Cunoscut pentru autoritatea omoforului și smerenia arhiereului, numit bunicul de la Bogdana, vrednic păstor al turmei încredințate de Mântuitorul Iisus Hristos, Preasfințitul Părinte Gherasim Putneanul este comemorat în această perioadă în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, eparhie pe care a slujit-o în calitate de episcop-vicar vreme de 12 ani, cu dedicare, jertfă și dragoste.
Organizată cu binecuvântarea și la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, la împlinirea unui secol de la nașterea Preasfințitului Gherasim Putneanul și la douăzeci de ani de la plecarea în veșnicie, manifestarea culturală desfășurată între 4 și 7 decembrie 2024 a debutat seara trecută cu lansarea filmului „O viață sub semnul Crucii, Episcopul Gherasim Putneanul”, realizat de TRINITAS TV, televiziunea Patriarhiei Române.
Astăzi, 5 decembrie 2024, ziua pomenirii celui care i-a fost model deosebit în întreaga viață liturgică și monahală, fiind la rândul său un bun cunoscător al rânduielilor bisericești, Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit, autorul Marelui Tipic, a fost și data inaugurării Simpozionului Național „Dimensiunea teologică, culturală și spirituală a operei Preasfințitului Părinte Gherasim Putneanul”.
Evenimentul desfășurat sub egida Centrului de Studii și Documentare Crimca cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte a început cu rugăciune, prin săvârșirea unui Te Deum în semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra organizatorilor și participanților, în biserica mare a Mănăstirii Putna, ctitoria și necropola Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, numită și Ierusalimul neamului românesc. În una dintre cele mai cunoscute mănăstiri ridicate de cel care este considerat apărător neînfricat al credinței și patriei străbune, mare ctitor de locașuri sfinte, slujba a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi condus de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Eparhiei Sucevei, în prezența Preasfințitului Părinte Macarie, întâistătătorul Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, a Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a numeroși clerici, credincioși și invitați speciali.
La Casa „Iacob Putneanul” a urmat sesiunea inaugurală a Simpozionului Național „Dimensiunea teologică, culturală și spirituală a operei Preasfințitului Părinte Gherasim Putneanul”, moderată de pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural al centrului Eparhial Suceava.
În debutul festivității de deschidere a evenimentului, prin care, potrivit organizatorilor, se propune evocarea personalității „blândului ierarh pe care mentalul colectiv l-a reținut drept bunicul de la Bogdana”, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a lecturat mesajul transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Episcopul-Vicar Gherasim Putneanul – un chip luminos peste timp”. Prezentând o parte dintre cele mai importante momente din biografie, a fost conturat portretul venerabilului slujitor al Bisericii. „Bun cunoscător al Tipicului Bisericesc şi iubitor de viaţă liturgică, Episcopul Gherasim slujea cu multă bucurie şi evlavie. Căutător încă din lumea aceasta a frumuseții veșnice din Împărăția cerurilor, Preasfinţitul Părinte Gherasim s-a ostenit mult pentru reînființarea Mănăstirii Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, satul natal al mamei sale, unde a ctitorit o nouă biserică monumentală, cu arhitectură frumoasă, inspirată din tradiția moldovenească, chilii monahale, turn clopotniță, muzeu și bibliotecă. În același timp, Episcopul Gherasim Putneanul a fost preocupat de viaţa duhovnicească a clerului, monahilor şi credincioşilor, fiind un duhovnic înțelept pentru mulți oameni de vârste şi profesiuni diferite, pe care i-a ajutat cu rugăciune smerită și sfătuire părintească să-şi schimbe viaţa. Regretatul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Gherasim Putneanul, rămâne în memoria noastră ca fiind un ierarh misionar, un păstor harnic şi un dinamic slujitor liturgic, prin fidelitatea sa faţă de credinţa şi tradiția ortodoxă, fiind în acelaşi timp un bun iconom şi un om darnic.”
Cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților și inițiator al evenimentului, „Un suflet nobil tăinuit sub o pălărie șaguniană”, a fost prezentat de Preasfințitul Părinte Damaschin-Dorneanul, Episcop-Vicar al eparhiei. Chiriarhul locului a descris cea dintâi întâlnire cu omul rugăciunii, reliefând totodată însușirile și virtuțile pe care le-a lucrat în viața sa pământească.
