Patru decenii de la începerea drumului spre veșnicie a părintelui Ilie Ilisei

Întrucât scrierile Bisericii subliniază importanța rugăciunilor înălțate de cei rămași pentru izbăvirea celor care și-au început drumul către veșnicie, acestea fiind dovada iubirii pentru aproapele care nu mai este, slujbele de pomenire săvârșite din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre arată faptul că legătura dintre cei din lumea aceasta și cei plecați nu este înfrântă de moarte, dragostea fiind cea care nu cunoaște sfârșit.

Îndemnurile regăsite în Decalogul preotului, text alcătuit de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, între care „Fă-te pildă păstoriților tăi pentru a câștiga sufletele lor pentru veșnicie prin modul tău de a fi, cu slujirea, cu cuvântul și cu fapta, cu credința și dragostea.” au fost regăsite în felul în care s-a creionat la mijloc de Făurar portretul duhovnicesc al celui care a fost părintele Ilie Ilisei, la evenimentul comemorativ organizat la împlinirea a patru decenii de la mutarea în veșnicie.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în seara zilei de joi, 13 februarie 2025, la Biserica „Sfinții Arhangheli” Fălticenii Vechi a fost săvârșită slujba Parastasului pentru odihna sufletului celui care a fost vrednic păstor al turmei încredințate de Mântuitorul Iisus Hristos, unul dintre cei mai harnici și râvnitori preoți, care a slujit cu dăruire și jertfelnicie în câteva parohii din ținutul Fălticenilor, așa cum amintește Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, într-un material omagial dedicat părintelui Ilie Ilisei, care i-a fost exemplu de slujire încă din anii copilăriei. La finalul slujbei de pomenire a fost evocată personalitatea marcantă a celui care „s‑a dăruit cu timp și fără timp liturghisirii, împlinind buna rânduială a Casei lui Dumnezeu și aducând jertfă de laudă cu inimă curată asemenea tămâiei ce se înalță spre ceruri”.

În locașul închinat Sfinților Arhangheli, al cărui principal ctitor a devenit, biserica fiind puternic avariată și într-o stare avansată de degradare la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, părintele Ilie a fost pomenit de către un sobor de preoți, sub protia Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Alături de numeroși clerici, între care pr. Ștefan Mihalcea, consilier eparhial al Sectorului Media și Comunicare al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, pr. prof. Vasile Nechita, consilier onorific al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească și cadru didactic al Facultății de Teologie a Universității „Ovidius” din Constanța, foști sau actuali membri ai cancelariei Protopopiatului Fălticeni, precum pr. Vasile Hrestic, protoiereu emerit, pr. Adrian Dulgheriu, protopop, pr. Nicolae Apostol, secretar, și slujitori ai sfintelor altare din localitate și împrejurimi, amintindu-i pe pr. Tudorel Neculau, pr. Constantin Aioanei, pr. Constantin Rotaru, dar și din Eparhia Iașilor, ca arhim. Arsenie Butnaru, stareț al Mănăstirii Vlădiceni, au înălțat rugăciuni și membri ai familiei acestuia, în frunte cu domnul Grigore Ilisei, enoriași, fii duhovnicești veniți de aproape sau mai de departe, prieteni și apropiați ai sfinției sale.

La finalul parastasului au fost rostite mai multe alocuțiuni prin care s-au rememorat principalele trăsături ce au conturat profilul duhovnicesc al părintelui Ilie Ilisei. Moderator al întâlnirii a fost Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul care, după rostirea mesajului de bun venit, i-a invitat la cuvânt pe cei care l-au cunoscut în timpul vieții, dar și pe cei care l-au descoperit pe preotul de excepție, slujitorul comunității și ctitorul jertfelnic „din mărturiile unor oameni cu inimă bună, devotați Bisericii și credinței, într‑o perioadă de cumplită restriște”.

Pr. protoiereu Adrian Dulgheriu a împărtășit cu emoție câteva dintre amintirile dragi din vremea în care cânta la strana Bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” – Fălticenii Vechi din Municipiul Fălticeni, punctând totodată exigența păretelui Ilie.

La rândul său, pr. prof. Vasile Nechita le-a vorbit celor prezenți despre două momente importante care îl leagă de preotul Ilisei, cel dintâi din perioada în care a venit de la Iași în Ținutul Fălticenilor, diacon al Catedralei Mitropolitane fiind, la sfântul locaș care fusese reparat și înnoit de vrednicul de pomenire slujitor al lui Hristos. Părintele profesor a subliniat mai apoi rezonanța numelui și renumelui pe care pr. Ilie Ilisei a avut-o în zona Iașului, unde acesta a slujit vreme de câțiva ani.

Între cei care au evocat personalitatea părintelui comemorat la 40 de ani de la trecerea la cele veșnice s-a numărat și protoiereul emerit pr. Vasile Hrestic, care l-a cunoscut pe „preotul unor timpuri, al unor momente cu cele mai mari suferințe și jertfe prin care a trecut neamul românesc”. Astfel, au fost prezentate file din istoria deloc ușoară a acelor ani ai secolului al XX-lea, perioada celor două Războaie Mondiale și cea a dictaturii regimului comunist, evenimente care și-au lăsat adânc amprenta în împlinirile și mai ales greutățile vieții. Simbol al râvnei preoțești, părintele Ilisei și-a dedicat întreaga viață slujirii lui Hristos, în ciuda tuturor suferințelor.

