„Înaltpreasfinţia voastră, binecuvântaţi! Am o nedumerire şi de aceea aş vrea să vă adresez această întrebare. Pe 15 august am invitaţie de a participa la o nuntă, unde aş avea îndatorirea să merg. Eu mă aflu într-o mare dilemă ştiind că în această zi, când se sărbătoreşte acest Praznic Împărătesc al Adormirii Maicii Domnului, nu se fac nunţi. Îmi puteţi răspunde, vă rog, din suflet, dacă nu este voie, de ce în unele biserici se săvârşeşte totuşi Taina Sfintei Cununii în această sfântă zi? Vă mulţumesc anticipat pentru răspunsul Înaltpreasfinţiei voastre! Cu aleasă preţuire, vă doresc toate cele bune! Hristos S-a înălțat!”
Adevărat S-a înălțat! Sfântul Apostol Pavel, în Epistola I către Corinteni scrie: „Cu cei ce n-au Legea, m-am făcut ca unul fără lege, deşi nu sunt fără Legea lui Dumnezeu, ci având Legea lui Hristos, ca să dobândesc pe cei ce nu au Legea; cu cei slabi m-am făcut slab, ca pe cei slabi să-i dobândesc; tuturor toate m-am făcut, ca în orice chip să mântuiesc pe unii. Dar toate le fac pentru Evanghelie, ca să fiu părtaş la ea.” (9, 21-23).
Aşa trebuie să fie preotul zilelor noastre, să se facă tuturor toate, ca măcar pe unii să mântuiască.
Faptul că părintele oficiază Taina Sfintei Cununii în după-amiaza zilei de 15 august, deci după săvârşirea Vecerniei, când deja s-a intrat în a doua zi liturgică, nu este vreun păcat, având în vedere şi faptul că este o zi în care nu se ţine post, ca în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul. De altfel, nu săvârşirea Tainei Sfintei Cununii este interzisă, ci petrecerea de după săvârşirea acesteia; având în vedere că nu este zi de post, preotul poate dispune, mai bine spus, să-şi asume, ca cel care are puterea „de a lega şi dezlega”, săvârșirea Tainei. Din păcate, epidemia aceasta care ne bântuie de ceva timp a dat peste cap cam toate planificările legate de astfel de evenimente şi de aceea trebuie să avem înţelegerea cuvenită faţă de credincioşii noştri. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe mirii la a căror nuntă aţi fost invitată şi pe toţi nuntaşii cu sănătate, pace şi mult spor şi ajutor în viaţă!
„Binecuvântați Înaltpreasfinția Voastră, Hristos S-a înălțat!
Sunt preotul …, de la … . Îndrăznesc să vă adresez o întrebare legată de noua apariție la Editura Crimca, și anume Viața și acatistul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, pe care tocmai am procurat-o. Am observat că în viziunea Înaltpreasfinției Voastre, Reiz nu mai este eretic, așa cum apare în variantele mai vechi pe care le știm ale acatistului, ci îi spuneți ba vânzător, ba negustor, adică asemenea Sf. Ioan. Care ar fi explicația? Vă mulțumesc mult. Sărut mâna!”
Adevărat S-a înălţat! Părinte, Sfântul Mare Mucenic Ioan a fost doar negustor, nu şi vânzător/trădător ca Reiz. La pagina 7 a cărţii am precizat apartenenţa lui religioasă: „în drum spre Cetatea Albă, tânărul Ioan a intrat într-o dispută confesională cu stăpânul corabiei, un catolic, pe nume Reiz …”. Numai că în acatist, care este un imn adus Sfântului Mare Mucenic Ioan, accentul nu cade pe apartenenţa religioasă a corăbierului, ci pe „trădare”, care este, aşa după cum ştiţi, „cea mai mare infracţiune care nu poate fi iertată”. Reiz l-a trădat pe Ioan, întocmai lui Iuda pe Hristos, din proprie iniţiativă.
Iuda, deşi a fost apostol, a primit ceea ce a meritat pentru trădare; iar sfârşitul i-a fost pe măsură. Aceasta este soarta vânzătorilor/trădătorilor. Să ne ferească Dumnezeu de părtășia cu asemenea făpturi de care, din păcate, în vremurile de astăzi, nu ducem lipsă!