„Personal, pe Preasfințitul Gherasim l-am întâlnit, pentru prima dată, la Mănăstirea Putna, spre sfârșitul iernii anului 1980. Deși era arhiereu, ascundea sub rebordul pălăriei șaguniene chipul monahului prin excelență, afierosit unei autentice vieți duhovnicești. De altfel, potrivit celor mărturisite de părinții care au ucenicit în timpul stăreției sale, Preasfinția sa era recunoscut drept cel care s-a călăuzit în viață după principiile fundamentale ale Ortodoxiei. După ce a fost chemat din scaunul stărețesc al Mănăstirii Putna la sfânta treaptă a arhieriei, s-a arătat a fi un ierarh care și-a cultivat virtuțile sub haina tăcută a slujirii. Smerenia, sarea virtuților după cuvântul Sfântului Isaac Sirul, cumpătarea, exigența cu sine și generozitatea cu ceilalți au fost expresia trăirii sale în Hristos. A fost un cruciat al simplității. Un sacerdot care a adăugat un plus de sfințenie acestui pământ, sfințit, de altfel, cu lacrimile rugăciunilor înaintașilor săi. Învățătura, izvorâtă din agoniseala sa spirituală și culturală, i-a fost deopotrivă profundă și apropiată inimii credincioșilor. Scrierile sale cu caracter liturgic, tipiconal, eseistic și jurnalistic se caracterizează prin sobrietate, maturitate și claritate.”
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord, le-a împărtășit celor prezenți din scumpele amintiri care îl leagă de ierarhul bun al Bucovinei. Au fost amintite suferința din ultimii săi ani de viață și rodul acesteia în apropierea de Părintele Ceresc, precum și dragostea și evlavia Preasfințitului Gherasim pentru Sfântul Ierarh Nectarie. Ierarhul prezent i-a îndemnat pe participanții la simpozion să învețe faptul că şi-a purtat cu demnitate crucea suferinţei şi această cumplită boală. „Pe lângă multe altele, învățăm de la Preasfințitul Gherasim să răbdăm până la sfârșit și să fim conștienți că prin tot ceea ce ne dă Domnul ne curățim și ne întărim. Și nu trebuie să ne rugăm ca să fim bine, așa spun Sfinții Părinți ai Bisericii, ci trebuie să ne rugăm ca să fim și să devenim oameni buni. Bun ca pâinea caldă a fost Preasfințitul Gherasim care și prin suferința asumată și purtată cu îndelungă răbdare s-a curățit și a urcat cu repeziciune la cer. Acum este în ceata ierarhilor slujitori la Liturghia cerească și îl rugăm să ne pomenească și acolo pe noi cei rămași, dar și aici, la Liturghia pământească.”
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a vorbit apoi despre parcursul ca monah, stareț și, în cele din urmă, ca arhiereu al vlădicului Gherasim, iubitor de Dumnezeu, suflet ce s-a hrănit din rugăciune precum pomul din apa cea vie. Au fost evocate câteva dintre întâlnirile Episcopului-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor cu Episcopul Gherasim Cucoșel, precum momentele în care i-a fost în preajmă „ca diacon, în popasurile lui la Mănăstirea Neamț, unele dintre ele îndelungi, altele doar pentru câteva zile, în care slujea Sfânta Liturghie și săvârșea hirotonii”.
Gazda acestui eveniment, arhim. Melchisedec Velnic, stareț al Mănăstirii Putna și exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, a prezentat însemnările Preasfințitului Gherasim făcute în Cărțile de Aur ale Mănăstirii Putna, două dintre acestea păstrând mai multe adnotări. „Prima carte a fost începută în anul omagial 1966, când se împlineau 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii Mănăstirii Putna. Cea de a doua carte începe din anul 1976.” Astfel, au fost arătate publicului însemnări din ajunul plecării sfinției sale din Putna, la Arad, acolo unde avea să fie hirotonit arhiereu-vicar, însemnări făcute în anumite zile speciale din viața Mănăstirii Putna, în vremea în care era Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și însemnări cu prilejul unor sărbători sau al unor perioade liturgice speciale, făcute în vremuri când Preasfinția Sa era Episcop-Vicar la Buzău sau la Suceava.
