În zi de mijloc de August, ultima lună a anului bisericesc, Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului – Ilişeşti a îmbrăcat un strai aparte de sărbătoare. Un strai pe care l-a pregătit şi i-a fost dat prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor care încă din momentul în care a fost instalat în scaunul de Arhipăstor al de Dumnezeu păzite eparhii a Sucevii şi Rădăuţilor a spus că doreşte să fie redat ceea ce a fost cu adevărat istoriei Bucovinei şi mai ales să fie renăscute mănăstirile care în decursul timpului, de către stăpâniri mai mult sau mai puţin ostile au fost desfiinţate.
Biserica Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Ilişeşti, din datele istorice pe care le deţinem a fost menţionată pentru prima dată în documentele Ţării Moldovei la 11 iulie 1428, deci în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, domnitorul prin a cărui purtare de grijă au fost aduse, la îndemnul mitropolitului Josif I Muşat Moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava din Cetatea Albă. Este vorba de un document prin care alături de alte 49 de biserici închinate Mănăstirii Bistriţa, mănăstire de suflet a domnitorului Alexandru cel Bun, unde a şi fost înmomântat, o parte a satului Ilişeşti, numită înntr-un document din 29 noiembrie 1443 , din vremea lui Ştefan voievod fiul lui Alexandru cel Bun Săsciori a fost Atestat acest loc. Numele Ilieşinţi – Ilişeşti apare pentru prima dată într-un document datat 15 martie 1490, când printre bisericile întărite de Ştefan cel Mare Episcopiei de Rădăuţi este amintită „biserica din Iliaşinţi (Ilişeşti) cu preotul”.
Biserica a fost distrusă de fiecare dată când satul a fost ars, devastat de invadatorii poloni, turci, tătari sau cazaci.
Actuala biserică a fost începută în 1709 de către – medelnicerul Ionaşcu Isăcescul şi de jupăneasa Alexandra, cel care la 22 mai 1716 a cumpărat moşia Bălăceana pe care a donat-o mănăstirii. Medelnicerul Ionaşcu Isăcescu era unul dintre demnitarii ce se bucura de anumite privilegii având în vedere faptul că medelnicerul era acel dregător care îi turna apă domnitorului pentru a-şi spăla mâinile, punea sarea în mâncare şi îi servea masa, fiind din secolul al XVI -lea membru al sfatului domnesc.
Construcţia acestei biserici noi de piatră a durat până în 1714, din cauza războiului ruso-turc, fiind sfinţită abia la 20 iunie 1714 în vremea celei de a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat în Ţara Moldovei (1711 – 1716), care prin bunica sa, fiica lui Alexandru Iliaş se înrudea şi cu familia domnitoare a Muşatinilor. Aşadar acest hram de astrăzi putem să-l considerăm cu adevărat ca fiind un hram al Moştenirii Muşatine, în acest an dedicat Moştenirii Muşatine.
Această sfântă mănăstire avea să fie nimbată şi de evenimente legate de marile personalităţi ale Bucovinei care au trăi, au trecut şi care au scris istorie prin prezenţa lor aici. Amintim doar : pictorul diocezan al Bucovinei, Epaminonda Bucevschi, cel care a pictat icoanele de pe iconostasul bisericii, din vremea mitropolitului de vrednică pomenire Silvestru Morariu Andrievici, părintele academician Simeon Florea Marian, de la a cărui naştere anul acesta se împlinesc 175 de ani, părintele Iraclie Porumbescu tatăl celui care în Stupca, satul din imediata apropiere avea să ne înveşnicească începând din secolul al XIX prin nemuritoarea Baladă, în muzica clasică internaţională, iar prin Imnul Arboroasei şi prin Tricolor a dovedit că ştim să ne cinstim şi să preţuim istoria neamului nostru românesc.
Mănăstirea a fost desfiinţată în 1783 de către Imperiul habsburgic, în politica sa ecleziastică de atunci, devenind biserică parohială, biserică care a fost inclusă în Lista monumentelor istorice conform adresei 1160 din 23 iunie din 1955 .
Biserica Adormirea Maicii Domnului – Ilişeşti este un monument arhitectonic moldovenesc, de plan tricon are ceva aparte prin adaptarea în spiritul caracteristic al arhitecturii moldoveneşti tradiţionale a tipului de plan muntenesc cu două turle pe pronaos ca la Mănăstirea Dealu.
Biserica Adormirea Maicii Domnului in Ilişeşti este singurul lăcaş de cult din România care are semnele zodiacale sculptate pe turn.
Mănăstirea Ilişeşti are astăzi parte de atenţia cuvenită şi de o repunere în cinste prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, care prin numirea P.C. Cuv.Protos. Teofan Preda a arătat încă odată în plus faptul că aici în Bucovina setea şi dorul de a merge la o slujbă la mănăstire nu poate fi niciodată oprit.
Redeschiderea Mănăstirii Ilieşti nu este importantă oar pentru obştea de azi, ci are o semnificaţie aparte faţă de trecut şi o importanţă majoră faţă de viitor.
Sfanta Liturghie asăvârşită acum la acest hram are o semnificaţie aparte. Această semnificaţie poate fi spusă doar prin cuvintele Înaltpreasfinţitului părinte Calinic, şi anume Cu cât se reînfiinţează mai multe mănăstiri, cu atât se aduce mai multă rugăciune lui Dumnezeu.
