Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna septembrie întâlniri ale cercurilor pastorale.
CERCUL PASTORAL NR. 1
„Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”
În data de 15.09.2022, la Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din orașul Suceava păstorită de către părintele Cărăușu Cristian din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 1, așezat sub patronajul „Sfântului M. Mucenic Dimitrie”, coordonat de părintele Duțuc Adrian.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Acatistului Bunei Vestiri, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Isihasmul, o alternativă necesară în fața secularizării” de către P.C. Pr. Cărăușu Cristian.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Pe noi nu ne caracterizează atât de mult faptele sau cuvintele noastre, pentru că le putem cenzura și ajusta când suntem în fața semenilor, ci gâdurile care se nasc în inima noastră, lucru dovedit de faptul că uneori una gândim și alta spunem, sau una zicem și alta facem. Iar pentru o radiografie a vieții spirituale e necesar să avem ca prioritate conștientizarea gândurilor care se perindă în mintea noastră. De aceea Sf. Isaac Sirul spune că din gândurile care se nasc în mintea ta despre lucruri și care aduc risipire în mintea ta, afli tu măsura vieții tale, afli ce fel de lucruri dorește firea fără osteneală, ce fel de gânduri se nasc din obicei și ce fel de gânduri se nasc din întâmplare; afli dacă mintea ta primește în genere simțirea gândurilor celor imateriale, sau dacă se mișcă toată numai de materie. Și toate cele materiale sunt pătimașe. Iar pentru conștientizarea gândurilor e necesară trezvia, iar rugăciunea lui Iisus și trezvia sunt uneltele absolut necesare în lupta pentru despătimire”.
În urma discuțiilor, s-au accentuat următoarele aspecte:
- Când vorbim de isihasm ne gândim automat la rugăciunea lui Iisus, care este prezentă și necesară în toate marile etape ale vieții spirituale: DESPĂTIMIREA, ILUMINAREA și DESĂVÂRȘIREA. În lupta cu păcatul, rugăciunea lui Iisus joacă un rol foarte important. Știm că păcatul se săvârșește mai întâi în gând, pentru că așa cum spune Cuv. Marcu Ascetul „păcătuind, să nu învinovățești fapta, ci gândul. Căci dacă mintea nu o lua înainte, nu i-ar fi urmat trupul”.
- „Dintre gânduri unele taie, altele se taie. Și anume taie cele rele pe cele bune, dar și cele rele se taie de către cele bune. Dumnezeu primește gândul cel dintâi născut în mintea noastră și după acela ne osândeste sau ne binecuvintează. Deci, dacă stăruim cu fapta la gândurile dintâi, cu toată ispita celui de-al doilea, vom avea numai plata gândurilor ce ni le-am pus mai întâi, deoarece oameni fiind și luptând cu duhurile rele, nu putem ține mereu gândul drept nestricat. Dar dacă zăbovește cineva pe lângă gândurile care taie (de-al doilea), se așează în țara ispititorului și va lucra stârnit de ele. Vom menționa faptul că aceste gânduri care taie sau sunt tăiate vin de pe urma unui „discurs interior”. Fiecare din noi vorbește cu sine însuși, iar acest lucru este sesizat prin trezvie”.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulțumit părintelui paroh Cărăușu Cristian pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 2
„Sfântul Apostol Andrei”
În data de 20.09.2022, la Parohia ,,Sfântul Vasile cel Mare” – Burdujeni, din orașul Suceava, păstorită de către părintele Hirghiligiu Dumitru, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 2, așezat sub patronajul „Sfântului Apostol Andrei”, coordonat de părintele Husarciuc Gheorghe.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Acatistului Sfinților Apostoli Petru și Pavel , urmată de susținerea prelegerii cu tema „Isihaști din zona Bucovinei. Viața și învățăturile acestora.”, de către P.C. Pr. Hirghiligiu Ciprian.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Isihasmul desemnează lucrarea tainică de curățire de patimi a creștinilor ortodocși, care are în centrul ei repetarea neîncetată a rugăciunii lui Iisus și dorința de liniștire interioară. Două repere teologice importante, care au inspirat pe creștinii ortodocși în viața de liniștire interioară, de isihie, au fost scrierile Sfântului Dionisie Areopagitul și ale Sfântului Simeon Noul Teolog (†1022) în Sfântul Munte Athos, unde unii monahi s-au dedicat vieții contemplative, în liniște desăvârșită (gr. isihia – liniște). Metoda sau practica isihastă se realiza astfel: călugării dedați acesteia se retrăgeau în locuri singuratice și – prin concentrarea gândului la rugăciune – se ridicau la un înalt nivel de percepere a realității, mai presus de impresiile simțurilor și de tot ceea ce îi înconjura, ajungând să vadă prin contemplație lumina dumnezeiască necreată. Isihaștii rosteau continuu această scurtă rugăciune, numită Rugăciunea inimii sau Rugăciunea lui Iisus: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” (sau sub alte forme, întotdeauna scurte, asemănătoare: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă”)˝.
