Reînnodarea firului vieții monahale în cadrul mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, lăcașuri de cult desființate sau închise de-a lungul vremii, a fost o prioritate a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic încă de la instalarea în scaunul arhiepiscopal în anul 2020. Alături de noile ctitorii care fac parte din șiragul așezămintelor monahale din eparhie, în cei patru ani care au trecut de la întronizarea Înaltpreasfinției Sale aceasta a fost împodobită prin redeschiderea sau reînființarea mănăstirilor Mirăuți, Ilișești, Ițcani, Șcheia, Pătrăuți, Părhăuți, Bălinești, Solca ș.a. Între acestea se numără și Mănăstirea Arbore care se bucură de o perioadă înfloritoare, fiind redeschisă în urmă cu trei ani, în ziua prăznuirii Soborului Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului.
Astăzi, 7 ianuarie 2025, obștea monahală și credincioșii din localitatea Arbore, județul Suceava, s-au bucurat de binecuvântarea arhierească a Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, prilej de bucurie duhovnicească la împlinirea a trei ani de la instalarea protos. Porfirie Pescaru ca stareț al Mănăstirii Arbore, monument istoric cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”.
După ce s-a închinat la odoarele locașului de închinăciune, fragmente din cinstitele moaște ale sfântului ocrotitor și ale Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul de la Eghina, ale Sfântului Efrem cel Nou, mare mucenic și tămăduitor, și ale Sfântului Pantelimon, doctor fără de arginți, ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie alături de numeroși clerici și diaconi. Din soborul slujitor au făcut parte pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier eparhial al Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, pr. Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți, dar și oaspeți din Arhiepiscopia Aradului, precum pr. Bogdan Noghiu, consilier în cadrul Sectorului Social.
Răspunsurile liturgice care au împodobit slujba închinată primului mare teolog al Noului Testament au fost date de membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava. La momentul rânduit, monahul Paisie, din obștea ctitoriei pârcălabului Sucevei Luca Arbore, a fost hirotonit ierodiacon.
În cuvântul de învățătură rostit după citirea fragmentului din Sfânta Evanghelie, Episcopul Daciei Felix a evidențiat cât de importante au fost rolul și misiunea Sfântului Ioan, făcând referire la legătura dintre Înaintemergătorul Ioan și Botezul Domnului, definitorie pentru lumea iudaică și pentru profeții Vechiului Testament, când s-a încheiat un capitol din istoria duhovnicească a umanității și a început un altul.
„Ioan Botezătorul pe care noi astăzi, a doua zi după Botezul Domnului, amintind de slujirea Lui, îl pomenim, îl cinstim și îl rugăm să ne fie mijlocitor înaintea lui Dumnezeu, a știut ce înseamnă păcat, ce înseamnă pocăință, a avut bucuria aceasta de a-L vedea pe Însuși Fiul lui Dumnezeu întrupat și de a se asigura în numele tuturor profeților Vechiului Testament că, iată, s-au împlinit prorociile și Răscumpărătorul a venit în lume. (…) Să-l cinstim pe Sfântul Ioan Botezătorul în acest moment deosebit legat de Botezul Domnului nostru Iisus Hristos și să fim încredințați că ultimul dintre profeții Vechiului Testament este și cel mai mare dintre cei născuți din femeie, pentru că Sfânta Fecioară Maria este mai presus de orice altă ființă omenească prin slujirea pe care a avut-o, prin faptul că a acceptat ca Duhul Sfânt să Se pogoare asupra ei și Fiul lui Dumnezeu să ia din trupul ei trup pământesc pentru a noastră mântuire.”
În încheiere, făcând referire la icoana care înfățișează cunoscuta scenă Deisis, în care Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul sunt reprezentați mijlocind înaintea Domnului Iisus Hristos, Preasfințitul Părinte Ieronim i-a încredințat pe cei prezenți de ocrotirea și purtarea de grijă a cinstitului și slăvitului Proroc Ioan, Înaintemergătorul Domnului.
„Sfântul Ioan Botezătorul, așa cum îl înfățișează și iconografia noastră bisericească, este al doilea mare rugător înaintea Domnului Hristos, înaintea Bunului și Dreptului Mântuitor. Iar în partea dreaptă stă Sfânta Fecioară Maria, care este ființa cea mai apropiată, trupește și sufletește, de Fiul lui Dumnezeu prin slujirea minunată pe care ea a avut-o. Să fim încredințați că Sfântul Ioan Botezătorul ocrotește sfânt locașul acesta, mănăstirea aceasta, credincioșii din această zonă și pe toți care au primit vestea cea bună a Domnului nostru Iisus Hristos, care se păstrează, se propovăduiește în Evanghelia Sa spre mântuirea noastră, a tuturor.”
