Înmulțirea minunată a cinci pâini și doi pești, petrecută într-un loc pustiu din preajma Betsaidei, simbolizează binefacerile pe care Domnul Hristos, prin lucrarea Duhului Sfânt, le revarsă continuu asupra lumii, însă El săvârșește aceasta prin intermediul apostolilor, „ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu” (I Corinteni 4, 1) – cu acest gând s-au îmbogățit duhovnicește toți cei prezenți în Duminica a VIII-a după Pogorârea Sfântului Duh la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Însă, deși Multmilostivul Dumnezeu, în bunătatea Sa, dă fiecăruia cu asupra de măsură, nu îngăduie totuși să fie risipite darurile Sale, chiar dacă acestea prisosesc; în această cheie trebuie interpretată cerința adresată apostolilor de a aduna toate fărâmiturile rămase după ce cei cinci mii de bărbați, afară de femei și copii, au mâncat pe săturate.
Obștea monahală a Catedralei Arhiepiscopale sucevene, dar și toți cei prezenți în curtea ctitoriei voievodale care adăpostește de 435 de ani cinstitele moaște ale celui mai iubit sfânt al Moldovei și Bucovinei, s-au bucurat de binecuvântarea arhierească astăzi, 18 august 2024.
În mijlocul lor s-a aflat Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în duminica în care în bisericile ortodoxe se lecturează fragmentul Sfintei Evanghelii referitor la prima înmulțire a pâinilor, minune săvârșită de Însuși Mântuitorul Iisus Hristos cu un an înaintea Sfintelor Sale Pătimiri și relatată de toți cei patru Sfinții Evangheliști.
Întâistătătorul eparhiei Sucevei a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie pe un podium special amenajat în incinta complexului monastic, dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi, clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ, și slujitori ai sfântului locaș cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință” și „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.
Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de pr. Ionuț Lucian Tablan Popescu, a înfrumusețat slujba, răspunzând liturgic ecteniilor și rugăciunilor înălțate de soborul slujitor.
La momentul rânduit, monahul Avdie Hulea a primit hirotonia întru ierodiacon, pe seama Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.
În timpul împărtășirii clericilor, pr. prof. Dănuț Dumitru Popovici, de la Parohia „Acoperământul Maicii Domnului și Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia” Ilișești, Protopopiatul Suceava II, a rostit cuvântul de învățătură, tâlcuind semnificațiile versetelor evanghelice rânduite de Sfinții Părinți a se citi în această zi.
Sfinția sa a subliniat faptul că Dumnezeu Se îngrijește deopotrivă de hrana sufletului – Cuvântul Său dătător de viață – și a trupului – pâinea cea de toate zilele – prin darurile și binecuvântările pe care le revarsă asupra tuturor oamenilor, transformând orice pustietate în grădină mult roditoare. Din acest motiv, pericopa evanghelică citită astăzi este un mic tratat de teologie dogmatică și liturgică, din care creștinul poate pune la inimă sfaturi despre cum să se comporte în biserică, cum să se pregătească pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu și mai ales Sfânta Împărtășanie, despre cum să își astâmpere dorul de veșnicie încă de aici, pe pământ, în sânul Bisericii și la picioarele Mântuitorului Hristos.
În finalul predicii, părintele profesor Dănuț Popovici a formulat șapte învățături ce pot fi extrase din ascultarea cu atenție și pătrunderea sensului versetelor scripturistice:
- Lui Dumnezeu îi este milă de fiecare om, chiar și de cel ce S-a înstrăinat de El și L-a refuzat, iar mila Lui, care se revarsă din belșug, este vindecătoare și mângâietoare, nu aduce atingere demnității umane;
- Omul are nevoie în primul rând de hrană duhovnicească, însă Dumnezeu răspunde și foamei trupești, Mântuitorul Însuși afirmând: „Căutați mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.” (Matei 6, 33);
- În preajma Mântuitorului, a Preasfintei Treimi, totul devine Tabor;
- Dumnezeu iubește buna rânduială (oamenii au fost așezați cete de 50 și de 100 și au așteptat să primească hrana);
- Mântuitorul săvârșește minunile în mod discret, fără a șoca, fără a epata, fără a impresiona;
- Apostolii au săvârșit o „liturghie înainte de Liturghie”, împărțind din ceea ce nu aveau dar s-a înmulțit prin mâinile lor – cele cinci pâini sunt o arvună a lui Hristos – Pâinea vieții veșnice;
- Mântuitorul Se retrage după săvârșirea minunii, dând posibilitatea fiecăruia să cugete la sensul ei și să-L urmeze, dacă doresc să Se împărtășească pentru totdeauna din Pâinea veșniciei – Trupul și Sângele Său.
