaurare a monumentelor istorice din Suceava au fost executate de această prestigioasă firmă care a primit la un moment dat şi TROFEUL CALITĂȚII, autorul respectivului material a arătat că nu numai în Suceava a realizat acea firmă lucrări de înaltă ţinută, ci şi în alte zone: Mănăstirea Apostolache – Ploieşti (sec. XVI), Biserica Armenească Botoşani (una din cele mai vechi biserici armeneşti din Moldova), Casa Sofian – Botoşani, Palatul Arhiepiscopal Roman etc. Astfel se explică de ce în acea listă au apărut, alături de cele peste 30 de obiective din Suceava restaurate, şi altele din afara judeţului, respectiv eparhiei.
2. La întrebarea dumneavoastră „dacă toți consilierii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor sunt tot atât de bine pregătiți ca «cel mai important istoric al Bucovinei»”, deşi nu-l cunosc pe cel mai important istoric al Bucovinei, ci doar pe câţiva dintre clericii noştri cu astfel de preocupări, răspunsul vi l-aş putea da după evaluarea acestora, care va avea loc la sfârşitul lunii iunie. Însă, ca teolog, nu trebuie să uitaţi faptul că Mântuitorul Iisus Hristos, când şi-a ales apostolii, nu i-a ales pe cei mai buni de la acea vreme; că, ulterior, au ajuns cei mai buni, asta a ţinut de iscusinţa Învăţătorului lor.
3. Cât despre chefurile la care faceţi referire, chiar nu am ce să vă spun decât că, dacă doriţi, puteţi participa la un astfel de „chef post-permanenţă” – sau poate că aţi şi participat – pentru a constata singur, desigur, ajutat şi de etilo-testul fermecat adus în discuție, că nu îmbuibarea este scopul acestor mese, ci bucuria de a fi împreună, care, din păcate, se pare că pe unii deranjează. Vă doresc sărbători binecuvântate cu pace şi linişte sufletească!
128. C.D.
„Înaltpreasfinția Voastră, deși ne aflăm în perioada Postului Mare și nu am vrut să vă deranjez, totuși… «nu lăsa pe mâine ce poți face azi». Cu puțin timp în urmă, cei de la «Știri din Bucovina» vă numărau butoaiele cu agheasmă, iar unii «mecanici» de astăzi vă numără banii din bugetul Arhiepiscopiei, prin afirmații de genul: «Au greșit cei de la firma de asigurări atunci când au despăgubit (au dat bani) pentru biserica din Brodina în urma incendiului». Cunoaștem că începând cu data de 26 iulie 2020 a fost abrogată în A.S.R. Legea «pumnului în gură»; se pare că unii vorbesc «mult, prost și fără rost». Deși ne-ați dat posibilitatea să ne exprimăm liber și necenzurat (rubrica [email protected] fiind o dovadă vie), unii vorbesc în numele Înaltpreasfinției Voastre. Această meteahnă o moștenesc sigur de la «regimul de tristă amintire»: «am vorbit cu Înaltpreasfințitul», «a spus Înaltpreasfințitul», «i-am spus Înaltpreasfințitului» …, perioadă în care au fost patentate în A.S.R. șpaga și nepotismul. Se pare totodată că «unii» sunt foarte deranjați de măsurile și demersurile pe care le-ați inițiat de la instalarea Înaltpreasfinției Voastre.
În altă ordine de idei, evaluarea psihologică cerută candidaților la hirotonie s-ar putea aplica și preoților periodic? (evaluare care li se face medicilor, polițiștilor, profesorilor etc…). După cum știm, boala începutului mileniului al III-lea este depresia (peste 4 milioane de cetățeni români suferă de tulburări psihice într-o mică sau mare măsură). Oare ne este rușine să spunem că și unii preoți suferă de tulburări, sunt dependenți de alcool, tutun, jocuri de noroc, câștig urât, etc…? Oare tot timpul trebuie să «ascundem gunoiul sub preș» pentru că nu dă bine la imaginea Bisericii?
Preafericitul Părinte Patriarh afirma: «Nu se apropie satana de cei care se roagă, postesc și fac milostenie». Retoric, ne întrebăm: Ce face satana cu cei care nu împlinesc aceste fapte? Ce formare duhovnicească are un «absolvent de mecanică» hirotonit preot? De ce unii preoți nu au înțeles nici după 8 luni de zile de la instalarea Înaltpreasfinției Voastre că nu trebuie să mai achiziționeze (să vândă) lumânări din alte surse, ci doar de la Centrul Eparhial? Să nu uităm că și Biserica are «uscături». «Ajunge zilei răutatea ei!»” (C.D.)
Stimate domnule!
1. Evaluarea psihologică la care faceţi referire, din câte ştiu, se realizează în instituţia în care lucrez, la fel ca şi în alte circumstanţe (ex. când dai pentru permisul de conducere sau pentru prelungirea acestuia). Însă ceea ce vă pot spune este că în vizitele mele pastorale, şi vă anunţ că am vizitat toate parohiile şi mănăstirile din eparhie, nu am găsit niciun preot cu tulburări de comportament; cu alte suferinţe, din păcate, da.
2. În Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor nimeni „nu ascunde gunoiul sub preș”, şi probabil că v-aţi dat seama de aceasta, ci toate sunt făcute la vedere. Şi, apoi, bănuiesc că ştiţi că „ceea ce face omul la întuneric”, și aici mă refer la cei despre care faceţi vorbire (consumatori de alcool, tutun, jocuri de noroc, câștig urât), va ieşi la lumină, spune textul; „se va spune de pe acoperiş”.
3. Cât despre formarea duhovnicească pe care o are un „absolvent de mecanică”, cu studii teologice, hirotonit preot, ştiu că şi mitropolitul Banatului este de profesie inginer şi nimeni nu-i contestă valoarea duhovnicească. Şi exemplele pot continua. Spre informare, în Sfântul Sinod sunt foarte mulţi ierarhi cu dublă specializare, cărora chiar nu li se poate reproşa nimic pe linie duhovnicească; de ce nu ar fi şi în rândul preoţilor astfel de cazuri?
4. Că încă mai sunt parohii care comercializează lumânări din afara eparhiei este adevărat; dar tot atât de adevărat este că majoritatea preoţilor au înţeles că nu trebuie să mai facă acest lucru şi pentru aceasta nu pot decât să le mulţumesc.
Sărbători binecuvântate!
129. A.P.
„Sărut mâna, Înaltpreasfinția Voastră! Sunt un tânăr teolog din cuprinsul acestei eparhii. Am văzut anunțul în care se precizează că de curând s-a finalizat primul curs pentru cântăreți în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Cu respect doresc să vă adresez o întrebare referitoare la viitorul celor care au absolvit acest curs. Vor fi create posturi cu salariu pentru aceștia? Vă mulțumesc!” (A.P.)
Domnule teolog! Da, mai întâi din fonduri proprii şi, dacă situaţia din ţară se va redresa şi vom primi contribuţii neclericale, atunci cântăreţii vor fi salarizaţi. Doamne, ajută!