Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna martie întâlniri ale cercurilor pastorale.
CERCUL PASTORAL NR. 1
„Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”
În data de 20.03.2023, la Parohia „Sfântul Simeon” din orașul Suceava, păstorită de către părintele Curic Ionuț-Daniel, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 1, aşezat sub patronajul „Sfântului M. Mucenic Dimitrie”, coordonat de părintele Duţuc Adrian.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Acatistului Sfântului Simeon, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Conduita Liturgică a preotului și a cântărețului la săvârșirea serviciilor religioase” de către P.C. Pr. Curic Ionuț-Daniel.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Se impune amintit și accentuat faptul că, pe lângă misiunea sa harismatică sau sfințitoare, care se manifestă prin oficierea slujbelor religioase, preoția are și alte două dimensiuni de o importanță esențială: slujirea învățătorească și cea pastorală. Ultima le cuprinde și le reprezintă oarecum pe primele două, întruchipând rolul sllujitorului bisericesc de părinte sufletesc al întregii comunități în mijlocul căreia își desfășoară activitatea. În virtutea acestei calități, care presupune multă responsabilitate și delicatețe pedagogic-misionară, părintele dintr-o parohie devine persoana pe care trebuie să o cunoaștem și să o solicităm, nu numai în ceea ce privește săvârșirea imediată ori programată a unor slujbe îndătinate precum botezul, cununia, înmormântarea ori alte diverse ierurgii, ci și în scopul de a construi o relație pastorală vie, caldă și ziditoare de suflet. Viziunea festivistă, mercantilă, funcționarială asupra persoanei și slujirii preotului este una profund greșită. Menirea acestuia în sânul unei comunități este legată, în primul rând, de creșterea spirituală a membrilor ei în duhul creștin al Evangheliei, ideal pentru care el lucrează, cu timp și fără timp, prin cuvântul său de învățătură, dar mai ales prin conduita sa morală”.
În urma discuțiilor, s-au accentuat următoarele aspecte:
- Slujitorul Bisericii are vocația de a deveni un reper generator de echilibru în viața noastră spirituală, familială și socială. La rândul său, el are nevoie de încrederea, susținerea și colaborarea noastră în toate inițiativele pe care le ia spre folosul comunității de care se îngrijește. De aceea, preotul poate deveni o prezență aducătoare de sănătate duhovnicească în multe contexte ale vieții noastre, pentru că mesajul pe care el îl transmite prin statutul și misiunea lui este unul sfânt, curat, mântuitor;
- Cântarea bisericească se învață, cel mai adesea, din participarea la slujbele bisericești, apoi prin apropierea de strană, interpretarea unor cântări simple, până la dobândirea competenței de a cânta toate cântările slujbelor din cadrul bisericii;
- Cântarea religioasă nu este, ca la alte confesiuni creștine, o artă a sunetului, ci accentul este pus mai ales pe mesajul transmis, pe modul de a comunica cu Dumnezeu. Cântărețul bisericesc nu este doar un artist, ci un om de vocație, cu o chemare spre a sluji, un canal de transmitere a mesajului mântuirii.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulţumit părintelui paroh Curic Ionuț-Daniel pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 2
„Sfântul Apostol Andrei”
În data de 16.03.2023, la Parohia „Schimbarea la Față” – Burdujeni, din orașul Suceava, păstorită de către părintele Cîrlioru Cosmin, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 2, aşezat sub patronajul „Sfântului Apostol Andrei”, coordonat de părintele Husarciuc Gheorghe.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Acatistului Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiți”, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Redescoperirea adâncului teologic și duhovnicesc al imnografiei” de către P.C. Pr. Husarciuc Gheorghe.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Întâlnirile mântuitoare ale lui Hristos cu oamenii sunt revărsări ale slavei lui Dumnezeu. Hristos este sărbătoarea continuă pentru că, în El, umanitatea e deplin transparentă slavei lui Dumnezeu. De aceea a fi lângă Hristos, a-L simţi, înseamnă a fi în lumina sărbătorii. Şi fiind în lumina sărbătorii nu poţi sta pasiv. Sufletul tinde să exprime simţirea, de aceea teologhisește. Dar doxologia presupune cuvântul, ca mod de exprimare în afară a trăirilor interioare; presupune cântare. Cântarea îndulceşte cuvintele de rugăciune şi de slăvire aduse lui Dumnezeu, şi prin aceasta, şi inima celui ce le rosteşte, lipind-o mai mult de darul cerut sau primit, şi de Persoana Căreia îi este adresată. Cântarea îl pune într-o relaţie totală, prin întreaga fiinţă, cu ceea ce e cântat, cel ce cântă trăind, experiind conţinutul cântării, intrând într-o unire cu el”.
