La marele praznic al Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, 29 august 2021, în ajunul sărbătorii Sfântului Ioan de la Râșca, episcopul Romanului, Mănăstirea Sihăstria Râșcăi și obștea de călugări a acesteia au avut prilej de aleasă bucurie.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, pe un podium special amenajat în apropierea lăcașului de cult, împreună cu un numeros sobor de preoți și diaconi, nu înainte de a fi întâmpinat cu flori de copii ai locului, îmbrăcați în costume populare.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele Justinian Cârstoiu, profesor doctor în cadrul Departamentului de Teologie istorică, biblică și filologie al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Sfinția sa le-a vorbit celor prezenți despre înțelesul duhovnicesc al sărbătorii prăznuite în această zi. „Suntem cu toții martori la una dintre marile sărbători ale Bisericii noastre. Douăzeci și nouă august este ziua închinată tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul. Cel mai mare om născut din femeie, dar cel mai mic din Împărăția lui Dumnezeu, cum scriu evangheliștii sinoptici. Știm cu toții că Ioan Botezătorul, verișorul Mântuitorului Hristos, mai mare cu șase luni decât El, a fost chemat de Dumnezeu din pântecele Maicii Sale șă redeștepte poporul lui Israel. Atât de mult decăzuse, încât uitase de lege și de profeți, de psalmi și toată Legea, în afară de cea de Scriptură, legea morală. Ioan Botezătorul este chemat de Dumnezeu ca el să trezească, prin predica sa, conștiința națională a poporului evreu. De aceea, când iese, din pustie la predică, Ioan Botezătorul avea glasul de tunet. (…) Ioan Botezătorul. Apare și face legătura între Vechiul și Noul Testament. (…) Ioan Botezătorul atrăgea atenția fiecăruia pentru greșelile pe care le săvârșeau. Așa a intrat în atenția lui regele Irod.”
Apoi părintele profesor doctor a vorbit despre momentele care au precedat sfârșitul Sfântului Ioan Botezătorul, despre dorința Irodiadei, tăierea capului Înaintemergătorului Domnului și despre locurile care au fost binecuvântate de prezența cinstitului cap.
În încheiere, sfinția sa a prezentat ultima apariție editorială semnată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, îndemnându-i pe cei prezenți să descopere lucrarea. „Intitulată sugestiv Cuvântări la ceas de priveghere, această carte este o mică enciclopedie teologică, pentru că în cele 200 de pagini este sintetizată toată teologia Bisericii Ortodoxe, dar are și istoria Bisericii românești. (…) Cele cincisprezece pagini de bibliografie, care cuprind o sută treizeci de titluri de lucrări, de studii, articole și cărți. (…) După cum nu trebuie să lipsească Ceaslovul sau Psaltirea din chiliile oamenilor credincioși, eu o recomand ca una dintre cele mai bune cărți ale Înaltpreasfințitului, care nu trebuie să lipsească de pe masa oricărui creștin.”
La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșită slujba Parastasului pentru sufletele ctitorilor adormiți întru Domnul.
Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Macarie Ieromonahul” din Suceava.
În continuare, părintele arhimandrit Mihail Bălan, starețul Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, a adus mulțumiri lui Dumnezeu pentru binecuvântata zi și Înaltpreasfințitului Părinte Calinic pentru vizita arhierească și pentru neîntrerupta grijă pe care o arată așezământului monahal. Gândul de recunoștință s-a îndreptat, bineînțeles, și către soborul preoților slujitori. Nu în ultimul rând, părintele stareț a adus mulțumiri autorităților locale, corului și credincioșilor prezenți.
