Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat, cu respectarea tuturor măsurilor sanitare, în luna iulie întâlniri ale cercurilor pastorale.
CERCUL PASTORAL NR. 1
„Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”
În data de 28.07.2022, la Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Zamca, din orașul Suceava păstorită de către părintele Mazarache Alexandru, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 1, aşezat sub patronajul „Sfântului M. Mucenic Dimitrie”, coordonat de părintele Duţuc Adrian.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Acatistului Sfântului Simeon Noul Teolog, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Sf. Simeon Noul Teolog și exigențele cunoașterii personale a lui Dumnezeu” de către P.C. Pr. Mazrache Alexandru .
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Dacă vorbim de exigenţe la Părinţii Bisericii, dorind să-I citim pentru folosul nostru sufletesc, în primul rând trebuie să ne amintim, cum spunea Mitropolitul Hieroteos Vlachos în Psihoterapia Ortodoxă, relaţia propusă de Sf. Maxim Mărturisitorul între cele trei trepte ale preoţiei şi cele trei stadii ale vieţii duhovniceşti: „Slujbă de diacon împlineşte cel ce-şi găteşte mintea pentru luptele sfinte şi depărtează cugetările pătimaşe de la ea; slujbă de preot, cel ce o luminează spre cunoaşterea lucrurilor şi alungă cunoştinţa mincinoasă; iar slujbă de episcop, cel ce o desăvârşeşte prin Sf. Mir al cunoştinţei Sfintei şi Închinatei Treimi”. Mai simplu spus, diaconia corespunde despătimirii, preoţia –luminării, iar episcopia –îndumnezeirii”.
În urma discuțiilor, s-au accentuat următoarele aspecte:
- Curăţirea este o stare ascetică, la care omul ajunge după o luptă lăuntrică. Ea nu este doar evitarea păcatelor, ci curăţirea de toate gândurile, nu doar de cele rele, ci chiar şi de cele bune, până rămâne în minte un-singur-gând: pomenirea lui Dumnezeu;
- Sf. Simeon pune pocăinţa „la începutul vieţii creştine şi temelia permanent a tuturor eforturilor noastre spre Dumnezeu. Pocăinţa este necesară pentru toată lumea, deoarece toţi au păcătuit şi nu există păcate mici”, spune arhiep. Basile Krivocheine, în lucrarea sa „În lumina lui Hristos”.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulţumit părintelui paroh Mazarache Alexandru pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 2
„Sfântul Apostol Andrei”
În data de 12.07.2022, la Parohia „Sfânta Treime” – Burdujeni, din orașul Suceava, păstorită de către părintele Cornel Oprișan, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 2, aşezat sub patronajul „Sfântului Apostol Andrei”, coordonat de părintele Husarciuc Gheorghe.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Acatistului Maicii Domnului – Bucuria tuturor celor necăjiți, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Sfântul Paisie de la Neamț și contribuția acestuia la viața duhovnicească din Moldova”, de către P.C. Diac. Paul Rusu.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Paisie Velicicovscki este cinstit ca sfânt și cunoscut ca Sfântul Paisie de la Neamț întrucât Mănăstirea Neamț este cea unde și-a dat obștescul sfârșit și unde se află și astăzi preacinstitele sale moaște.
Cuviosul Paisie a fost cel mai mare stareț, povățuitor de suflete și traducător de texte patristice filocalice din ultimele două secole, fiind considerat inițiatorul stăreției în Rusia în secolele XVIII-XIX , îndeosebi la schitul Optina .
Până la începutul secolului al XVII-lea monahismul rus a trecut de două ori prin perioade de înflorire și decădere. Se știe că sub cuvioșii Antonie și Teodosie de la Pecerska monahismul din Rusia Kieveană a dat o mulțime de sfinți. În sudul Rusiei din cauza tătarilor monahismul se stingea, comparativ cu Rusia moscovită unde începeau vremuri de înflorire sub cuviosul Serghie de Radonej, mare făcător de minuni. La începutul secolului al XVIII–lea monahismul apune din nou și cu toate acestea se reface în nordul și în sudul Rusiei și chiar în Siberia. Centrul acestui monahism a fost schitul Optina. Primul îndrumător al acestei mișcări în viața monahală a fost starețul Paisie Velicicovski ˝.
