La invitația Departamentului pentru Românii de Pretutindeni DRP, pr. Mihai Cobziuc, consilier eparhial din cadrul Cancelariei Eparhiale – Biroul Relații cu Minoritățile a participat ca delegat al Înaltpreasfințitului Părinte CALINIC, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților la festivitatea de închidere a Taberelor „ARC’’ , ediția 2022 , care a avut loc la muzeul Cetatea Neamț . La acest eveniment au participat Înaltpreasfințitul Părinte Iosif – Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale, reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului României, Corpului diplomatic și autorități locale și județene. La ediția din acest an au participat 1.225 de elevi, studenți, tineri și profesori români din 17 țări aflate în jurul graniților și Balcani, precum și din diaspora. De-a lungul timpului au beneficiat de acest program peste 20.000 de copii și tineri români din diaspora și etnici români din comunitățile istorice românești. A avut loc un concert de excepție susținut de copii etnici români din Bucovina de Nord, au avut loc mai multe alocuțiuni, discursuri. Cu această ocazie pr. Mihai Cobziuc a rostit un scurt cuvânt:
„Se observă astăzi o uriașă criză spirituală, explicabilă printr-o anumită precaritate a referinţelor axiologice ale eticii, dar și o decădere morală resimţită pe toate palierele vieţii. Trăim într-o cultură manipulată, post-literară, virtuală, motiv pentru care se poate observa la tineri o abandonare a livrescului în favoarea ludicului virtual. După cum scrie şi Georges Baladier, modernitatea actuală „este o aventură, o avansare spre spaţii sociale şi culturale în mare parte necunoscute, o progresie într-un timp al rupturilor, tensiunilor şi mutaţiilor. Ca misionar, trebuie să înveți să devii explorator al acestor vremuri, pentru a nu fi totalmente supus şi să consimți la o relativizare a forţelor individuale care vor conexa puterea proprie cu întâmplarea. Cotitura antropologică aduce o experienţă în serviciul acestei învăţări. Aceasta poate să contribuie la orientarea parcursului, căci ea constrânge la a te trasforma pe măsură ce se efectuează descoperirea locurilor marii transformări.”[1]
Contemplarea Cuvântului stabilește adevăratele coordonate ale vieții misionare a Bisericii în lume, pentru că „acolo unde este cuvântul Său este concomitent şi prezenţa sa harică, în energia veşnică şi necreată ce înconjoară misterul divin tripersonal.”[2]
Biserica cea una a lui Hristos este văzută ca pe o forţă care uneşte. „Având în vedere numărul mare al românilor aflați în afara României – se menționează în comunicatul Patriarhiei – (estimat în prezent la aproape zece milioane, respectiv șase milioane de români care trăiesc în comunitățile istorice sau tradiționale din țările aflate în vecinătatea României și patru milioane de români care trăiesc în comunitățile bisericești din diaspora), Patriarhia Română sprijină eforturile românilor ortodocși stabiliți temporar sau definitiv în străinătate, pentru păstrarea identității lor religioase, etnice, lingvistice și culturale.”[3]
Părintele Stăniloae, referindu-se la realitatea unei dinamici a Bisericii, ne spune că ea „se bazează înainte de toate pe legătura evidentă a credincioşilor din Biserică cu lumea în general.”[4] Ea caută să invite, să adune şi să încorporeze lumea, să „păstreze unitatea Duhului, întru legătura păcii.” (Ef. 3,4)
Mulțumim Domniei Sale, domnului Gheorghe – Florin Cârciu, Ministru – Secretar de Stat, pentru invitație, nădăjduind într-o strânsă colaborare interinstituțională spre folosul românilor de pretutindeni, oriunde s-ar afla ei în lume. Dumnezeu să vă binecuvânteze!”
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
[1] Georges BALADIER, Le détour. Pouvoir et modernité, Édition Fayard, Paris, 1985, p. 266.
[2] Pr. Dr. Gheorghe PETRARU, Teologie fundamentală şi misionară. Ecumenism, Editura Performantica, Iași, 2006, p. 149.
[3] Comunicatul Patriarhiei BOR.
[4] Pr. Prof. Dr. Dumitru STĂNILOAE, Dinamica creaţiei în Biserică, în rev. Ortodoxia, Anul (XXIX)1972, nr. 3-4, p. 281.
