Pentru a aduce cinstire Sfintei Cruci în ziua slăvitului ei praznic, numeroși pelerini din eparhia Sucevei, dar și din țară și-au îndreptat pașii spre Mănăstirea Râșca pentru a participa cu bucurie, în duh de rugăciune, la hramul așezământului monahal. Cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, s-a aflat în mijlocul credincioșilor și a obștii al cărei stareț a fost în perioada 1990-1991.
Cea mai veche și mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci este prilej de aleasă bucurie la Mănăstirea Râșca și pentru faptul că sfântul locaș adăpostește o părticică din lemnul sfânt pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos.
Ierarhul a fost întâmpinat cu flori de copii îmbrăcați în costume populare specifice locului, precum și cu pâine și sare, potrivit tradiției din Bucovina, de către Ionuț Andreica, primarul comunei Râșca. Înaltpreasfinția Sa a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur la altarul de vară al mănăstirii, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ, slujitori ai bisericilor din împrejurimi, precum și arhim. Serafim Baciu, vicar administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, arhim. Justinian Cârstoiu, profesor doctor în cadrul Departamentului de Teologie istorică, biblică și filologie al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, precum și arhim. Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț.
Răspunsurile liturgice care au înfrumusețat slujba au fost date de Grupul Psaltic „Inochentie de la Probota”, dirijat de pr. Constantin Dan Magdalena.
La momentul rânduit, ieromonahul Stelian Bouaru a fost hirotesit întru protosinghel.
La finalul slujbei, arhim. Justinian Cârstoiu a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a explicat înțelesurile duhovnicești care se desprind din Evanghelia acestei zile, prezentând o parte dintre numeroasele mărturii ale cinstirii Sfintei Cruci, precum minunea petrecută la aflarea acesteia de către Sfânta Împărăteasă Elena. Totodată, părintele a prezentat două dintre ultimele apariții ale Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, semnate de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Sfântul Ioan Botezătorul – Pecetea celor două Testamente și Izvoare și icoane făcătoare de minuni.
Fiind sărbătoarea hramului, pentru a aduce pace și binecuvântare în rândul credincioșilor, ierarhul a rostit rugăciuni de dezlegare și rugăciuni pentru sănătate trupească și sufletească.
În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a oferit distincții de vrednicie binefăcătorilor și susținătorilor lucrării Bisericii, ca semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești.
Între cei care au primit Ordinul „Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu” s-au numărat arhim. Mihail Balan, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, și arhim. Serafim Baciu, vicar administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului. Clericii și mirenii evidențiați au urmat exemplul Sfântului Ierarh Ioan la Râșca și Secu, harnic lucrător în ogorul Domnului după modelul Martei și Mariei, râvnitor ostaș al Duhului și bun chivernisitor al darurilor dumnezeiești, care s-a distins prin înțelepciunea faptei și a cuvântului, ctitorind sfinte lăcașuri și semănând fără odihnă virtuțile creștine în pământul Moldovei.
În continuare, protos. Gabriel Gaman, stareț al Mănăstirii Râșca, a adresat cuvânt de mulțumire Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, exprimând recunoștința pentru binecuvântarea arhierească, dar și pentru dragostea revărsată astăzi la mănăstirea al cărei stareț a fost vreme de aproape un an, dăruindu-i ierarhului o icoană cu chipul Maicii Domnului, din partea obștii mănăstirii.
Arhim. Mihail Balan, stareț al Mănăstirii Râșca timp de aproape 30 de ani, a adus un gând de recunoștință ierarhului și le-a vorbit celor prezenți despre momentul în care biserica mănăstirii a primit cel de-al doilea hram, Înălțarea Sfintei Cruci, precum și despre ziua în care un fragment din Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos a împodobit locașul de cult.
În cuvântul său, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a vorbit despre gândirea în perspectiva Crucii, despre însemnătatea asumării acesteia și despre importanța pecetluirii existenței noastre cu semnul Sfintei Cruci, subliniind totodată și momentele în care Biserica a dedicat Sfintei Cruci trei zile de prăznuire liturgică.