În urma discuțiilor, s-au accentuat următoarele aspecte:
- Imnele sunt o formă a Tradiţiei sfinte, “lex credendi” ajunsă “lex orandi”. Sunt o sinteză a gândirii patristice şi un criteriu de ortodoxie. Ele ne descoperă valoarea teologică a sărbătorii. Mai mult, ca parte a slujbelor divine, ele contribuie la transpunerea noastră în cadrul spaţio-temporal al evenimentelor serbate; ne contemporaneizează acestora;
- Cântându-I permanent lui Dumnezeu, viaţa omului devine o Liturghie existenţială, care este o anticipare a Împărăţiei lui Dumnezeu;
- Îndemnul la participarea activă şi conştientă la cultul Bisericii, dar şi la împărtăşirea din frumuseţile şi bogăţiile lui, acestea fiind condiţii fără de care nu ne vom putea bucura de efectele lui: comuniunea cu Dumnezeu şi dobândirea vieţii veşnice.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulţumit părintelui paroh Cîrlioru Cosmin pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 3
„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”
În data de 30.03.2023, la parohia Mitocaș, comuna Mitocu Dragomirnei, păstorită de către părintele Silea-Volintiru Toader, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 3, aşezat sub patronajul ,,Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”, coordonat de părintele Mitu Pascal.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Acatistului Maicii Domnului, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Povețele bătrânilor și aplicația acestora în pastorație”, de către P.C. Pr. Silea-Volintiru Toader.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Fiecare dintre noi este un dar minunat din partea lui Dumnezeu pentru familie și comunitate, iar bătrânii au mai mare nevoie de o susținere, de o încurajare, de un cuvânt bun, mai ales când asupra lor se abat vânturile reci ale îndoielii și descurajării. Lumea este întocmită în așa fel încât să se primenească neîncetat, noul luând locul vechiului, ca apoi acest nou devenind el însuși învechit șă fie urmat de ceea ce este mai nou. Dintotdeauna, bătrâneții i s-a acordat o cinstire deosebită, socotindu-se că ea ar concentra în sine energii sufletești acumulate pe parcursul unei vieți trăite din belșug. Bătrânețea este o cunună de cinste, spun Proverbele lui Solomon (16,31), adăugând însă: ea se află dacă mergi pe calea dreptății, voind să sublinieze că, și în acest caz, există bătrânețe și bătrânețe. În acest sens, există mult adevăr în zicerea că un sat dacă nu are bătrâni trebuie să-i cumpere”.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Bătrânețea a fost întotdeauna înveșmântată cu înțelepciunea, care a fost definită ca inteligență și cunoaștere, stabilitate emoțională, abilitate de a învăța din tot ceea ce ni se întâmplă, deschiderea către lucruri noi și capacitatea de analiză a fiecărui moment pe care îl traversăm;
- Avem nevoie de experiența și înțelepciunea bătrânilor pentru a ne întoarce la ceea ce este mai important în viața noastră: credința, familia, comunitatea. Din această înțelepciune a celor cu „ghioceii la tâmple care vestesc primăvara altei vieți” s-au născut giuvaierele popoarelor, proverbele și zicătorile care topesc în ele imaginea vieții, a obiceiurilor și capacitatea de a „răsturna” răul în bine.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulţumit părintelui paroh Silea-Volintiru Toader pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 4
„Sfântul Serafim de Sarov”
În data de 28.03.2023, la Parohia Dumbrăveni III, comuna Dumbrăveni, păstorită de către părintele Nădejde Bogdan, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 4, aşezat sub patronajul „Sfântului Serafim de Sarov”, coordonat de părintele Chelba Constantin.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Povețele bătrânilor și aplicarea acestora în pastorație”, de către P.C. Pr. Nădejde Bogdan.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Deși în societatea actuală, profund secularizată și globalizată, valorile tradiționale s-au mai diluat iar populația în vârstă are problemele ei (marginalizare socială, boală etc) există în continuare o categorie de persoane în vârstă, activă, capabilă să își înțeleagă sensul și să-și dea valoare, atât în planul pur existențial, uman, cât și în planul credinței. Această categorie de vârstnici sunt cei mai valoroși pentru lucrarea de pastorație a bisericii. Ei sunt depozitarii acelor valori spirituale despre care am vorbit anterior. Asemenea persoane sunt adevărate simboluri pentru familiile lor, adevărați „patriarhi” ce reprezintă stâlpi ai credinței pentru două-trei generații, modele de referință pentru copiii, nepoții și strănepoții lor”.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Bătrânii ajută foarte mult preoții în lucrarea pastorală, fiind reale extincții ale acestora în pastorația în plan familial. Aceste persoane se disting printr-o imagine morală de excepție și o conduită religioasă pe măsură: sunt nelipsiți de la biserică și adesea primii la slujbă, au un respect profund față de cele sfinte și față de slujitorii bisericii, au un nivel ridicat de empatie față de aproapele și se implică, pe măsura capacităților lor fizice și în lucrarea social-filantropică și misionară a bisericii;
