Studenții Facultății de Istorie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava au călătorit pe urmele Mușatinilor în cadrul Cursului de Artă și civilizație bizantină al cărui titular, de peste trei decenii, este arhid. lector univ. dr. Vasile M. Demciuc, consilier eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească.
Cunoscând faptul că o imagine valorează mai mult decât 1000 de cuvinte, părintele profesor a încetățenit de ani buni obiceiul ca unele dintre cursurile și seminariile aferente să fie susținute fie lângă monumentele istorice aflate în centrul discuției, fie în muzeele din cuprinsul județului Suceava și nu numai.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în după-amiaza zilei de marți, 3 decembrie 2024, a avut loc o vizită de documentare la câteva dintre cele mai importante locașuri ctitorite de membri ai dinastiei mușatine, precum Biserica „Sfânta Treime” din Siret, prima ctitorie cu plan treflat din arhitectura ecleziastică în istoria Țării Moldovei.
Pelerinajul istoric și duhovnicesc al tinerilor, profesorilor de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, invitaților de la Arhivele Naționale ale României, și a specialiștilor în domeniul istoriei a continuat la Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Siret, capitala Moldovei. Între oaspeți s-au numărat prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, manager al Bibliotecii Naționale a României și cadru didactic la Universitatea București, prof. univ. dr. Ion Solcanu, membru titular al Secției de Științe Istorice și Arheologice – Academia Oamenilor de Știință, filiala Iași, domnul Cristian Anița, director al Arhivelor Naționale ale României, și domnul Claudiu – Victor Turcitu, șef Arhive medievale – Arhivele Naționale a României.
La împlinirea a 625 de ani de la trecerea în veșnicie a lui Ștefan I Mușat a fost vizitată și Mănăstirea Bogdana, cea mai veche biserică de zid din Moldova, cetatea duhovnicească a Mușatinilor. Prima necropolă a Moldovei adăpostește în naos morminte ale membrilor Familiei Mușatine, între care Bogdan I, întemeietorul Moldovei, Petru II (Mușat), Roman I și Ștefan I.
După închinarea la cinstitele moaște ale Sfinților Ierarhi Leontie de la Rădăuți și Teodosie de la Brazi, oaspeții au fost întâmpinați de arhim. Irineu Lichi, stareț al așezământului monahal așezat sub ocrotirea Sfântului Nicolae.
În cadrul vizitei documentare în care participanții au pășit pe urmele vrednicilor domni moldoveni s-a urmărit cunoașterea Epocii Mușatine, a artei, arhitecturii, picturii și culturii din perioada secolelor XIV-XVI, subliniindu-se modul în care Moștenirea Mușatină își face simțită prezența și în zilele noastre, atât prin sfintele locașuri, cât și prin credința a cărei flacără a rămas vie încă din secolul al XIV-lea.