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic le-a adresat celor prezenți un cuvânt de folos, în cadrul căruia a specificat: „Sfântul Ioan Botezătorul fost numit profetul focului. El a făcut joncțiunea între Vechiul și Noul Testament. Profeții au fost un fel de dojenitori ai lui Israel. Niciun neam nu a fost mai mult cercetat de Dumnezeu ca poporul Israel; a fost și binecuvântat de Dumnezeu și cercetat de Dumnezeu. India i-a avut pe asceți, China i-a avut pe înțelepți, Roma a avut pe legiuitori, Evul Mediu a avut pe cei care amenințau cu sfârșitul lumii, iar poporul evreu i-a avut pe profeți. (…) Profetul este cel care lămurește trecutul, adeverește prezentul și prevestește viitorul. Profetul nu e filosof, pentru că puțin îi pasă lui că lumea e făcută din apă, din foc, din celelalte materii. Nu-i preot, nu-i poet, nu-i om al tehnicii. Profetul este glasul celui ce striga, fie în hăul munților, fie pe treptele palatelor regale, fie la intersecții de drumuri. El este cel care își face simțită prezența acolo unde lucrurile nu sunt în clarul lor. Și de aceea soarta profeților, sfârșitul profeților nu a fost unul dintre cele mai fericite sfârșituri. (…) Lui Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pentru faptul că i-a atras atenția lui Irod că nu este bine să continue în păcatul în care se afla. De fapt, e cam ceea ce fac duhovnicii noștri, astăzi spunându-vă celor care sunteți pe lângă cale cum că nu este bine. Cei care au fost făcuți de luminoasele mâini ale lui Dumnezeu, protopărinții noștri, oameni binecuvântați, au fost pedepsiți pentru păcatul lor.”
Înaltpreasfinția Sa i-a îndemnat pe credincioși să sprijine lucrarea Bisericii, un prim pas fiind contribuirea, după posibilități, la pictura Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, asigurându-i totodată de pururea pomenire a tuturor ctitorilor și în veșnicie. „Plasați într-o cutie special amenajată cât veți putea, nu contează, dar să știți că vă regăsiți în timp într-o aripioară de înger pictată pe peretele bisericii, să vă regăsiți în ceva. (…) Pentru că atunci când veți mai veni și vă veți întâlni cu acest ansamblu monastic, respectiv liturgic, să vă puteți regăsi în câte ceva de aici. Și vă asigur că prin această regăsire nu veți mai muri niciodată, vă veți înveșnici și veți dura în timp, în istorie și în veșnicie. (…) Nu uitați de toată lucrarea Bisericii: administrativă, social-filantropică, educațională și așa mai departe, pentru a vă implica și pentru a vă regăsi; acestea sunt adevăratele minuni. (…) Voronețul, Moldovița, Sucevița, Râșca, Putna, Dragomirna și Probota și celelalte sanctuare pline de Duh Sfânt și de sens. Acestea sunt adevăratele minuni ale lumii, pe acestea să contați.”
La deosebitul eveniment au participat stareți, starețe, numeroși credincioși veniți din mai multe județe ale Moldovei, binefăcătorii, membri ai familiilor ctitorilor, dar și oficialități locale, dintre care îi amintim pe primarii localităților Râșca și Bogdănești.
În ziua de 30 august, Biserica Ortodoxă Română îl cinstește pe Sfântul Ioan de la Râșca și Secu, episcopul Romanului, principalul ocrotitor al Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, loc în cale sfântul obișnuia să se retragă.
Scurt istoric
Mănăstirea, situată în minunatul loc numit Poiana Sfântului Ioan, este amplasată pe vechea locație a Bisericii „Sfântul Ioan Bogoslovul”.
Lucrările au fost demarate, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, în vara anului 2015. Biserica Sihăstriei Râșcăi este o construcție din lemn, pe temelie de piatră, și se află în continuare în lucru. Sub stăreţia arhimandritului Mihail Bălan, cu osteneala călugărilor și a credincioșilor închinători și binefăcători, în această perioadă se lucrează la partea de pictură a bisericii mari, iar casa de pelerini și trapeza sunt în stadiul de construcție.
Sfânta Liturghie și toate celelalte sfinte slujbe se săvârșesc zilnic de cei opt viețuitori ai mănăstirii.
Hramul sfântului lăcaș este sărbătorit în fiecare an la 30 august, ziua de cinstire a Sfântului Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, Episcopul Romanului.
Pe lângă lucrările propriu-zise de construcţie, obştea şi-a mai propus ca în incinta complexului monahal să amenajeze şi un loc de tabără pentru copiii orfani.
