În istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, cum este cunoscută în istoriografie, epoca mitropolitului Veniamin Costachi, pentru că putem vorbi de o adevărată epocă, a constituit şi constituie un model în ceea ce priveşte respectul, slujirea şi înţelepciunea folosirii limbii române în cult şi în limba curentă a primei jumătăţi a secolului al XIX-lea.
Acum la împlinirea a 175 de ani de la strămutarea sa la locul de veşnică odihnă, se cuvine a aminti câteva aspecte care să arate legătura cu una dintre ctitoriile medievale ale Ţării Moldovei, şi anume cu Mănăstirea Slatina.
Vrednic urmaş al lui Varlaam şi Dosoftei, mitropolitul Veniamin Costachi poate fi numit icoana adevăratului păstor de suflete şi cârmuitor bisericesc.
Din documentele vremii, ştim că începând din 1823, ctitoria domnitorului Alexandru Lăpuşneanu, mănăstirea Slatina a fost restaurată prin osârdia vrednicului de pomenire mitropolit Veniamin Costachi şi a arhiereului Filaret Beldiman Apamias, care a condus o lungă perioadă mănăstirea ca stareţ. Este perioada în care zidul despărţitor dintre încăperea mormintelor şi naos a fost demolat, şi biserica a fost repictată. Tot în aceeaşi perioadă au fost efectuate lucrări la Casa Domnească, iar mai târziu în vremea lui Filaret Beldiman s-a refăcut din temelie turnul de poartă de pe latura de răsărit.
Mitropolitul Veniamin Costachi era cel care considera limba română ca fiind patria sa, având conştiinţa faptului că orice cuvânt îşi are originea în Cuvântul cu majusculă Hristos.
Se ştie foarte bine, că după o activitate de aproape şase decenii în slujba bisericii şi a ţării, mitropolitul Veniamin Costachi a fost nevoit să se retragă din scaunul mitropolitan de la Iaşi la Mănăstirea Slatina, înaintându-şi actul de demisie – paretisis – domnitorului Mihail Sturza. Această demisie trebuie pusă în strânsă legătură cu neînţegerile avute cu domnitorul privitoare la averile Mitropoliei.
Retragerea la mănăstirea Slatina a însemnat de fapt o continuare în liniştea mănăstirii a activităţii sale de cercetare, de traducere de cărţi în primul rând. Este cunoscut faptul că, simţindu-şi sfârşitul aproape, dar şi obosit de povara anilor închinaţi binelui obştesc,în ianuarie 1844 şi-a scris cunoscutul său Testament, un adevărat model al genului, străbătut de cea mai adâncă smerenie şi dragoste creştinească.
Iată un scurt fragment din acest Testament : tot ce mi-au stat prin putinţă am făcut şi cu sfatul şi cu fapta, ca să sporesc sufleteşte şi materialiceşte înflorirea sfintei Biserici şi a Patriei.
Dacă Mitropoliei îi lăsa, potrivit Testamentului, toate odoarele, argintăriile şi lucrurile, câte din vreme în vreme le-a făcut… spre înfrumuseţarea, podoaba şi înzestrarea bisericii catedrale, mănăstirii Slatina îi lăsa odoarele pe care le-a făcut după retragerea din scaunul mitropolitan de la Iaşi, precum şi o sumă de 1000 de galbeni împărăteşti, spre a face un paraclis întru pomenirea sa şi a surorii sale, iar ierodiaconului Veniamin Cananău îi lăsa engolpionul de aur oferit de ţarul Nicolae al Rusiei.
La Mănăstirea Slatina a tradus trei volume din Lucrările lui Teodoret de Cyr şi lucrarea Îndeletnicire despre buna murire, lucrare scrisă de Evghenie Vulgaris.
La 18 decembrie 1846, în vârstă de 78 de ani s-a strămutat la locul de veci, în chilia sa de la Mănăstirea Slatina, pentru ca apoi la 30 decembrie 1886, din dispoziţia mitropolitului Iosif Naniescu, rămăşiţele sale pământeşti să fie aşezate în catedrala mitropolitană din Iaşi, ctitoria sa neterminată atunci.
A fost un mare ierarh al Moldovei. Nu întâmplător, pentru eforturile sale permanente puse în slujba semenilor săi, prin curăţia şi sfinţenia vieţii sale, prin dragostea sa nemărginită faţă de ţara sa şi de poporul pe care l-a păstorit, fostul său bursier de la Kiev, viitorul arhiereu Filaret Scriban, din Burdujenii Sucevei, vea să scrie Moldova a avut în cele politice un domn mare, pe Ştefan Vodă, iar în cele bisericeşti, un mitropolit mare, pe Veniamin Costachi pentru ca mai târziu, peste aproape cinci decenii, marele istoric Nicolae Iorga să scrie un om mai sfânt şi mai bun decât dânsul n-a mai ţinut în mâini cârjă de episcop român.
Arhid. Vasile M. Demciuc
Mitropolitul Veniamin Costachi
Mănăstirea Slatina – ctitorie a domnitorului Alecxandru Lăpusneanu
Mormantul mitropolitului Veniamin Costachi
Detaliu mormânt mitropolit Veniamin Costachi
Mormântul Mitropolitului Veniamin catedrala mitropolitana Iaşi