În urma discuțiilor, s-au accentuat următoarele aspecte:
- Importanța și contribuția Sfântului Paisie de la Neamț la viața duhovnivească din Moldova, prin organizarea vieții monahale de la Mănăstirile Dragomirna, Secu și Neamț;
- Dacă Sfântul Grigorie Palama a fundamentat teologic experiența isihastă, Sfântul Paisie de la Neamț a experiat „rugăciunea lui Iisus” ajungând la înalte culmi duhovnicești așa cum mărturisește pelerinul grec Constantin Caragea care a văzut chipul plin de lumină a marelui stareț. Mai mult decât atât a format o obște de practicanți ai „rugăciunii lui Iisus” care atinseseră fiecare diferite măsuri duhovnicești.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulţumit părintelui paroh Cornel Oprișan pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 4
„Sfântul Serafim de Sarov”
În data de 26.07.2022, la Parohia Dumbrăveni II, comuna Dumbrăveni, păstorită de către părintele Agapi Ionuț, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 4, aşezat sub patronajul „Sfântului Serafim de Sarov”, coordonat de părintele Chelba Constantin.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, în cadrul căreia au fost citite și rugăciunile pentru ploaie, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Isihasmul, o alternativă necesară în fața secularizării”, de către P.C. Pr. Agapi Ionuț.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Principala problemă cu care se confruntă astăzi lumea este secularizarea, sinonimă cu noțiunile de desacralizare, descreștinare și laicizare. Omul modern nu mai are nevoie de Hristos în viața sa, aflându-se într-o continuă căutare de metode și mijloace pentru dobândirea autonomiei. Părintele profesor Dumitru Popescu constată că marea problemă pe care secularizarea o ridică în fața creștinismului constă în tendința lui de a orienta pe om mai mult față de lumea de aici, decât față de lumea spirituală[1].
Viața Bisericii este și ea afectată de anumite aspecte ale secularizării. Accentuarea unui antropocentrism autosuficient a condus la eliminarea lui Dumnezeu din viața omului și la acordarea unei importanțe excesive rațiunii umane.
Isihasmul, ca doctrină a Bisericii Ortodoxe, reprezintă calea cea mai sigură către scopul creației: îndumnezeirea. Acesta propune unirea omului în integralitatea sa, trup și suflet – și, prin extindere, a întregii creații – cu Dumnezeu cel Personal, în har. Această formă de meditație mistico-religioasă este înlocuită în zilele noastre de o alta considerată „modernă”, însă, antireligioasă, și anume, yoga. Deși, aparent, în plan exterior există asemănări între cele două, totuși deosebirile sunt cruciale. Spiritualitatea ortodoxă nu cere omului, prin practicarea rugăciunii inimii, renunțarea la conștiința propriului eu, ci îl îndeamnă la descoperirea lui Hristos în interiorul său, pe Care L-a primit mai înainte prin Sfintele Taine. Experiența trăită de Sfântul Apostol Pavel reprezintă o confirmare a acestui fapt: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2, 20). ”
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- În contextul lumii actuale, în care efectele secularizării lipsite de moralitate se resimt din ce în ce mai mult, este absolut necesară cunoaşterea teologiei, a vieții și a misiunii Sfinţilor Părinţi. Doar printr-o înţelegere cât mai corectă a credinţei ortodoxe și a asumării într-un mod cât mai responsabil a acesteia pot fi posibile recunoaşterea și respingerea a ceea ce este fals, neautentic;
- Exemplul personal al clericilor, monahilor, dar și al mirenilor de rând, în ceea ce privește trăirea conștientă a unei vieți în Hristos, după modelul patristic, poate reprezenta cea mai rodnică metodă de misiune printre cei ce se află, încă, în căutarea rostului lor în lume și a căii celei adevărate;
- Tragedia lumii de astăzi constă tocmai în tendinţa tot mai puternică de autonomizare a omului. Când raportarea la Dumnezeu slăbeşte sau dispare, omul uită de sensul veşnic al existenţei şi de calitatea sa de persoană care nu se poate realiza decât în comuniune cu Dumnezeu şi cu semenii săi.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulţumit părintelui paroh Agapi Ionuț pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERC PASTORAL NR. 5
„Sfântul Nectarie”
În data de 21.07.2022, la Parohia Hănțești II, din comuna Hănțești, păstorită de către părintele Rusu Ciprian, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral 5, aşezat sub patronajul ,,Sfântului Nectarie”, coordonat de părintele Nichitean Constantin.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu și a Rugăciunilor pentru ploaie, urmată de susținerea prelegerii cu tema „Isihaști din zona Bucovinei. Viața și învățătura acestora” de către P.C. Pr. Rusu Ciprian.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Ca mișcare spirituală organizată, cuvântul „isihasm” face referire la însăși metoda rugăciunii lui Iisus, care a fost formată în mediile monahale atonite ale secolelor XIII și XIV, fără ca ea să fie exclusivistă monahilor. Astfel termenul „isihasm” primește o coerență prin reînnoirea duhovnicească a vechii tradiții răsăritene de către Sfinții Grigorie Sinaitul și Grigorie Palama. Această reînviorare spirituală a avut o mare influență în spațiul ortodox românesc.
