În zilele acestea, la Fălticeni, oraș ce se remarcă prin numărul ridicat de scriitori, artiști și oameni de știință pe care i-a oferit României, „ cel de-al treilea oraș din țară, după București și Iași, în ceea ce privește numărul de scriitori autohtoni pe care i-a dat neamului nostru”, se desfășoară Zilele Culturii Fălticenene, un eveniment anual care oferă o săptămână ce abundă în manifestări culturale diverse, complexe și ziditoare de suflet.
Această ediție a proiectului cultural, inițiat și organizat încă din 2011 de părintele Liviu-Vasile Mihăilă, președinte al Asociației Fălticeni Cultural, a debutat cu Concertul Extraordinar susținut de către Grupul Psaltic „Tronos” al Patriarhiei Române și de invitata de onoare Ribale Wehbé, o tânără interpretă libaneză de muzică tradițională și religioasă, din Beirut, bună cunoscătoare a muzicii orientale și pasionată de muzica bizantină.
Concertul lor, din Catedrala „Învierea Domnului” din municipiu, organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, s-a dovedit a fi o Nadă a Cerului, un timp așezat sub semnul emoțiilor înalte și catarctice, o muzică de înaltă vibrație sufletească ce a legat pământul de cer și oamenii laolaltă.
Un concert ce a echivalat o experiență culturală și spirituală profundă, complexă, în care imne liturgice, megalinarii, doxologii, Troparul Învierii Domnului, cântări pascale și pricesne au fost îngemănate excepțional cu piese de sorginte folclorică și cântece patriotice, iar sufletul fiecăruia dintre noi a putut îngâna șoptit cântecul ce i-a fost pe măsură, în care s-a regăsit, în care ar fi plâns împăcat și recunoscător, în care-a tresărit încredințat că Cerul întreg ne-așteaptă îndelung răbdător, pentru-a redobândi pacea și frumusețea așezate-nainte.
Între toate, tulburătoare și adâncă de-nțelesuri, îngenuncheată în smerenie, ca o spovedanie dinaintea-nchinării din urmă, Balada inspirată de jertfa, purtată demn și statornic, ca pe o coroană de spini așezată pe inima de tată bun și drept și de Domn mărturisitor, a Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu Voievod. Cântec al tânguirii-mpăcate, al plânsului smerit și ostoit doar în credință și în rugăciune, al nodului în gât. De amărăciune, de căință și-alean. Și încredințarea că veșnicia nu-i pustie pentru cei care cred cu statornicie și tărie:
„Mare-i Domnul Dumnezeu
Creștin bun m-am născut eu,
Creștin bun a muri vreu.
Taci, drăguță, nu mai plânge,
Că-n piept inima-mi se frânge.
Taci și mori în legea ta,
Că tu Ceru-i căpăta.” (Constantin Brâncoveanu, Vasile Alecsandri)
Înălțătoare și aureolată de înșirări de emoții și interpretarea tinerei Ribale Wehbé, din Liban, care mărturisea cu ceva vreme în urmă, într-un interviu acordat pentru Agenția de Știri Basilica, că „nu este ceva mai frumos decât să știi cum să-L slăvești pe Dumnezeu!”. Și că:
„Secretul stă în cuvinte, nu în muzică. Muzica se poate învăța. Este un instrument. Dar ceea ce face diferența este exprimarea cuvintelor pe muzică. Când cântăm, trebuie să exprimăm adevărata semnificație a cuvintelor. Trebuie să punem simțirea în ele.”
Și-a și-mplinit, făr’ a ne-o spune în cuvinte, psalmodiind, și rostul cântării psaltului, așa cum crede ea că-i de urmat și de-mplinit o astfel de misiune-înălțătoare: „Dacă nu înțelegem semnificația cuvintelor, nu putem mișca oamenii prin intermediul lor. Și atunci, indiferent cât de buni suntem ca muzicieni, nu ne împlinim misiunea. Scopul psaltului este să facă oamenii să se roage. În acest scop, trebuie să dăm cuvintelor expresia și mișcarea potrivită, cu ajutorul muzicii, care este veșmântul cuvintelor. Toate se leagă între ele!”.
Iar pentru-atâta rod de gând îmbăiat în emoții desăvârșitoare și rugăciune, „în semn de prețuire și încurajare pentru strădaniile depuse în promovarea artei muzicale bisericești”, pentru că au slujit și slujesc semenilor, prin cântarea cea plăcută lui Dumnezeu, și s-au făcut fiecare „următor Cuviosului Eustatie, Protopsaltul Mănăstirii Putna, începător al cântăreților isihaști din Moldova, în veacul al XV-lea, compozitor și mare dascăl al muzicii bisericești”, le-au fost acordate, cu părintească dragoste, distincții din partea Părintelui Ahiepiscop Calinic, consacrat și recunoscut susținător al artei și culturii așezate-n Lumina mărturisitoare a Cuvântului: Ordinul „Eustatie Protopsaltul” părintelui arhid. Mihail Bucă și același Ordin, „Eustatie Protopsaltul”, pentru mireni, tinerei interprete Ribale Wehbé.
Deopotrivă, părintelui Liviu-Vasile Mihăilă, promotor cultural neobosit, inițiator, coordonator și organizator a multe-multe proiecte culturale și spirituale, i-a fost acordat Ordinul Eparhial „Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”, distincție care, putem lesne intui, va fi reconfirmată și-n anii ce vin cu noi și înnoitoare alte asemenea evenimente – Nadă a Cerului, la Fălticeni.
Daniela Ceredeev, inspector școlar pentru religie