Înainte de otpust, Părintele Arhiepiscop Calinic i-a mulțumit părintelui oaspete pentru elaboratul cuvânt de învățătură și pentru bogăția ideilor expuse, soborului slujitor pentru împreuna-slujire, corului pentru frumoasele cântări și răspunsuri liturgice. Totodată, a adresat gând de recunoștință și credincioșilor prezenți pentru împreuna rugăciune și pentru dragostea și evlavia cu care participă la slujbele săvârșite în această veritabilă cetate a Mușatinilor și îi sunt alături sfântului ocrotitor al Sucevei și nu numai.
Având în vedere că prima duminică după praznicul Adormirea Maicii Domnului a fost declarată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru din 25-26 februarie 2009, drept Duminica migranţilor români, chiriarhul și-a îndreptat atenția și grija părintească către toți cei care, din diferite pricini, de mai mult sau mai puțin timp, trăiesc departe de familiile și de patria lor.
Astfel, în semn de mângâiere pentru cei ce tăinuiesc în suflet dorul de acasă, dar și ca un îndemn de aducere aminte și prețuire a țării, neamului și Bisericii în care s-au plămădit, ierarhul a sintetizat în Decalogul migrantului român zece repere relevante pentru ca viețuirea în altă țară să nu fie prilej de pierdere a identității românești, de înstrăinare spirituală și de ieșire din comuniunea familiei. Totodată, a reiterat importanța de a fi buni ambasadori ai neamului nostru și Bisericii străbune dincolo de granițele țării, promovând bogățiile patrimoniului național și frumusețile Ortodoxiei.
Pentru cei care doresc să aprofundeze tâlcurile ascunse ale uneia dintre cele mai impresionante minuni săvârșite de Mântuitorul, cuvântul de învățătură al Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, intitulat „Dați-le voi să mănânce!”, poate fi lecturat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Exegeza subliniază faptul că înmulțirea celor cinci pâini (și a celor doi pești) constituie un simbol evident al Sfintei Euharistii, hrana celor credincioși pentru viața veșnică, care se împarte prin mâinile arhiereilor și preoților celor botezați în numele Sfintei Treimi, ierarhul concluzionând: „Dintr-o astfel de Pâine, ca izvor de viață veșnică, suntem invitați să mâncăm fiecare dintre noi ori de câte ori suntem pregătiți. Unde o găsim? Fără îndoială, în Biserică! Numai aici Hristos Se împarte lumii ca Pâine a vieții veșnice, prin Sfânta Euharistie – una dintre cele mai mari minuni săvârșite de Mântuitorul!”
Înaltpreasfinția Sa a citit apoi rugăciuni de dezlegare și pentru sănătate, inclusiv pentru cei ce suferă de depresie ori alte tulburări sufletești, care din nefericire sunt tot mai prezente în societatea contemporană.
După încheierea Sfintei Liturghii, ierarhul i-a binecuvântat cu apă sfințită pe credincioșii care au venit cu multă evlavie să îl cinstească pe sfântul ocrotitor al Cetății Sucevei, ale cărui moaște se află acum în Paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”.
Înainte de a merge acasă, pentru a vorbi și altora despre Mântuitorul Hristos, Cel Care, fiind Pâine a vieții veșnice, Se oferă lumii în fiecare Sfântă Liturghie, prin Sfânta Împărtășanie, credincioșii prezenți la Catedrala Arhiepiscopală și-au adus prinosul de rugăciune și la racla cu moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou, mare făcător de minuni și grabnic ajutător. Sfântul Ioan ocrotește neîncetat Țara Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, și le este aproape tuturor celor care îi cer ajutorul, oferindu-le sprijin și mângâiere. Departe de patria sa, s-a învrednicit, tânăr fiind, prin mărturisirea curajoasă și statornicia în credință, să guste din pâinea veșniciei făgăduită de Fiul lui Dumnezeu întrupat. Cinstitele sale moaște, așezate în paraclisul mănăstirii care îi poartă numele, sunt o mărturie vie că Sfântul Ioan se numără între prietenii lui Dumnezeu, iar rugăciunea lui are mare trecere înaintea tronului Preasfintei Treimi.