Oglindirea în viața clericului Ilie Ilisei a celui de-al optulea îndemn din Decalogul preotului scris de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, „Fii lumină călăuzitoare între oameni, sârguincios și jertfelnic în slujirea semenilor și lucrarea Bisericii, străin de orice semeție, smerit și milostiv.”, a fost creionată și de pr. Nicolae Apostol, secretar al Protopopiatului Fălticeni vreme de 15 ani. Sfinția sa a adus în atenție puterea exemplului pe care părintele o avea în comunitate, având la bază, între altele, dăruirea pentru misiunea preoțească, rememorând totodată momentul sfințirii bisericii de la Fălticenii Vechi de către Părintele Mitropolit Teoctist Arăpașu, viitorul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Pr. Tudorel Neculau, cadru didactic la Colegiul Național „Nicu Gane” Fălticeni, a adus un omagiu prin prezentarea unui referat despre vocația și virtuțile păstorului celui bun care s-a dovedit a fi părintele Ilie, cel care aprecia valorile morale filantropice, remarcându-se prin disponibilitatea extraordinară în activitatea de păstorire, fiind cunoscut pentru stăruința în rugăciune în cei 46 de ani de slujire neîntreruptă ca preot la altarele a șapte biserici.

Nu în ultimul rând, doamna prof. dr. Mihaela Grădinariu, de la Școala Gimnazială Râșca, membru în Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iași, a vorbit despre importanța și necesitatea, mai ales în contextul societății actuale, a aducerii și readucerii în prim plan a personalităților de valoare, precum cea a părintelui Ilisei. Lucrarea a surprins parcursul omului cuvântului, al logosului și al cuvintelor ziditoare de la Universitatea din Cernăuți la bisericile ruinate de la Poiana Mărului și Fălticenii Vechi, la activitățile misionare și liturgice, dar și la interacțiunea sinceră și roditoare cu cei pe care i-a însoțit în parcursul duhovnicesc, evidențiind modul în care dragostea de țară și de neam s-a împletit cu slujirea preoțească, precum și cu activitatea literară.

Despre împlinirea misiunii pastorale pe care a desăvârșit-o prin nemăsurata dragoste față de aproapele a vorbit și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, ca cel care l-a cunoscut îndeaproape începând cu anii `70, când avea numai 5 ani, moment în care familia Aioanei a fost greu încercată. Părintele Episcop-Vicar a împărtășit publicului prezent și alte amintiri emoționante din anii care au urmat, culminând cu trista zi de început de martie din anul 1985, când l-a însoțit pe ultimul drum pe cel care i-a fost unul dintre cei dintâi dascăli în slujirea lui Hristos.

Fiul mult respectatului preot din ținutul Fălticenilor, domnul Grigore Ilisei, scriitor și jurnalist de presă, radio și televiziune, a povestit cum i-a fost copilăria, explicând faptul că rolul de tată s-a întrepătruns mereu cu cel de preot, și mai apoi a mulțumit tuturor celor care prin prezența la aceste eveniment comemorativ au arătat că nu l-au uitat pe cel care a fost părintele Ilie, plecat la ceruri într-un mod neașteptat, gândul de recunoștință îndreptându-se și către toți cei care s-au arătat îngeri păzitori în viața sa, începând cu 10 martie 1985. În încheiere, pentru a întări rolul deosebit al neuitării celor dragi, acesta a citat un fragment din scrierea „Ochi de urs” a lui Mihail Sadoveanu:. „Căci morții noștri, câtă vreme îi dorim, stau în noi și-n preajma noastră; iar când începem a-i uita, ne părăsesc; între ei și noi se așază nu numai moartea, ci și viața”.

La împlinirea a patru decenii de la nașterea în Împărăția lu Dumnezeu, o parte dintre cei care l-au cunoscut și iubit pe pr. Ilie Ilisei s-au întâlnit pentru a aduce un prinos de recunoștință pentru cel care le-a fost părinte, dar mai ales un rugător pentru neam și sfătuitor de nădejde, îndrumător în via Domnului Hristos, avându-l ca reper pe Păstorul cel bun, pe Care L-a slujit în viața sa cu râvnă și dragoste.

Dumnezeu să odihnească în pace sufletul său și să îl așeze în ceata sfinților Săi slujitori!

Părintele Ilie Ilisei s-a născut în ținutul Fălticenilor la data de 4 februarie 1914, în satul Pâraie din comuna Mălini. După ce a slujit ca diacon doi ani în localitatea natală, a fost apoi preot la Avântu, comuna Românești, din  județul Iași, iar mai apoi la Văleni, Poiana Mărului, Lămășeni, Mănăstioara, Jacota și Fălticenii Vechi. Timp de 46 de ani, preotul Ilie Ilisei a fost respectat și îndrăgit de credincioșii parohiilor pe care le-a păstorit, contribuind la creșterea culturală și duhovnicească a acestora. A dăruit din lumina sa și a încercat să transmită tuturor respectul față de Casa lui Dumnezeu și față de ceea ce au făurit înaintașii, precum și iubirea față de aproapele, subiectul lucrării sale de licență fiind despre îngrijirea bolnavilor. A trecut la Domnul la  7 martie 1985 și a fost înmormântat pe data de 10 martie în cimitirul Bisericii „Sfinții Voievozi” Oprișeni.

Irina Ursachi