Unul dintre primele așezăminte monahale reînființate în Eparhia Sucevei și Rădăuților de la venirea ca Arhiepiscop a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” Ilișești, s-a bucurat astăzi, 18 februarie 2024, de binecuvântarea arhierească.
În Duminica a XVII-a după Rusalii, după momentul întâmpinării cu flori, dar și cu pâine și sare, potrivit obiceiului, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită în biserica-monument istoric de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, alături de un sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte pr. Minu Mititelu, protoiereu al Protopopiatului Suceava II, și protos. Teofan Preda, starețul Mănăstirii Ilișești.
După citirea textului Sfintei Scripturi în care Sfântul Apostol și Evanghelist Matei relatează întâlnirea Mântuitorului Iisus Hristos cu femeia canaaneancă, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură despre unele virtuți de care cea din părțile Tirului și ale Sidonului a dat dovadă: statornicia împletită cu nădejdea, smerenia și răbdarea. Ierarhul i-a îndemnat pe cei prezenți să se împodobească cu acestea pentru întărirea credinței, în ciuda tuturor greutăților, mai ales în societatea actuală.
„Să învățăm de la această femeie ce înseamnă și cum este să fii consecvent, să nu te dai bătut, să stăruiești, să nu te pierzi cu una cu două. (…) În viața duhovnicească, în lupta cu păcatul, în dobândirea unei virtuți și în înaintarea noastră pe calea aceasta care duce spre Dumnezeu spre desăvârșire, cum a spus Sfântul Apostol Pavel în Apostolul care s-a citit din Epistola a doua către Corinteni, avem nevoie de stăruință, de consecvență, de pași care pot părea mărunți, dar care sunt de neasemănată trebuință a fi unul după altul, nu în salturi. Nu de aici și de abia apoi, mai încolo mult, mă îngrijesc de cele ale sufletului, ci zi de zi, ceas de ceas, dacă s-ar putea. Numai astfel putem dobândi o statură duhovnicească bună, așezată, frumoasă și de binecuvântat de către Dumnezeu. Ce ne ajută însă în stăruința aceasta a noastră de a ne deprinde cu un mod de a viețui, de a gândi, de a lucra în plan duhovnicesc, dar și cele ale lumii acesteia mai consecvent, mai stăruitor? Învățăm tot de la femeia aceasta că este atât de important să ai, cum se zice și în limbajul acesta al dezvoltării personale, să ai un țel, să ai un scop, să ai un mobil, să știi pentru ce trăiești, să știi ce vrei de la tine, ce urmărești până la urmă, care e scopul tău. (…) Învățăm de la femeia aceasta, printre altele, credința și nădejdea ei. (…) Cu această nădejde putem să mergem și noi mai departe și cu credința că ceea ce dorim a se împlini sau a împlini se va face. Dacă punem la această stăruință a noastră și credință și nădejde, știți de ce mai avem nevoie? Avem nevoie de smerenie, pentru ca stăruința noastră, consecvența noastră, drumul nostru cu pași mărunți să meargă înainte, chiar și atunci când nu vedem roade imediate. Și atunci ce facem? Deznădăjduim? Nu! Punem gândul smerit. Când avem un eșec? Și în viață, nu imediat lăsăm garda jos, părăsim armele și dezertăm. S-a întâmplat? Asta este. Ne-am poticnit o dată, nu ne-a ieșit aici, am greșit. Ce facem? Ne ridicăm, mergem mai departe! (…) Indiferent ce s-ar întâmpla în jurul nostru, avem un Dumnezeu care ne așteaptă, avem un Dumnezeu care ne binecuvântează, avem un Dumnezeu care merge pe lângă noi cu pașii noștri mărunți doar să nu ne poticnim pe cale. Și dacă ne-am poticnit, imediat să ne ridicăm și cu ochii la El, cu nădejde la El, cultivăm răbdarea, credința în El și gândul smerit.”
La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru ctitorii sfântului locaș, trecuți la Domnul.
A urmat oferirea unor distincții de vredncie, părintele stareț primind din partea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic cel mai important ordin eparhial, Crucea Bucovinei, pentru „remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității”.
Protos. Teofan Preda a adus mulțumiri Preamilostului Dumnezeu pentru această zi deosebită, Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru binecuvântare și grija părintească, Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul pentru slujire, precum și tuturor celor care s-au alăturat în rugăciune. În semn de mulțumire pentru vizita arhierească, părintele stareț i-a oferit Preasfinției Sale o icoană cu chipul Maicii Domnului. La rândul său, ierarhul a transmis gândul de binecuvântare și încurajare din partea Întâistătătorului eparhiei.
Cea dintâi menționare a bisericii satului Ilișești, la 11 iulie 1428, a fost în documente ale Țării Moldovei condusă la acea vreme de Alexandru cel Bun. Zidirea actualului locaș de cult a început în 1709 și a fost finalizată în anul 1714, primind veșmântul sfințirii la data de 20 iunie 1714, potrivit pisaniei: „Cu vrearea Tatălui și cu agiutoriul Fiiului și cu săvârșirea Sfântului Duh ziditu-s-a aceasta sfântă și de viață dătătoare mănăstire de d(u)m(nea)lui Ionașco Isăcescul biv vel medelnicer cu giupâneasa d(u)m(i)sale Alicsandra va dni Io Niculai Alexandru Voevod, leat 7222 iuni(e) 20.”
După ocuparea Bucovinei, așezământul monahal a fost desființat în 1783 de către Imperiul Habsburgic, locașul de cult devenind biserică parohială, inclusă mai târziu, la 23 iunie 1955, în Lista monumentelor istorice.
Între 2018–2020 locașul de cult a beneficiat de un amplu proces de restaurare și consolidare.
La 1 mai 2021, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Ilișești și-a recăpătat menirea cea dintâi, firul vieții monahale fiind reînnodat aici la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, prin hotărârea Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, fiind numit stareț protos. Teofan Preda.