„La 14 septembrie, când a avut loc Înălțarea Sfintei Cruci, a doua zi după sfințirea Bisericii Sfântului Mormânt; la 1 august, când în calendar se prăznuiește scoaterea Sfintei Cruci și se amintește de biruința bizantinilor împotriva saracinilor, în timpul lui Manuel Comnenul, secolul al XII-lea; în Duminica a treia din Postul Mare, când s-a transferat un fragment din Sfânta Cruce de la Ierusalim la Apameea, în timpul Patriarhului Ioan al V-lea, și se mai vorbește de o a doua înălțare a Sfintei Cruci care amintește de victoria bizantinilor în timpul lui Heraclie, împăratului bizantin, asupra perșilor. Tot atunci s-a transferat un fragment din Sfânta Cruce din Babilon la Ierusalim, iar de la Ierusalim Sfânta Cruce a urmat drumul Constantinopolului și a fost așezată în biserica din Vlaherne. (…) Teologia și sfințenia Sfintei Cruci se află în simbolistica ei. Când spui Cruce spui Hristos și când te însemni cu semnul Sfintei Cruci îți arăți apartenența la Hristos și la celelalte două Persoane care fac parte din Sfânta Treime. Crucea este cea care arată poziția omului în univers. Sensul vieții omului îl dă asumarea crucii. (…) Sensul vieții ți-l dă gândirea în Cruce. Fără Cruce, existența devine non existență. Întipărindu-ți semnul Sfintei Cruci în integritatea lui, îți pecetluiești existența și te ferești de tot ce este rău, întrucât Crucea este armă împotriva diavolului.”
Nu în ultimul rând, ierarhul a adus mulțumiri oaspeților și soborului slujitor, grupului psaltic, precum și credincioșilor prezenți care înconjoară cu toată dragostea mănăstirea și obștea acesteia.
După ce ierarhul i-a binecuvântat cu apă sfințită, pelerinilor le-au fost oferite, din partea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, iconițe aniversare cu reprezentarea Sfinților Ioan cel Nou de la Suceava și Gheorghe Purtătorul de biruință, anul acesta împlinindu-se 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod.
La final, interpreta Mariana Maloș a cântat a o serie de pricesne închinate Cinstitei și făcătoarei de viață Cruci.
Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci a adus împreună în rugăciune numeroși credincioși, monahi și monahii, stareți și starețe ale unor mănăstiri din cuprinsul eparhiei, precum și reprezentanți ai autorităților locale, pelerini veniți să participe cu mare bucurie la hramul de toamnă al așezământului monahal.
Una dintre cele mai reprezentative așezări monahale din nordul Moldovei în perioada medievală, Mănăstirea Râșca a avut parte, de-a lungul timpului, de file cu o istorie zbuciumată, dar și pagini înfloritoare. Construită în anul 1542 de către voievodul Petru Rareș, pe locul unor alte așezăminte, biserica mănăstirii cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost cunoscută pentru viețuirea monahală, pentru ierarhii și duhovnicii care s-au nevoit aici, dar și pentru împodobirea interioară și exterioară în frescă, singura în stil bizantin.
Mănăstirea a cunoscut cotropiri ale turcilor, incendii și pustiiri, dar și binecuvântări cu momente deosebite menite să revigoreze viața monahală de pe aceste meleaguri.
Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu a fost călugărit și a viețuit în acest sfânt locaș în secolul al XVII-lea, nevoindu-se în aceste locuri nu mai puțin de 18 ani.
Între odoarele mănăstirii, alături de fragmentul Cinstei Cruci a Mântuitorului, se află și un papucel al Sfântului Spiridon, o parte a unui veșmânt al Sfintei Cuvioase Parascheva, precum și fragmente din moaștele Sfinților Haralambie, Pantelimon, Paraschevi, Vlasie, Teodor Tiron, Xenia, Trifon, Procopie și Varvara.
Irina Ursachi