- Cuvintele bătrânilor, părinților duhovnicești, trăitori în Duhul Evangheliei, pot fi folosite și chiar este indicat să fie des folosite în pastorație. Multe povețe și întâmplări din viață, din pateric au o valoare foarte mare în îndrumarea credincioșilor. Ele își pot găsi locul fie în predica de la amvon, fie chiar și în mediul online unde pot ajunge mai ușor la inima tinerilor care au o predilecție pentru acest tip de comunicare;
- Povețele bătrânilor, prin valoarea lor morală și spirituală autentică în duhul Evangheliei, verificată și validată de-a lungul a sute de ani, sunt adevărate tezaure de trăire spirituală care, odată urmate, pot da noimă vieții noastre. Doar urmându-le, putem fi feriți de valul vremelniciei.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulţumit părintelui paroh Nădejde Bogdan pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERC PASTORAL NR. 5
„Sfântul Nectarie”
În data de 07.03.2023, la Parohia Zvoriștea, din comuna Zvoriștea, păstorită de către părintele Rusu Constantin Liviu din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul pastoral-misionar Nr. 5, aşezat sub patronajul ,,Sfântului Nectarie”, coordonat de părintele Nichitean Constantin.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Corurile parohiale și importanța acestora în misiunea bisericii” de către P.C. Rusu Constantin Liviu.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Există, o mare diversitate a culturilor şi tradiţiilor muzicale, dezvoltate diferit de-a lungul istoriei sau în diferite zone geografice şi care şi-au pus amprenta şi asupra manierei de a cânta în comunităţi creştine de provenienţă diferită. Drept exemplu, am amintit chiar de la început diversitatea actuală a cântării în Biserica Ortodoxă Română, având raţiuni, atât istorice (de evoluţie diferită), cât şi geografice (regionale): cântarea tradiţională de strană, atât „psaltică”, cât şi în variantele mai folclorice dezvoltate în Ardeal, Banat, Bihor etc., de tip corală, cu aproape tot atâtea stiluri câţi compozitori, cântarea „de obşte”. După cum știm primul cor, a fost cel înfiinţat de arhimandritul rus Visarion, la biserica Curtea Veche, din Bucureşti. Acest cor folosea un repertoriu alcătuit din lucrările unor compozitori ruşi, traduse în româneşte şi adaptate. Alt cor era instruit de Anton Pann, la bisericuţa Creţulescu din Bucureşti. Apoi, în Moldova cel de la Seminarul din Socola și cel de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, ambele conduse de G.D. Burada”.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Cântarea bisericească autentică are darul de a intensifica în Biserica lui Hristos conștiința misionară, de a inspira și încuraja vestirea iubirii milostive a lui Dumnezeu prin cuvânt si faptă, ca vocație a tuturor creștinilor;
- Corurile bisericești exprimau unitatea credincioșilor și preamărirea lui Dumnezeu. Prin acestea, se susținea – interpretarea autentică a muzicii bisericești; să identifice și să promoveze formațiile de muzică bisericească valoroase; să îmbogățească repertoriul liturgic românesc, stimulând creativitatea compozitorilor de muzică bisericească din țară ;
- Corurile bisericești erau și expresia egalității oamenilor. Din toate colțurile comunității, coriștii se adunau și formau o familie. Prin corurile parohiale mixte,în rândul fiecărei comunități, ideea de unitatea era dată de Parohie. Corurile bisericești exprimau unitatea credincioșilor și preamărirea lui Dumnezeu.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulţumit părintelui paroh Rusu Constantin Liviu pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 6
„Sfântul Ștefan cel Mare”
În data de 09.03.2023, la Parohia Pătrăuți, comuna Pătrăuți, păstorită de către părintele Mihoc Constantin-Cristian, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 6, aşezat sub patronajul ,,Sfântului Ștefan cel Mare”, coordonat de către părintele Davidoaia Gheorghiță.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, urmată de susținerea prelegerii cu tema ,,Conduita liturgică a preotului și a cântărețului la săvârșirea serviciilor religioase” de către P.C. Pr. Mihoc Constantin-Cristian.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Atât preotul cât și cântărețul, care sunt implicați direct în actul liturgic, trebuie să aibă această conștiință că prin rugăciunea și cântarea lor vorbesc cu Dumnezeu și nu dau un simplu spectacol în fața credincioșilor. Indiferent de câți credincioși se află în biserică, slujba trebuie să fie aceeași, săvârșită după rânduială, pentru că este închinată lui Dumnezeu. Preoția în esență este o slujire pentru alții. Preotul slujește în primul rând lui Dumnezeu, în sensul că propovăduiește poruncile Sale, afirmă existența, puterea și iubirea Sa, slăvește și laudă măreția Lui, dar în același timp, preotul îi slujește și pe credincioși, pregătindu-i pentru întâlnirea cu Dumnezeu.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Conduita morală și conduita liturgică a preotului și a cântărețului trebuie să fie una ireproșabilă. Nu este suficient pentru a fi preot sau cântăreț să ai o voce bună și să știi să citești, așa poate cum cred unii dintre oameni, ci trebuie să ai și alte calități.