Spiritualitatea isihastă românească și-a găsit înrâurirea și prin relațiile strânse pe care le avea Țara Românească cu mănăstirea Cutlumuș a Sfântului Munte. Sub conducerea egumenului Hariton, provenit din Țările Române, mănăstirea Cutlumuș a fost renovată datorită ajutoarelor oferite de principele român Vladislav I. Acest fapt a oferit mai multor monahi români prilejul de a se așeza în mănăstire când viața duhovnicească în Sfântul Munte Athos era destul de vie, iar isihasmul era susținut de patriarhii Calist și Filotei, ucenici ai Sfântului Grigorie Palama . Mulți din monahii însă nu au rămas definitiv în Aton pentru că nu se puteau împăca cu viața de obște de acolo, fiindcă în Țara Românească duseseră o viață mai liniștită în micile schituri din ea”.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Viaţa și învățăturile marilor isihaști: Sfântul Daniil Sihastrul, Sfântul Leontie de la Rădăuți, Cuvioasa Teodora de la Sihla, Cuviosul Paisie de la Neamț, Cuvioasul Ioan (Iacob) Hozevitul, Arhimandritul Ilie Cleopa, Ieroschimonahul Onufrie Frunză, Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec;
- Isihaștii din zona Moldovei şi ai Bucovinei nu au avut niciodată odihnă, nici vreo așezare statornică, însă din tumultul vieții lor în lupta duhovnicească au reușit să fie inițiatorii vieții mănăstirești și oaze de înaltă trăire spirituală pentru cei care îi căutau. Ei erau adesea „fără nume, fără istorie, în permanentă căutare de Dumnezeu și de liniște, ei erau neîncetat de veghe în rugăciune, până se mutau în veșnicie, lăsând urmașilor doar chilia și exemplul vieții lor, dând formă și substanță isihasmului românesc, un odor de mare preț pentru posteritatea aprinsă de dorul dumnezeiesc.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru, a mulţumit părintelui paroh Rusu Iulian pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 6
„Sfântul Ștefan cel Mare”
În data de 15.07.2022, la Parohia Todirești, păstorită de către părintele Tomoiagă Leonard, din Protopopiatul Suceava I, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 6, aşezat sub patronajul ,,Sfântului Ștefan cel Mare”, coordonat de către părintele Davidoaia Gheorghiță.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Acatistului Sfinților Împărați Constantin și Elena, urmată de susținerea prelegerii cu tema ,,Sfântul Simeon Noul Teolog și exigențele cunoașterii personale ale lui Dumnezeu ” de către P.C. Pr. Tomiagă Leonard.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Astfel, toată omenirea este chemată să se adune prin dragoste în Sfânta Treime, în unitate Ei însăși ca să fie Dumnezeu toate în toți doar fără ca acestea toate să fie anulate. Această iubire sau lumină care le va uni pe toate fără să le confunde, nu poate fi decât o iubire, o lumină, o bucurie trăită de persoane. Așadar numai omul ca persoană poate simți iubirea lui Dumnezeu și numai Dumnezeu existență personală poate arăta iubirea Sa omului. Sfântul Simeon pune un accent ferm pe personalismul lui Dumnezeu și pe relația personală a făpturii umane cu El. Simțirea spirituală nu poate avea loc decât în relația dintre persoane și nicidecum între persoane și obiectele cu care acestea intră în contact. Simțirea spirituală curățită de orice grosolănie pătimașă sau egoistă până la sfințenie, este legătura ce leagă persoana umană de cea dumnezeiască, dat fiindcă sfințenia echivalează cu cea mai accentuată delicatețe față de taina altor persoane și mai cu seamă cu Persoana Supremă – Dumnezeu”.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Sfântul Simeon Noul Teolog este un înnoitor în tradiția duhovnicească răsăriteană ce a promovat duhul rugăciunii și simțirii concrete a lui Dumnezeu în ortodoxie ;
- Specific Sfântului Simeon este accentul deosebit de pregnant pus pe simțire, pe conștiință, pe lumină și pe iubire. Toate acesta stau într-o legătură între ele, dar și cu întreaga învățătură a părinților despre curățirea de patimi sau despre virtuțiile care culminează în nepătimirea și iubirea de Dumnezeu și în „vederea” Lui ;
- Învățătura Sfântului Simeon despre „simțirea” sau „vederea” lui Dumnezeu încă în timpul vieții de aici se bazează pe distincția ce o face el între raționamentul asupra lui Dumnezeu și legătura nemijlocită pe care o are cu puterea lui Dumnezeu sufletul care înaintează în virtuți și a ajuns la anumite grade ale iubirii .