În urma discuțiilor, s-au accentuat următoarele aspecte:
- Liniștirea in isihie nu era un fel de meditație de tip asiatic sau modern, ci era o nevoință în rugăciune până la sfințirea profundă a conștientului și a subconștientului, a sufletului și a întregii ființe omenești, sfințirea gândurilor și a simțurilor și sfințirea relației cu Dumnezeu și cu semenii”. ;
- Toată fapta cea bună trebuie să o însoțim cu rugăciune, cum arată marele, dumnezeiescul apostol Pavel în Epistola către Tesaloniceni, unde zice: „Neîncetat să vă rugați!” (I Tesaloniceni 5, 17).” „În Sfânta Scriptură se pune mare preț pe rugăciunea unora pentru alții .
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulțumit părintelui paroh Hirghiligiu Dumitru pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 3
,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”
În data de 13.09.2022, la parohia Ipotești I, comuna Ipotești, păstorită de către părintele Bobu Constantin, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 3, așezat sub patronajul ,,Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”, coordonat de părintele Mitu Pascal.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea slujbei Tainei Sfântului Maslu, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Preotul contemporan între activismul pastoral și trăirea duhovnicească”, de către P.C. Pr. Bobu Constantin.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„În realitatea vieții Bisericii ortodoxe, parohia (enoria) este cea mai mică unitate constituentă, în strânsă legătură cu episcopia de care aparține în mod organic. Numai așa credincioșii trăiesc taina Bisericii, în viață și în practică ca „trupul lui Hristos”(cf.1 Co 12), uniți în Duhul Sfânt, „în umanitatea îndumnezeită și preamărită” a Dumnezeului-Om. Astfel, în parohie, clerici și laici, suntem oi ale singurului Păstor Adevărat – Iisus Hristos, dar și „un singur neam, al lui Dumnezeu și al oamenilor”, spune sfântul Ioan Hrisostom. Este o realitate hristocentrică a sinaxei bisericești (Ekklesia), care se realizează mistic și spiritual ca act liturgic la finalul Dumnezeieștii Liturghii, la strângerea, concentrarea cinstitelor Daruri, a miridelor, în Sfântul Potir, în scopul mântuirii comunitare. Așadar, conform tradiției bisericești, doar sub îndrumarea, păstorirea părintelui duhovnicesc rânduit canonic, se realizează „viața în Hristos”, îndumnezeirea creștinilor ca „trup al lui Hristos”. Cu alte cuvinte, în viața bisericească parohială, se lucrează văzut și nevăzut taina paternității duhovnicești, clericul (părintele) fiind rânduit în viața Bisericii locale (parohia) ca păstor de suflete, deși, astăzi mai ales, limitele parohiei rurale sunt ignorate și chiar ironizate de „pirateria și vagabondajul clerical”, ori nu sunt clar diferențiate în mediul urban”.
În urma discuțiilor s-a accentuat următorul aspect:
– Serviciile religioase (botezuri, cununii) solicitate de credincioși a fi săvârșite în mănăstiri sau schituri sunt îngăduite doar cu participarea unui preot din parohia de care aparțin/aparține, preot ce are obligația de a înregistra serviciile respective în mitricalele parohiale și a elibera, după caz, certificatul corespunzător” , iar în cazul în care un ieromonah a oficiat anumite ceremonii religioase într-o anume parohie fără înștiințarea prealabilă și acordul parohului „va fi sancționat cu oprirea pe o perioadă de până la trei luni de la slujirea celor sfinte”.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulțumit părintelui paroh Bobu Constantin pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 4
„Sfântul Serafim de Sarov”
În data de 29.09.2022, la Parohia Dumbrăveni IV, comuna Dumbrăveni, păstorită de către părintele Chelba Constantin, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 4, așezat sub patronajul „Sfântului Serafim de Sarov”, coordonat de părintele Chelba Constantin.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Isihaști din zona Bucovinei. Viața și învățăturile acestora”, de către P.C. Pr. Chelba Constantin.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Pe teritoriul țării noastre, dar mai ales în munții Bucovinei, au existat mulți sihaștrii. Acestia se nevoiau în poienile singuratice ale munților, iar alții petreceau în viața de obște și numai în posturi se retrăgeau la liniște pe munte. Toți practicau rugăciunea lui Iisus, postul, privegherea, sărăcia desăvârșită, smerenia și înstrăinarea. Trăiau ca niște vulturi în munți, în locurile greu accesibile și se mutau la cele veșnice fugind de slava lumii și necunoscuți de oameni. Singura lor grijă era să laude neîncetat pe Dumnezeu, stăpâniți de bucuria și nădejdea mântuirii. Tocmai de aceea nu cunoaștem multe nume de isihaști, pentru că duceau o viață înaltă duhovnicească, acoperită de smerenie. Sihaștrii se nevoiau în munți, pe stânci izolate, iar cei mai contemplativi se nevoiau în peșterile din stânci, în văgăuni și hrube întunecoase de munte, unde aproape nimeni nu ajunge. Sihaștrii meditativi, legați de frumusețile creației dumnezeiești, se nevoiau de obicei, în poieni însorite, pe văile singuratice ale pâraielor de munte, cât mai aproape de izvoare. Marii duhovnici se nevoiau la marginea codrilor, aproape de locuințele oamenilor, ca să ajute duhovnicește atât pe pustnicii de pe munte, cât și pe credincioșii de la sate.”