- Referindu-ne strict la conduita liturgică a preotului și a cântărețului aceasta ține mai mult de latura intelectuală a celor în cauză, în sensul că aceștia trebuie să fie în măsură să învețe rânduiala sau tipicul slujbelor și să pună în practică toate cele învățate în școală la disciplinele de teologie practică și muzică bisericească, precum și cele învățate la practica liturgică imediat după hirotonie. Pentru a avea o conduită liturgică ireproșabilă este nevoie, așadar, de ucenicie pe lângă un părinte răbdător și experimentat, în cazul preotului, și ucenicie la strană pe lângă un cântăreț experimentat sau protopsalt bun.
- Pornind de la importanța demnității pe care o dețin, atât preotul cât și cântărețul, trebuie să acorde o mare importanță atât curățeniei corporale, cât și vestimentației, conștienți fiind de faptul că atunci când slujesc în Biserică se înfățișează înaintea lui Dumnezeu și vorbesc cu El.
- Conștienți fiind că slujesc în primul rând pentru Dumnezeu și apoi pentru oameni, preotul și cântărețul, ca cei care sunt direct implicați în săvârșirea actului liturgic, au răspunderea ca acestea să fie săvârșite întocmai potrivit rânduielilor tipiconale.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru a mulţumit părintelui paroh Mihoc Constantin-Cristian pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 7
„Sfântul Ciprian”
În data de 23.03.2023, la Parohia Fântânele, comuna Fântânele, județul Suceava păstorită de către părintele Serediuc Cătălin-Eugen, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 7, aşezat sub patronajul „Sfântului Ciprian”, coordonat de părintele Cobzaru Andrei-Alin.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, urmată de susținerea prelegerii cu tema„Corurile parohiale și importanța acestora în misiunea Bisericii” de către P.C. Pr. Serediuc Cătălin-Eugen.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Prin cântarea omofonă și prin participarea la viața comunităților parohiale se putea asigura o bună instruire în credința ortodoxă și o bună așezare duhovnicească. Dacă educația religioasă fusese scoasă din învățământul de stat în anul 1948, Biserica a luat măsuri pentru ca aceasta să fie făcută în naosul bisericilor. Prin aplicarea tuturor măsurilor, între care și cele care vizau predarea și învățarea cântării omofone (în comun), s-a păstrat vie în sufletele românilor conștiința apartenenței la Biserica Ortodoxă și s-a întărit unitatea de credință și spirituală. Rolul și importanța cântării bisericești omofone în viața spirituală a parohiilor românești ortodoxe au determinat Sfântul Sinod să reia ideea punerii în practică a acestei metode misionare. Astfel, în anul 2004 s-a hotărât reintroducerea cântării omofone, măsură care venea să reactiveze deciziile Sfântului Sinod din anul 1950”.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Corurile bisericești constituie, în general, expresia cea mai frumoasă a credinței omului implicat trup și suflet în activitatea Bisericii strămoșești. Un prim rol al corurilor bisericești este cel misionar. Corul bisericesc a avut menirea să completeze activitatea preotului. Unde se cântă frumos, omul merge pentru că se poate ruga mai bine. Învățătura Mântuitorului este cunoscută și prin cântare și reținută mai ușor cu ajutorul muzicii;
- Corul bisericesc a reușit, prin cântare, să contribuie la lărgirea orizontului intelectual al omului. Multe cântări au fost învățate, multe rugăciuni au fost asimilate prin simpla auzire permanentă. Cei mai tineri și copiii au fost cei mai avantajați de corul bisericesc. Corurile bisericești sunt acelea care întregesc cultul bisericii și, prin cântarea lor, atrag lumea la biserică și dăruiesc frumusețe și prestanță evenimentelor;
- Corurile au menținut ideea de unitate națională și de credință, contribuind la propășirea spirituală, culturală, și materială a poporului nostru.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru a mulţumit părintelui paroh Serediuc Cătălin-Eugen pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
A consemnat, Arhid. Nicşan Valentin