Prin telefon, Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a evocat personalitatea Preasfințitului Părinte Gherasim, împărtășind din prețioasele amintiri care îl leagă de acesta, fiindu-i naș de arhierie – prin mâna-i caldă și binecuvântătoare. Între altele, Înaltpreasfinția Sa a subliniat rolul extraordinar pe care ierarhul comemorat astăzi l-a avut în perioada de înflorire a Putnei, în vremea în care a fost starețul așezământului monahal aflat sub ocrotirea Maicii Domnului, prin blândețea, dragostea și dârzenia de care a dat dovadă de-a lungul timpului.
A urmat lansarea și distribuirea volumelor dedicate evenimentului, cinci cărți publicate la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Volumul I al seriei In memoriam Episcopul Gherasim Putneanul. 100 de ani de la naștere, 20 de ani de la trecerea la cele veșnice, intitulat O viață sub semnul crucii (biografie în imagini) – a fost prezentat de stavrofora Maria Deac, stareța Mănăstirii Cămârzani. Evidențiind că acest demers se dorește a fi un smerit omagiu, un prinos de recunoștință și dragoste adus Preasfințitului Gherasim, maica stareță a vorbind despre punctul de plecare al albumului care reunește în aproximativ 300 de pagini numeroase fotografii, unele foarte vechi, din anii copilăriei, alb-negru, iar altele mai noi, din ultimii ani de viață. „Geneza albumului de față a fost tocmai dorința de a-l aduce pe Preasfințitul Gherasim Putneanul cât mai aproape de sufletele noastre într-un mod simplu și grăitor omului de azi, căci fotografiile vorbesc singure despre pacea și seninătatea care l-au caracterizat. Imaginea, fotografia, are mesajul ei. Se știe că, etimologic, cuvântul fotografie provine din două cuvinte grecești: phos, care se traduce prin lumină, și graphis, care înseamnă a scrie. Așadar, cuvântul fotografie s-ar traduce scriere cu lumină. Cu adevărat, prin aceste fotografii care arată, cronologic, firul vieții Preasfințitului Gherasim, ne împărtășim de lumina faptelor bineplăcute lui Dumnezeu cu care Preasfinția Sa a rămas în conștiința noastră, a urmașilor, ca un far luminos.
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a vorbit despre cel de-al doilea volum al seriei, Omul rugăciunii și al bunei rânduieli. Evocări. „Eu aș zice că acest volum ar trebui să-l citim pentru cel puțin trei lucruri. Primul dintre ele este că el conține amănunte din viața Preasfințitului Gherasim pe care nu le putem afla din altă parte, nici măcar din propriile mărturii ale Preasfințitului Gherasim. Cred că și Preasfințitul Gherasim se bucură văzând cum oamenii l-au simțit, l-au prețuit și l-au avut la inimă și aceste mărturii sunt acolo, peste timp, chipuri, lumini pe care le-a lăsat Preasfințitul Gherasim în viețile atâtor oameni. Apoi, volumul de evocări poate fi considerat și o frescă a vremurilor respective, pentru că este imposibil să vorbești despre un om fără să-l situezi într-un context anume. Și aflăm amănunte despre situații mai fericite sau mai puțin fericite. În anumite pagini găsim miniate, în miniatură, portrete ale altor oameni cu care a interacționat Preasfințitul Gherasim, părinți arhierei din vremea respectivă, părinți profesori, părinți stareți, preoți de mir, oameni cu care a interacționat Preasfințitul Gherasim. Și pentru încă un lucru recomand acest album, ca de altfel orice album de evocări, pentru că în acest album nu s-a scris dintr-o obligație; aici sunt texte care ne arată cât de frumos poți să scrii despre un om pe care l-ai prețuit. Sunt cuvinte alese cu migală, sunt cuvinte așezate dintr-o duioasă și plăcută amintire, care n-a putut să fie stinsă în cei 20 de ani de când a trecut la cele veșnice.”