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Tinderea spre isihie, adică spre pacea inimii, este proprie tuturor oamenilor, dintotdeauna. Dorințele de tot felul și păcatele sunt cele ce tulbură armonia interioară, însă când omul se bucură de liniștea minții, distinge ușor între gândurile bune care vin de la Duhul Sfânt și cele rele care vin de la duhul cel rău și le alege pe cele bune. Dacă însă mintea s-a obișnuit să primească gândurile rele, acestea pun stăpânire pe ea și pe simțuri, chinuind ființa în permanență;
- Monahii isihaști au ajuns la concluzia că mintea nu se poate opri din împrăștierea ei continuă decât fixându-se pe pomenirea neîncetată a numelui lui Dumnezeu. Isihasmul este atât de legat de rugăciunea lui Iisus, încât poate fi identificat cu aceasta. În accepțiunea populară, isihastul (sihastrul) este monahul care se liniștește în singurătate și se roagă neîncetat pentru lume.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulțumit părintelui paroh Chelba Constantin pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERC PASTORAL NR. 5
„Sfântul Nectarie”
În data de 22.09.2022, la Parohia Slobozia, din comuna Zvoriștea, păstorită de către părintele Boca Dorin Ioan, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei si Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 5, așezat sub patronajul „Sfântului Nectarie”, coordonat de părintele Nichitean Constantin.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț (1722-1794) și contribuția acestuia la viața duhovnicească din Moldova ” de către P.C. Pr. Boca Dorin Ioan.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Sfântul Paisie de la Neamț (Velicicovschi) a organizat și îndrumat obști monahale la mănăstirile Dragomirna, Secu și Neamț. El a tradus Filocalia în limba rusă. Prin viețuirea isihastă și generațiile de ucenici pe care le-a creat, cât și prin munca de traducere a Sfinților Părinți, a fost un apărător al Ortodoxiei.” Această afirmație este a Preafericitului Părinte Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și a fost făcută cu prilejul sfințirii unei racle cu un fragment din moaștele Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț. Preafericirea Sa mai spunea atunci în anul 2020, că Sfântul Paisie a întemeiat o școală de spiritualitate folositoare pentru întreaga Ortodoxie”.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Cuviosul Paisie a lăsat ca moștenire un curent monahal născut din profunzimea și frumusețea Filocaliei, cunoscut în istorie și sub numele de paisianism. Acest curent a influențat imediat mănăstirile românești dar și pe cele din spațiul Imperiului țarist. Biserica Ortodoxă Rusă a fost profund influențată de mișcarea sa de reînnoire isihastă, întrucât o parte din cei aproximativ 1.000 de ucenici ai starețului au mers, după trecerea Sfântului la Domnul, în Rusia, unde au înființat mănăstiri isihaste.
