În timpul săpăturile arheologice preventive din 2023, în Pronaosul Bisericii „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a fost descoperit un mormânt identificat și atribuit de noi, atât pe baza descoperirilor arheologice, cât și a informațiilor documentare, Mitropolitului Ghedeon II al Sucevei și Moldovei (1708-1722). Informații referitoare la acest mormânt din biserica Vechii Mitropolii a Sucevei nu există, pietrele tombale fiind scoase din biserică în timpul refacerii pavimentului, în timpul restaurării Romstorfer.
Cavoul 10 (M10) a fost identificat pe latura centrală din Pronaos, în stânga axului transversal. A fost construit din cărămizi legate cu mortar, zona de închidere (capacul) fiind formată din lespezi masive așezate orizontal pe cavou. Pereții interiori ai cavoului au fost tencuiți cu mortar. Cavoul a fost spart și deranjat, lipsind lespezile din jumătatea inferioară. În zona capului (estul cavoului) a rămas intactă o lespede masivă prinsă cu mortar de pereții cavoului. Aproximativ un sfert din umplutura de pământ a cavoului lipsește, ceea ce denotă că cei care au umblat la mormânt nu s-au ostenit să-l umple la loc.
Umplutura cavoului conținea pământ amestecat cu cărămizi (provenite din zona superioară a construcției), bucăți mici de frescă și pietre (de la restaurarea Romstorfer). În pământul de umplutură din cavou a fost descoperită o monedă austriacă de cupru, datată 1800. Moneda poate fi luată în considerație pentru aprecierea timpului spargerii cavoului, respectiv după 1800 (data ante quem).
În cavou au fost dezvelite resturile unui sicriu de lemn și un schelet uman. În momentul desfacerii bucăților de lemn de la sicriu, s-a observat un strat de culoare galbenă-portocalie aplicată pe lemn, ceea ce presupune că sicriul a fost vopsit.
Demontarea materialelor arheologice din sicriu, păstrate parțial (mantie, engolpion, procovăț), au fost făcute cu mare atenție și profesionalism, de doi restauratori experți textile, de la Laboratorul Zonal de Restaurare și Conservare de la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava, iar piesele metalice (monede, engolpion, cuie de fier, fragmente metalice) au fost prelucrate de un restaurator expert metale, de la același laborator. Cercetarea mormântului a durat trei săptămâni.
Rezultatele descoperirii:
În partea dreaptă a craniului a fost găsită in situ o monedă din bronz, datată 1660, de la regele Poloniei Cazimir II Wassa (Jan Kazimierz, 1648-1668).
În umplutura cavoului, deasupra engolpionului, a fost găsită a doua monedă de la Cazimir II Wassa al Poloniei. Monedele au fost depuse în aceleași timp.
Mantia arhierească s-a păstrat parțial, numai de la bazin în sus, fiind degradată. A fost confecționată din mătase (de culoare crem spălăcit, însă, inițial, a fost roșie-vișinie); pe mantie erau pictați serafimi și funia lui David; în zona centrală a abdomenului a fost găsit un engolpion (?) lucrat din fier (în formă de potcoavă), cu un colț rupt; pe obiect s-au păstrat fire de textile imprimate (observate la stereomicroscopul din laborator), provenite de la materialul cu care a fost acoperit obiectul.
Capul ierarhului a fost acoperit cu procovăț din mătase, cu motive imprimate; s-a păstrat o bucată din zona din față.
Materialele textile au transportate la Laboratorul Zonal de Restaurare, unde au intrat în procedurile de conservare și restaurare.
Sub sicriul de lemn (posibil stejar) au fost așezate pe cant cărămizi, în rânduri, cu spații între ele: În zona capului a fost găsită o cărămidă diferită de celelalte, fiind arsă sumar (trecută prin foc), friabilă; după două săptămâni de păstrare „in situ” (pentru aclimatizare), cărămida a fost extrasă de un restaurator expert în monumente istorice și lăsată încă două săptămâni pentru aclimatizare. Au urmat procedurile de impregnare. Pe cărămidă nu am identificat semne incizate câteva
CONCLUZII
Mormântul descoperit aparține Mitropolitului Ghedeon II (1708-1722). Din nefericire cavoul a fost spart, iar unele obiecte de inventar au dispărut.
Moneda de la 1800 descoperită în umplutura mormântului este reper ante quem pentru a lua în calcul ultima intervenție la mormânt.
Fragmentele de frescă din umplutura mormântului sunt dovezi că s-a umblat la el în timpul restaurării Romstorfer. Este posibil ca obiecte de inventar să fi fost luate cu acel prilej.
În pridvorul bisericii, în dreapta imaginii „Adormirea Maicii Domnului” se află o inscripție incizată pe frescă, cu litere slavone: „Diaconul Vasile și Mitropolitul Ghedeon”, care poate fi luată în considerație pentru atestarea prezenței celor doi la Mitropolia Veche.
Ion Mareș,
cercetător în arheologie (Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților); arheolog expert (Ministerul Culturii)