La deosebitul eveniment desfășurat astăzi la Arbore au participat numeroși credincioși, monahi și monahii alături de starețele lor, de la Voroneț și „Acoperământul Maicii Domnului” Dorna Arini, dar și reprezentanți ai autorităților locale, dintre care îl amintim pe domnul Dan Tiperciuc, primarul Comunei Arbore.
La final, părintele stareț, protos. Porfirie Pescaru, a adus mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru binecuvântare, Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, pentru slujirea arhierească, autorităților locale, precum și tuturor celor care se fac părtași lucrării Bisericii.
Evocând un fragment din Decalogul alcătuit de Înaltpreafințitul Părinte Arhiepiscop Calinic cu prilejul acestei sărbători, îndrumătorul obștii arborene a punctat faptul că prin rugăciune, smerenie și iubire desăvârșită creștinul se poate apropia de modelul Botezătorului și Înaintemergătorului Ioan, primindu-l în cămara sufletului pe Mântuitorul Iisus Hristos.
„Dacă ne gândim la lucrarea pe care a avut-o Ioan, o lucrare desăvârșită, trebuie să învățăm un lucru de la el. Că atunci când vrem ca Dumnezeu să Se nască în inima noastră, atunci când vrem să-L lăsăm pe Dumnezeu să sălășluiască în inima noastră, trebuie să facem ceea ce a făcut Sfântul Ioan Botezătorul, să ne micșorăm ca să Se poată înălța Hristos în interiorul nostru. Această micșorare pe care o arată Ioan Botezătorul și pe care noi trebuie să o aflăm la rândul nostru este calea rugăciunii, asemenea Sfântului Proroc, calea smereniei, dar și calea iubirii desăvârșite a lui Dumnezeu. Deși nu mai suntem în perioada primului secol primar, când trebuie să răspândim credința în Dumnezeu, iată, Înaltpreasfințitul spunea în Decalogul la această sărbătoare a Soborului Sfântului Proroc, că trebuie să fim asemenea Sfântului Ioan, mărturisitori și propovăduitori ai Cuvântului lui Dumnezeu. Deci acest cuvânt care a sălășluit în Sfântul Ioan să sălășluiască și în inima noastră și să dea Dumnezeu să avem putere să ducem în continuare fiecare lucrare.”
La ceas de sărbătoare pentru întreaga comunitate, credincioșii s-au bucurat și de binecuvântarea Sfântului Ierarh Nectarie, a Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou și a Sfântului Pantelimon, sfinți care continuă să săvârșească nenumărate minuni prin dragostea Preamilostivului Dumnezeu, călăuzindu-i pe cei care îl cinstesc cu evlavie pe drumul virtuților.
Scurt istoric
Inclusă de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în anul 1993 pe lista Patrimoniului cultural mondial, în grupul Biserici pictate din nordul Moldovei, Mănăstirea Arbore cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” este ctitoria pârcălabului Luca Arbore, unul dintre cei mai importanți boieri de la curtea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare și Sfânt.
La 2 aprilie 1502, pe locul unui vechi schit, au început lucrările de construcție la biserica familiei hatmanului Arbore, cu intenția de a fi necropolă familiei sale. Potrivit pisaniei, lucrările au fost finalizate în același an, la data de 29 august.
Ctitoria boierească, construită din cărămidă şi piatră, se remarcă printr-o arhitectură deosebită, întâlnită atunci pentru prima dată în zona Moldovei, dar și prin pictura exterioară care îmbină armonios elemente orientale și occidentale, realizată de zugravul Dragoș Coman.
În pronaosul bisericii se află mormântul ctitorului, sub un baldachin de piatră sculptată, și mormântul soției acestuia, roaba lui Dumnezeu Iuliana.
Din cauza intemperiilor vremii din secolele XVII și XVIII, construcția și pictura s-au degradat, dar cu toate acestea, începând din anul 1909, în diferite perioade, biserica Mănăstirii Arbore s-a bucurat de o serie de reparații care au vizat consolidarea și restaurarea locașului de cult. După ce o perioadă îndelungată locașul de cult a avut rol de biserică de parohie, în urma ședinței Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților din data de 21 octombrie 2021, a fost aprobată restabilirea vieții monahale la Mănăstirea Arbore cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. La 7 ianuarie 2022 mănăstirea a fost redeschisă prin hirotesia ca stareț a protosinghelului Porfirie Pescaru.
Irina Ursachi