Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, mănăstire care adăpostește moaștele Sfântului Ioan cel Nou, s-a bucurat în Duminica praznicului Pogorârii Sfântului Duh, cunoscută și ca Duminica Cincizecimii sau a Rusaliilor, 12 iunie 2022, de binecuvântare arhierească.
În mijlocul credincioșilor prezenți s-a aflat Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie împreună cu un sobor de preoți și diaconi, nu înainte de a se închina la cinstitele moaște ale ocrotitorului Cetății Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Racla care adăpostește moaștele Sfântului Ioan cel Nou a fost așezată în dimineața acestei zile pentru închinarea pelerinilor în baldachinul împodobit aflat sub teii din curtea așezământului monahal.
Alături de o parte din obștea mănăstirii, din soborul slujitor au făcut parte și clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Mixt „Sfântul Ioan cel Nou” al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de părintele Ionuţ Lucian Tablan Popescu.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a evidențiat felul în care a luat naștere și a fost sărbătorită Cincizecimea încă din primele secole și până în zilele noastre, subliniind totodată, prin aducerea la lumină a unor fragmente scripturistice grăitoare, importanța lucrării Duhul Sfânt, atât în ceea ce îi privește pe sfinții apostoli, cât și rolul nemărginit pe care îl are Acesta în viața Bisericii și mai ales a creștinilor.
În continuare, ierarhul a prezentat și simbolistica reprezentării revărsării Duhului Sfânt în chip de limbi ca de foc asupra apostolilor în cunoscuta icoană a praznicului, dar și semnificația celor șapte rugăciuni citite numai în această zi a anului.
„Icoana praznicului sintetizează momentul. Când priviți icoana îi vedeți pe apostoli cum sunt aşezaţi pe o bancă în formă de arc. La extremități se găsesc Petru şi Pavel. Limbile ca de foc sunt energiile treimice, concentrate în Duhul Sfânt și care planau asupra apostolilor. Sulurile ținute de apostoli simbolizează misiunea predicatorială, dar și sfințitoare a Bisericii. Puterea Sfântului Duh s-a sălăşluit în sufletele lor, în chipul focului, pentru ca să ardă păcatul, să izgonească patimile şi astfel să-i lumineze în misiunea lor. Un bătrân sătul de zile, din fața icoanei, exilat într-un arc întunecos, simbolizează iadul universalizat. Focul Sfântului Duh este lumină pentru sfinţi şi foc chinuitor pentru cei păcătoşi. Numai Duhul Sfânt este cel care ne eliberează de întunericul şi osânda infernului; uşa morţii se preface, prin lucrarea Duhului Sfânt, în uşă a vieţii, în ușă a Raiului. (…) Cele şapte rugăciuni ale Cincizecimii, care se citesc în cadrul Vecerniei, dezvăluie misterul lucrării lui Dumnezeu în lume prin Biserică. (…) Ele sunt simbolul unei aşteptări deosebite, dar mai ales se constituie într-o adevărată epicleză a Duhului Sfânt. În rugăciunea a cincea se pomenesc toți morții din toate timpurile și din toate locurile, de la facerea lumii și până în prezent. rezultatul lucrării Duhului Sfânt în lume îl descifrăm însă în zilele şi în duminicile ce urmează. Aşadar, trăind în Hristos, simţim că Duhul saltă în noi. Iar cel ce crede în Hristos prin Sfântul Duh, râuri de apă vie vor izvorî din pântecele lui (Ioan 7, 38). Astfel de râuri să izvorască și din lăuntrul nostru.”
La sfârșitul slujbei, ierarhul, alături de preoți din soborul slujitor, potrivit rânduielii bisericești, a oficiat slujba Vecerniei plecării genunchilor, citind cele șapte rugăciuni care amintesc de darurile primite de Sfinții Apostoli de la Sfântul Duh.
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop a binecuvântat ramurile de tei prin stropire cu apă sfințită, care au fost apoi împărțite credincioșilor. Alături de aceste simbolice daruri și de binecuvântarea arhierească, cei prezenți au simțit și bucuria întâlnirii cu Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, mare făcător de minuni și grabnic ajutător. Sfântul Ioan cel Nou ocrotește neîncetat Țara Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, și le este aproape tuturor celor care îi cer ajutorul, oferindu-le sprijin și mângâiere.
