Miercuri, 28 feb.

Cuvintele Mântuitorului cu care începe Evanghelia de astăzi, profețite încă din Vechiul Testament (a se vedea: Isaia 13, 9-10; 24, 23; 60, 19-20; Ioil 2, 30-31), sunt amintiteși în cartea Apocalipsei drept semne premergătoare celei de-a doua Sale veniri: soarele s-a făcut negru ca un sac de păr și luna întreagă s-a făcut ca sângele și stelele cerului au căzut pe pământ, precum smochinul își leapădă smochinele sale verzi, când este zguduit de vijelie(6, 12 -13). Este evident din textele de față că, odată cu a doua venire a Mântuitorului, mersul obișnuit al lumii va înceta. Chiar luminătorii puși de Dumnezeu pe cer pentru cârmuirea zilei și a nopții (cf. Facere 1,16) nu vor mai merge după firescul lor, iar timp nu va mai fi(Apocalipsă 10, 6). Într-o interpretare duhovnicească, întunecarea soarelui semnifică și „întunecarea sufletelor celor asupra cărora va veni mânia lui Dumnezeu”, iar căderea stelelor „înseamnă că cei care s-au considerat pe ei înșiși luminători ai lumii vor cădea” (Arhiep. Averchie Taușev). 

Soarele se va întuneca; nu va dispărea – remarca Sfântul Ioan Gură de Aur – dar lumina lui va fi biruită de lumina venirii Domnului. Se vor împlini astfel cuvintele profetului Isaia: Nu vei mai avea soarele ca lumină în timpul zilei și strălucirea lunii nu te va mai lumina; ci Domnul va fi pentru tine o lumină veșnică și Dumnezeul tău va fi slava ta. Soarele tău nu va mai asfinți și luna nu va mai descrește; că Domnul va fi pentru tine lumină veșnică și zilele întristării tale se vor sfârși (60, 19-20). 

Profețiile se vor împlini întocmai. Nu va trece neamul acesta (neamul creștinilor – potrivit Sfântului Teofilact al Bulgariei) până ce nu vor fi toate acestea. Cuvintele Mântuitorului nu sunt rostite pentru a ne înfricoșa, ci sunt o mărturie a iubirii Lui față de noi. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh și sunt viață – ne încredințează El în altă parte (Ioan 6, 63). Așa cum din pilda smochinului învățăm că vara este aproape, când mlădița lui se face fragedă și înfrunzește, tot așa și din aceste cuvinte profetice învățăm că o altă viață, cea veșnică, ne este aproape și că trebui să ne pregătim pentru ea. Vorbind despre vara care este aproape, Mântuitorul profețește pentru drepți vara cea duhovnicească și liniștită, care va fi în ziua aceea, după iarna veacului acestuia – spunea Sfântul Ioan Gură de Aur.

Lecția Evangheliei de astăzi ar putea fi sintetizată astfel: Dacă soarele și luna își vor pierde lumina, stelele vor cădea, pământul și cerul vor trece, înseamnă că adevăratul nostru rost nu trebuie căutat într-o lume trecătoare, ci în cele ce nu vor trece. Păstrând în inimă și în minte cuvintele Domnului și împlinindu-le avem nădejde în mila Lui și credem cu multă tărieîn cele făgăduite de El: Adevărat, adevărat zic vouă: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac (Ioan 8, 51).