- Troparul Sfântului Paisie de la Neamț este deosebit de pilduitor pentru noi românii ortodocși. Acesta ne învață că Sfântul Paisie este: „Apărător al dreptei credințe și lauda monahilor, care din pruncie iubind pe Hristos, ca un alt Avraam a părăsit patria sa, în Muntele Athosului nevoindu-se; și, adunând ceată de ucenici, s-a așezat în țara Moldovei cea binecuvântată și Mănăstirea Neamțului rai pământesc a făcut. Pentru aceasta, împreună cu îngerii, nu înceta a te ruga lui Dumnezeu pentru sufletele noastre”.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulțumit părintelui paroh Boca Dorin Ioan pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 6
„Sfântul Ștefan cel Mare”
În data de 22.08.2022, la Parohia Humoreni, păstorită de către părintele Hirghiligiu Nicolae – Lucian, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 6, așezat sub patronajul „Sfântului Ștefan cel Mare”, coordonat de către părintele Davidoaia Gheorghiță.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Acatistului Adormirii Maicii Domnului, urmată de susținerea prelegerii cu tema ,,Preotul contemporan între activismul pastoral și trăirea duhovnicească” de către P.C. Pr. Hirghiligiu Nicolae – Lucian.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Scopul preoției este acela de a sfinți și a mântui întreaga omenitate, prin transmiterea harului mântuirii la toate generațiile ce vor veni până la săvârșirea veacului, după cum întreaga omenitate se mântuie prin jertfa Mântuitorului omenirii, Iisus Hristos. Prin Taina Preoției, pământul se unește cu cerul, ea fiind o scară între cele două, pe care creația urcă spre Creator. Preotul în timpul slujirii sale duce înaintea lui Dumnezeu neputințele, cererile, cuvintele de laudă ale oamenilor, și se întoarce către aceștia cu harul vindecător și sfințitor al Celui Preaînalt. Preotul este acela care naște sau renaște pe credincioșii săi pentru viața spirituală, duhovnicească, pentru viața în Hristos prin Sfintele Taine ale Bisericii”.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Preoții, pentru a fi păstori desăvârșiți trebuie să aibă întotdeauna conștiința că ei continuă preoția Mântuitorului, și răspândesc învățătura și harul Lui;
- În zilele noastre Biserica trebuie lăsată mai mult ca oricând să-și desfășoare misiunea în cadrul acestei societăți. În societatea noastră, Biserica trebuie să fie actuală, practică, activă și hotărâtă pentru a-i ajuta pe oameni să coexiste în unitatea dragostei și a credinței, pentru a-i ajuta să parcurgă alături de Hristos drumul de la chip la asemănare. Societatea are nevoie de Biserică și implicit de Hristos, căci așa cum spune Sfânta Scriptură: „Fără Mine nu puteți face nimic” (Ioan 15,5).
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru a mulțumit părintelui paroh Hirghiligiu Nicolae Lucian pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 7
„Sfântul Ciprian”
În data de 27.09.2022, la Parohia Siminicea I, comuna Siminicea, județul Suceava păstorită de către părintele Leizeriuc Ioan, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 7, așezat sub patronajul „Sfântului Ciprian”, coordonat de părintele Cobzaru Andrei-Alin.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Sfântul Paisie de la Neamț și contribuția acestuia la viața duhovnicească din Moldova” de către P.C. Pr. Leizeriuc Ioan.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Cuviosul Paisie a arătat aceeași grijă și pentru sporirea duhovnicească a mirenilor sau laicilor, îndemnându-i și pe dânșii să practice isihasmul prin „oratiomentis” (rugăciunii minții), bineînțeles, nu la același nivel de exigență cu monahii. În învățătura Starețului, orice extremă raționalistă ori pietistă a fost evitată. Astfel, raționalizarea credinței și transformarea ei într-un cod de legi care se impun din exterior și sunt neinteligibile credincioșilor și deopotrivă pietismul exagerat care cufundă evlavia în superstiție ori în individualism sentimentalist, au rămas străine de duhul lui Paisie”.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Pentru o mai bună asimilare duhovnicească a teologiei isihaste, el afirma necesitatea aprofundării și experierii personale a Filocaliei în viața călugărilor. Filocalia era înțeleasă nu doar ca sursă a evlaviei, ci și ca un îndreptar al credinței și ca o dogmatică luminată de rugăciune și aducătoare de lumină cerească în mintea și în inima celor care se hrănesc cu înțelesurile ei ;
- Cuvinte ziditoare de suflet a adresat și preoților: „să fiți treji precum și păstorii care pasc oile, căci ei păzesc ziua și noaptea, ca să nu le piardă știind că va da seama de cea care se va pierde. Asemenea se cuvine și preotului să fie treaz pentru că păstorilor care păzesc dobitoacele le este mai ușor, căci Dumnezeu le-a dat ajutor câinele atunci când vine lupul sau furul și deșteaptă;
- Fără învățătura cărților – învăța Sfântul Paisie – nimeni nu poate arăta altora calea mântuirii, nici pe sine să se mântuiască. Așa cum adună albina mierea din flori, tot așa se adună prin lectură înțelepciunea și virtuțile.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Croitoru Iustin, a mulțumit preotului paroh Leizeriuc Ioan pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
A consemnat, Arhid. Nicșan Valentin