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Iustin Croitoru a mulţumit părintelui paroh Tomiagă Leonard pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
CERCUL PASTORAL NR. 7
„Sfântul Ciprian”
În data de 25.07.2022, la Parohia Fântânele, comuna Fântânele, județul Suceava păstorită de către părintele Serediuc Cătălin – Eugen, din Protopopiatul Suceava I,cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc întrunirea preoților din Cercul Pastoral Nr. 7, aşezat sub patronajul ,,Sfântului Ciprian”, coordonat de părintele Cobzaru Andrei-Alin.
Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, urmată de susținerea prelegerii cu tema ,,Sfântul Grigorie Palama și importanța Rugăciunii lui Iisus în viața Bisericii ” de către P.C. Pr. Serediuc Cătălin – Eugen .
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:
„Muntele Athos a devenit în secolul XIII – XIV centrul mișcării de înnoire a vieții călugărești, mișcare cunoscută sub numele de Isihasm. Exponentul ei a fost Sfântul Grigorie Palama (1296-1359) care a formulat teologic, întâia oară, doctrina și practica isihastă bazată pe întâlnirea înțelegătoare cu Hristos, în lumină, prin rugăciunea: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!” rostită neîncetat. Când Varlaam de Calabria, din 1334 încă, dar mai ales după 1337, începe să defaime practica și învățătura isihastă, atunci ieromonahul Grigorie devine purtătorul de cuvânt al monahismului athonit și al întregii Biserici Ortodoxe.
În „Războiul nevăzut” citim că, pentru a evita împrăștierile, Sfinții Părinți au întocmit RUGĂCIUNI SCURTE ȘI DESE. Caracteristica acestor rugăciuni este scurtimea și simplitatea lor, repetarea și meditarea lor neîncetată: PSALMUL 69 „Dumnezeule, vino în ajutorul meu, Doamne să-mi ajuți mie grăbește-Te”. În cele din urmă aceste formule libere au început să fie eliminate în favoarea uneia singura: „Rugăciunea inimii” sau „Rugăciunea lui Iisus”.
În urma discuțiilor s-au accentuat următoarele aspecte:
- Sfântul Duh se face simțit în inima celui ce se roagă cu smerenie, în deplină ascultare față de un povățuitor duhovnicesc, și Duhul Însuși îl învață pe om rugăciunea neîncetată;
- Sfințirea trupului este efectul rugăciunii neîncetate care sălășluiește Duhul lui Dumnezeu în întreaga ființă a omului. Rugăciunea sporește frica de Dumnezeu, păzindu-l pe om de păcat. Treptat, frica se preface în iubire și durerea rugăciunii în bucurie duhovnicească;
- Sfântul Grigorie Palama a rămas în istorie drept unul dintre cei mai mari teologi ai ortodoxiei datorită implicării sale polemice împotriva lui Varlaam Calabrezul pentru a apăra Isihasmul. Datorită acestei implicări, Isihasmul mai poartă numele de PALAMISM. Doctrina elaborată de el are o valoare de sinteză pentru teologia Răsăriteană dar și implicații filosofice și antropologice profunde.
În încheiere, părintele misionar protopopesc, Croitoru Iustin, a mulţumit preotului paroh Serediuc Cătălin – Eugen pentru organizarea cercului pastoral, precum și celorlalți preoți pentru participare.
A consemnat Arhidiacon Nicşan Valentin
[1]Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu, Teologie și cultură, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993, p.66.
