Pasajul biblic al acestei zile cuprinde o încurajare și o prevenire adresate de Hristos discipolilor Săi. Aceste cuvinte urmează unei generoase descrieri a căderii Ierusalimului (asediat în anul 70 d. Hs. de armata romană), dar și a a vremurilor de pe urmă, vremuri imediat precedente celei de-a doua Veniri a lui Hristos. Teologia biblică numește acest pasaj (Lc. 21, 5-38) discursul eshatologic, un discurs despre realitățile ultime ale creației în general și umanității în special.
Pilda smochinului și a copacilor ce înfrunzesc, ca semn al anotimpurilor anului, poate fi interpretată negativ, ca trimițând către Antihrist a cărui stăpânire pe pământ va preceda cea de-a doua Venire a Mântuitorului Hristos. Această înfrunzire poate fi văzută ca o scurtă perioadă de glorie a Antihristului înainte de venirea lui Hristos întru slavă.
După înfricoșătoarea descriere a vremurilor de pe urmă, Hristos îi îmbărbătează pe apostoli: ,,prindeți inimă și înălțați-vă capetele, pentru că răscumpărarea voastră se apropie’’. Acest îndemn ne arată un foarte important lucru: atitudinea corectă a creștinului față de vremurile apocaliptice. În ciuda suferințelor aduse de acele vremuri, dincolo de greutățile și dificultățile pe care mai ales cei drepți le vor îndura, totuși, venirea acelor vremuri înseamnă că ,,aproape este Împărăția lui Dumnezeu’’. Acele vremuri echivalează pentru cei drepți cu o stare de fericire mai presus de orice au experimentat până atunci.
Scriind despre acele vremuri, Sf. Ioan Hrisostom le descrie ca fiind pentru drepți ,,vara cea duhovnicească și liniștită […] după iarna veacului acestuia’’ (Omilii la Matei), pe când pentru cei păcătoși acele vemuri vor ca o iarnă după vară.
Cuvintele ce încheie acest pasaj – ,,Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece’’ – au rolul de a întări cele spuse de Hristos anterior. Prin această expresie Iisus pecetluiește cuvintele ca o profeție ce se va împlini negreșit. Trecerea cerului și a pământului nu trebuie înțeleasă, cum greșit fac unii, ca o distrugere a lor. Odată cu cea de-a doua Venire a lui Hristos, creația întreagă (cerul și pământul) vor fi transfigurate. Va fi un cer nou și un pământ nou (2 Petru 3,13). În acest nou ambient transfigurat de harul divin, cei înviați spre lumină și comuniune cu și în Hristos, vor trăi.
Pr. prof. Dr. Adrian DUȚUC
