În Duminica a XVI-a după Pogorârea Sfântului Duh, zi în care textul Sfintei Evanghelii prezintă Pilda talanţilor, care dorește să trezească dorul după Dumnezeu în conştiinţa unui popor înşelat de liderii lui spirituali, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a fost prezent la paraclisul mănăstirii aflate sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou din Suceava.
Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur alături de arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al eparhiei, și de pr. Adrian Popa, consilier al Sectorului Colportaj Bisericesc, iar răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale.
În cuvântul de învățătură intitulat „Înmulțiți talanții primiți de la Dumnezeu prin lucrare cinstită și nu-i ascundeți în ștergar!”, publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a explicat înțelesul duhovnicesc al Evangheliei rânduite pentru Duminica a XVI-a după Rusalii, referitoare la întrebuințarea talanților încredințați de Dumnezeu.
„Parabola îi viza pe cărturari, deoarece lor li s-a încredinţat mult. Şi, asemenea slugilor din parabolă, ei vor trebui să dea răspuns de felul în care au folosit ceea ce le-a fost încredinţat; vor fi răsplătiţi dacă şi-au înmulţit talanţii potrivit voii lui Dumnezeu. Şi vor fi osândiţi, întocmai slujitorului viclean, dacă au făcut ineficientă lucrarea cuvântului divin prin lipsa de grijă faţă de ei înşişi şi de poporul pe care au avut îndatorirea să-l călăuzească, adică prin nepăsare faţă de darul lui Dumnezeu, faţă de suflet şi puterile lui, care nu este altul decât chipul lui Dumnezeu din om. Parabola vrea, pe de o parte, să trezească dorul după Dumnezeu în conştiinţa unui popor înşelat de liderii lui spirituali, iar pe de alta, vrea să-i facă să înţeleagă importanţa momentului sfârşitului, care va veni într-un mod tot atât de neaşteptat precum furul din noapte, precum mirele care vine la miezul nopţii, precum stăpânul casei care se întoarce târziu, precum dregătorul care revine din îndepărtata sa călătorie. Aşadar, locul şi slujirea noastră Dincolo vor depinde de credincioşia şi slujirea noastră aici, pe pământ, dar şi de felul în care am gestionat talanţii primiţi de la Dumnezeu. Fiecare credincios are posibilitatea, timpul şi mijloacele necesare pentru a trăi pentru Hristos, în multe feluri. Însă, cel ce a fost credincios în slujirea lui Dumnezeu aici pe pământ va fi răsplătit din belşug în Împărăţia lui Dumnezeu, unde i se vor da demnităţi mult mai mari, în acel cer nou şi pământ nou. Pe când cei care au fost căldicei în credinţă vor primi pe măsura credinţei lor. Să nu fie!”
Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, ocrotitorul paraclisului reședinței arhiepiscopale, s-a născut în jurul anului 1300 în cetatea Trapezunt, aflată în Asia Mică, pe malul Mării Negre. Pentru că nu a dorit să se lepede de dreapta credință, a fost martirizat în anul 1330, în Cetatea Albă. Vestea minunilor pe care Sfântul Ioan cel Nou le-a săvârșit în decursul timpului a străbătut întreaga lume ortodoxă, moaștele sale fiind aduse la Suceava de către domnul Moldovei, Alexandru cel Bun. Pomenit de Biserica Ortodoxă la datele de 2 și 24 iunie, Sfântul Ioan cel Nou s-a dovedit a fi mângâietor și grabnic ajutător al tuturor celor care îl cinstesc cu evlavie. Sfintele sale moaște sunt adăpostite în această perioadă în paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, având în vedere faptul că Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” se află într-un amplu proces de restaurare.
Irina Ursachi
Foto credit: Cristi Turculeț