Despre volumul al treilea, Cumințenia candelei. Interviuri – „498 de pagini ce reunesc interviuri realizate în timp, deja consacrate prin aparițiile anterioare în volumele Mierea din drumul pelinului, Iarba din roata amurgului și Tămâie și exil” a oferit detalii pr. dr. Ștefănel-Stelian Ciurciun, director al Departamentului Editură și Tipografie al Centrului Eparhial Suceava. „Titlul cărții este mai mult decât o metaforă. Candela, un simbol al rugăciunii și al veghii, reflectă cumințenia – acea înțelepciune smerită și luminătoare care caracterizează întreaga viață și lucrare a Preasfințitului Gherasim. În paginile acestui volum descoperim nu doar un ierarh, ci și un mărturisitor, un căutător al profunzimilor duhovnicești, un păstor care își îndrumă turma cu blândețe și cu fermitate. Dialogurile dintre cei doi devin oglinda unei prietenii duhovnicești, dar și un prilej de reflecție asupra marilor teme ale vieții creștine: suferința, exilul, rugăciunea, cultura și identitatea românească. Dialogurile poartă cititorul prin momente definitorii ale vieții monahale, pastorale și culturale ale Preasfințitului Gherasim, incluzând episoade din copilăria sa modestă, formarea în Mănăstirea Neamț, rezistența sa în fața provocărilor istorice și spirituale ale secolului XX și contribuția sa la teologia și cultura românească. (…) Acest volum nu este doar o lectură, ci o invitație la introspecție, rugăciune și mărturisire. Este, de asemenea, o candelă aprinsă pentru generațiile viitoare, care vor găsi în aceste pagini un model de smerenie, curaj și iubire față de Hristos și față de neamul românesc.
Cel de-al patrulea volum, intitulat În duhul evlaviei ortodoxe. Rânduieli tipiconale, a fost adus în atenția participanților de către arhim. Melchisedec Velnic, exarh administrativ al mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și stareț al Mănăstirii Putna. Au fost rememorate situații în care Vlădica Gherasim a respectat cu strictețe toate rânduielile Tipicului cel Mare al Sfântului Sava, în care se regăsesc regulile și rânduielile bisericești pentru săvârșirea slujbelor .
Nu în ultimul rând, cartea „Episcopul Gherasim Putneanul, stareț al Mănăstirii Putna (1962-1977)”, ediție îngrijită de obștea Mănăstirii Putna, a fost făcută cunoscută publicului de către arhim. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al eparhiei. A fost amintită perioada înfloritoare a Putnei, în care s-a dezvoltat întregul ansamblu monastic, dar mai ales interesul deosebit pe care starețul de atunci al Putnei îl avea pentru obiectele de patrimoniu, precum și încrâncenarea cu care s-a luptat pentru tezaurul mănăstirii. „Probabil este cea mai bine documentată perioadă din viața Preasfințitului Gherasim, nu de către el, deci din amintirile sale, ci prin documentele care s-au păstrat în arhiva Mănăstirii. Părintele Alexie Cojocaru, care s-a ocupat în mod direct de carte, care a lucrat pe documente, a împărțit lucrarea în câteva capitole care reliefează viața aproape de zi cu zi a mănăstirii. În primul rând, să spunem așa, partea aceasta economică legată de posibilitatea de a viețui, (…) dar cele mai multe pagini sunt dedicate cercetărilor arheologicee, restaurărilor și patrimoniului.”
În cadrul evenimentului au avut intervenții stavrofora Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneț, președintă de onoare a Societății Scriitorilor Bucovineni și membră a Uniunii Scriitorilor din România, și domnul Grigore Ilisei, scriitor și jurnalist de presă, radio și televiziune.
La finalul sesiunii inaugurale, pr. Constantin-Ciprian Blaga a adus mulțumiri tuturor celor care s-au implicat în buna desfășurare a întâlnirii.
Evenimentul cultural-teologic care se înscrie în șirul manifestărilor dedicate „Anului Centenar Episcop Gherasim Putneanul” a continuat în Sala de conferințe a Casei „Sfântul Ierarh Nicolae” cu două sesiuni de comunicări moderate de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, respectiv arhim. Melchisedec Velnic.
Vineri, 6 decembrie 2024, în ziua prăznuirii Sfântului Ierarh Nicolae, vrednicul episcop-vicar al Bucovinei va fi pomenit la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, la Mănăstirea Putna, al cărei stareț a fost în perioada 1962-1977, la Mănăstirea Cămârzani, ctitoria de suflet, precum și la Mănăstirea Bogdana, reședința sa episcopală.
Tot în această zi va avea loc un moment comemorativ la Școala Gimnazială „Episcop Gherasim Putneanul” din Vadu Moldovei, ceremonia de denumire a unei străzi din municipiul Rădăuți „Strada Episcop Gherasim Putneanul (1924-2024)” și vernisarea Expoziției itinerante „Episcopul Gherasim Putneanul. Excurs biografic (30 mai 1924 – 06 decembrie 2004)” în Muzeul Mănăstirii Bogdana.
Irina Ursachi