Astăzi, 14 aprilie 2021, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a săvârșit slujba Deniei Canonului Mare la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, în cadrul căreia a citit în întregime Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul. Acest imn liturgic presupune rostirea a peste 250 stihiri a căror temă centrală o reprezintă părerea de rău pentru păcat şi dorul pentru redobândirea curăţiei sufletului, urmate de cererea: „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!”. La finalul slujbei, Înaltpreasfinția Sa a citit rugăciunile de dezlegare.
Canonul Sfântului Andrei Criteanul, renumit pentru profunzimea învățăturilor teologice, este una dintre cele mai cunoscute slujbe din perioada pregătirii pentru Praznicul Învierii Domnului, acesta fiind citit și în prima săptămână a Postului Sfintelor Paști, de luni până joi, la slujba Pavecerniței Mari. Numit și Canonul lacrimilor, imnul reprezintă un îndemn la pocăință, contribuind la întărirea creștinului în perioada urcușului duhovnicesc și la pregătirea pentru întâlnirea cu Dumnezeu Fiul, Mântuitorul Iisus Hristos.
Părintele protos. Justinian Săvescu, secretar eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a ținut un cuvânt de învățătură despre conștientizarea păcatului și despre importanța mărturisirii. „După dobândirea conştiinţei păcatului şi parcurgerea primei etape a mişcării convertirii, începutul căinţei propriu zise este întoarcerea credinciosului la el însuşi. Triodul ne îndeamnă «să intrăm în cămara sufletului», căci perioada Postului Mare e un moment deosebit de favorabil pentru aceasta, pentru desprinderea de amăgirile lumeşti şi de propriul eu egoist. (…) Mărturisirea păcatelor are valoare capitală în viaţa noastră spirituală şi în progresul nostru în ea. Ea este arma duhovnicească cea mai puternică, întrucât, spune Sfântul Ioan Scărarul, «nimic nu dă dracilor şi gândurilor acestora atâta putere împotriva noastră, ca faptul de a hrăni şi a ascunde păcatele în inimă nemărturisite». Numai mărturisirea face căinţa efectivă, dar efectul ei e direct proporţional cu ruşinea, însoţitoare necesară a căinţei şi pedeapsă ce eliberează de pedeapsa veşnică pe cel ce se căieşte sincer.”
Mai mult, părintele secretar a subliniat faptul că postul trebuie să fie autentic și a adus în atenția credincioșilor modelele vii ale pocăinței. „Canonul cel Mare ne pune înainte o serie de persoane care au rămas peste veacuri prototipuri ale pocăinţei. Sfânta Maria Egipteanca este unul dintre modelele cele mai «izbitoare» pe care creştinul trebuie să le păstreze necontenit în minte pentru a-şi încuraja zelul în vederea pocăinţei. Cum ar putea deznădăjdui cineva constatând că o păcătoasă atât de mare a găsit har la Dumnezeu pentru întoarcerea sa desăvârşită şi stăruinţa ei în căinţă şi asceză. Un alt model de pocăinţă este cel al împăratului şi prorocului David. (…) La fel a făcut şi Manase care, păcătuind mai mult decât oricare altul (IV Regi 21,19), a fost restabilit în împărăţia sa după ce şi-a mărturisit păcatele şi s-a smerit înaintea lui Dumnezeu. Ninivitenii reprezintă al treilea mare exemplu de căinţă. Aceştia au adăugat pocăinţei postul şi doliul, astfel că exemplul lor este deosebit de potrivit în Postul Mare. (…) Un alt mare model de pocăinţă pe care îl îndrăgeşte îndeosebi cultul răsăritean este tâlharul cel bun de pe cruce. Prin scurta sa mărturisire de credinţă şi prin simplul său elan de căinţă, acesta este primul om, de la Adam, care a reintrat în Rai.”
În dimineața acestei zile, Înaltpreasfinția Sa a săvârșit Liturghia Darurilor mai înainte sfințite la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de corul Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, Grupul Psaltic „Dimitrie Suceveanu”.