„Trezește-ți conștiința adormită de păcat, strigând: Suflete al meu, scoală, pentru ce dormi, sfârșitul se apropie.” A fost unul dintre îndemnurile regăsite în textul Decalogului la Canonul cel Mare alcătuit de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic pentru această zi.
Plecând de la faptul că spovedania, pocăința și rugăciunea sunt remediile vindecării sufletești și trupești, mai cu seamă în timpului Postului Mare, călătorie duhovnicească către întâlnirea cu Dumnezeu cel Înviat, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ne aducem aminte că smerenia, iertarea, dragostea de aproapele și răbdarea sunt numai câteva dintre virtuțile pe care creștinul este bine să le dobândească în urcarea treptelor pocăinței.
Astăzi, miercuri, 2 aprilie 2025, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit slujba Deniei Canonului Mare la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, în cadrul căreia a citit în întregime Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul. Acest imn liturgic presupune rostirea a peste 250 stihiri a căror temă centrală o reprezintă părerea de rău pentru păcat și dorul pentru redobândirea curăției sufletului, urmate de cererea: „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!”. Din soborul slujitor au făcut parte arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și arhim. Valerian Radu, mare eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale.
Răspunsurile liturgice au fost cântate antifonic de către membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu”, grupați în două strane, adăugând solemnitate și împodobind astfel slujba.
Special pentru această zi, miercurea săptămânii a cincea a Postului Sfintelor Paști, când în Bisericile Ortodoxe se citește Canonul cel Mare, imn ce ne determină să conștientizăm, prin intermediul modelelor de pocăință, amplitudinea păcatelor noastre și înstrăinarea de Dumnezeu pe care ne-o aduc păcatele, Înaltpreasfințul Părinte Calinic a alcătuit Decalogul la Canonul cel Mare, publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Prin intermediul acestuia, Înalpreasfinția Sa a îndemnat la cultivarea virtuții smereniei, condiție sine qua non a vieții în Hristos, piatra de temelie și începutul creșterii duhovnicești, pentru a ajunge la îndumnezeire, „părtășia la dumnezeiasca fire”.
La finalul slujbei, cuvântul de învățătură a fost rostit de protos. Iona Curecheriu, egumen Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Intitulată „Canonul cel Mare – o invitație la interiorizare”, predica a adus în prim plan faptul că acest imn „a reușit să ne ridice sufletul din somnul păcatului la trezvie”, fiind un îndemn la trăirea în Hristos, pentru a rodi dorința de pocăință și schimbarea vieții, sporind totodată nădejdea în mântuire, în mila și iertarea lui Dumnezeu, trecând de la omul cel vechi la omul cel nou.
„După ce am parcurs întregul Canon de pocăință din această seară, constatăm cu mulțumire că ne-am îmbogățit sufletește: prin conștientizarea păcatului ajungem să înțelegem gravitatea faptelor păcătoase și impactul lor vătămător asupra vieții noastre; prin cunoașterea de sine înțelegem mai bine cine suntem și care sunt neputințele și neajunsurile noastre, deci avem posibilitatea să ne smerim. (…) Cu încredere și bucurie, să continuăm drumul postului, și în duh de umilință, să ne întrebăm fiecare: Care sunt păcatele care mă țin departe de Dumnezeu? Ce mă împiedică să mă apropii de El cu toată inima? Ce zid am ridicat între mine și El? Oare nu este timpul să fac și eu un pas hotărât spre pocăință? Deci, să nu amânăm momentul întoarcerii la Dumnezeu, să luăm pildă de la sfinți, să părăsim păcatul, să îmbrăcăm haina pocăinței și să ne curățim sufletele prin spovedanie, post și rugăciune, pentru ca în Ziua Învierii care se apropie, să ne putem bucura de lumina lui Hristos.”
Canonul Sfântului Andrei Criteanul, renumit pentru profunzimea învățăturilor teologice, este una dintre cele mai cunoscute slujbe din perioada pregătirii pentru Praznicul Învierii Domnului, acesta fiind citit și în prima săptămână a Postului Sfintelor Paști, de luni până joi, la slujba Pavecerniței Mari. Numit și Canonul lacrimilor, imnul reprezintă un îndemn la pocăință, contribuind la întărirea creștinului în perioada urcușului duhovnicesc și la pregătirea pentru întâlnirea cu Dumnezeu Fiul.
Irina Ursachi
