Cercurile Pastorale din Protopopiatul Rădăuți desfășurate în luna iunie 2023

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna iunie întâlniri ale cercurilor pastorale.

Cercul Pastoral nr. 1

„Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți”

Marți, 06 Iunie 2023, s-a desfășurat întâlnirea membrilor Cercului Pastoral Misionar nr. 1, așezat sub patronajul Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți. Ședința a fost precedată de oficierea Slujbei Vecerniei, în biserica parohiei Nașterea Maicii Domnului din Municipiul Rădăuți.

După săvârșirea Vecerniei, a urmat meditația cu titlul: „Atitudinea actuală a persoanelor vârstnice față de preot și Biserică” și a fost susținută de către Părintele Paroh Mateiciuc Ioan-Florin de la parohia sus-menționată.

Din cuprinsul meditației, redăm următoarele aspecte:

Majoritatea dicționarelor îl definesc pe omul în vârstă doar în relația sa personală cu timpul și cu funcțiile sale biologice. Sfânta Scriptură și scrierile patristice însă, îl definesc și îl pun în lumină pe omul bătrân în relația sa personală cu Dumnezeu – Creatorul său. Pentru noi creștinii bătrânețea nu înseamnă primii pași spre mormânt ci primii pași spre veșnicie. Prin venirea Sa în lume, Hristos îl eliberează pe om de sub povara timpului, anii nu mai sunt o povară ci sunt binecuvântarea lui Dumnezeu pentru om.

Persoanele vârstnice sunt primii învățători. „Cununa bătrânilor sunt nepoţii, iar mărirea fiilor sunt părinţii lor”, ne spune Sfânta Scriptură, (Pildele lui Solomon 17, 6). Primii dascăli al copiilor sunt bunicii. Cu emoție și credință neîntinată, bunicii îi învață pe nepoți prima rugăciune. Ei, cu multă gingășie, iau mânuța celui mic și îi fac semnul Sfintei Cruci. Mai apoi le împreunează mâinile dimineața, seara și înainte de masă; îi învață să rostească rugăciuni. Astfel, micii creștini împrumută din căldura și credința în Dumnezeu a bunicilor lor. Urmează prima împărtășanie și de la 7 ani prima spovedanie. Această educație religioasă pe care vârstnicii o transmit nepoților lor ne arată legătura strânsă pe care o au ei cu preotul și cu Biserica, conform îndemnului scripturistic: „Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea” (Pildele lui Solomon 22, 6).

Bătrânii sunt un model de rugăciune. Rugăciunea bătrânilor este simplă, rostită cu credință la toate momentele importante din viața lor. Ei se roagă și îi învață și pe cei din jurul lor să se roage, dimineața și seara, la masă, la începutul lucrului și sfârșitul lucrului, dar mai ales se roagă curat și fiebinte în sfânta biserică. Ei știu că în rugăciune întâi îl laudă pe Dumnezeu, îi aduc mulțumire pentru toate și doar mai apoi cer cele trebuincioase: „Până la bătrâneţe şi cărunteţe, Dumnezeule, să nu mă părăseşti” (Psalm 70, 19).

În rugăciune se vede cu adevărat atitudinea bătrânilor față de preot și Biserică, acestea fiind pentru ei cel mai de preț sprijin în anii grei ai bătrâneții. Persoanele vârstnice sunt mai râvnitori și înțelepți în rugăciune și datorită vârstei și a experinței lor de viață, dar și datorită credinței mai puternice și lucrătoare: „Nu dispreţui vorba celor bătrâni, că şi ei au învăţat de la părinţii lor. Că de la ei vei învăţa înţelepciunea şi îndemânarea de a da răspuns bun la nevoie” (Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah 8, 9).

Viața persoanelor în vârstă, ajută să se facă lumină pe scara valorilor umane, ne ajută să vedem continuitatea generațiilor și dovedește în mod minunat interdependența poporului de Dumnezeu. Biserica este locul în care diferitele generații sunt chemate să împărtășească planul de iubire a Lui Dumnezeu. Bătrânii noștri sunt cei care prin credința, respectul și dăruirea lor față de Biserică și preot, păstrează cu adevărat spiritualitatea și tradiția locurilor în care s-au născut.

Discuțiile au fost dirijate de părintele coordonator Angel Prelipcean și părintele misionar protopopesc George Mironescu. Printre subiectele discutate, au fost și acestea: metode de atragere a tinerilor la Biserică; cinstea cuvenită bătrânilor; aplicarea în pastorație a sfaturilor bătrânilor.

Din cadrul discuțiilor pe marginea temei, notăm câteva propuneri/repere de bună practică pentru bunul mers al Bisericii:

Ar fi bine să învățăm să acceptăm din toată inima acele schimbări pe care ni le impune natura. Tinerețea își are propria sa frumusețe, la fel ca și bătrânețea. Dacă am trăi la modul meditativ, împăcat, liniștit, bătrânețea ar căpăta o măreția numai a ei. Așa cum culmile acoperite de zăpadă ale munților înalți și falnici sunt atât de frumoase, la fel, părul alb al omului în vârstă are propria sa frumusețe. Cel vârstnic este înțelept, demn, încărcat de povara anilor dar și de povara dulce a bucuriei, înțelepciunii, credinței și a adevărului.
Bătrânii, prin înțelepciunea și credința lor, sunt modele pentru credincioși. Participă la toate slujbele religioase. Dacă intrăm într-o biserică, în timpul oficierii unei slujbe religioase, vedem că majoritatea persoanelor sunt oameni în vârstă. Credința și dragostea lor față de biserica strămoșească se vede prin participarea lor regulată la slujbele și activitățile din parohie.
Consiliul parohial și comitetul parohial sunt formate în majoritate de persoane în vârstă, atașate spiritual și emoțional de parohie, realizând în mod direct legătura preotului cu credincioșii. Cunosc viața parohiei, nevoile acesteia; credincioșii în mod personal, au multe rubedenii în comunitate, ajutând astfel preotul în activitatea sa pastorală. Atașamentul lor față de preot și biserică se materializează și prin activități administrative: colectarea ajutoarelor și a contribuției, distribuirea calendarelor, colecte pentru sinistrați sau nevoiași etc..

La finalul ședinței, s-au adresat mulţumiri și felicitări părintelui Florin Mateiciuc pentru întocmirea referatului și organizarea ședinței, precum și celorlalți preoți pentru participare.

A consemnat,

Misionar Protopopesc,

Preot George Mironescu

Cercul Pastoral nr. 2

„Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul”

Preoții din Cercul Pastoral Misionar nr. 2, așezat sub patronajul Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul și coordonat de Părintele Bogdan Lupaștean-Barfă, s-au reunit în ședință de lucru, joi, 15 Iunie 2023, la Parohia Sfântul Proroc Ilie, din comuna Dărmănești, Protopopiatul Rădăuți.

Înainte de prezentarea referatului, părinții au săvârșit Acatistul Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul – ocrotitorul bisericii și al parohiei Dărmănești II. Meditația intitulată „Povețele bătrânilor și aplicarea acestora în pastorație”, a fost susținută de către Părintele Paroh Cobziuc Mihai, consilier eparhial în cadrul Biroului de Relații cu Minoritățile din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Din cuprinsul meditației, cităm următoarele aspecte:

Un portret ideal al bătrânului ni-l oferă Sfântul Apostol Pavel, atunci când îi predă ucenicului său, Timotei, elemente de pastorație: „Bătrânii să fie treji, cinstiți, întregi la minte, sănătoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare; bătrânele de asemenea să aibă, în înfăţişare, sfinţită cuviinţă, să fie neclevetitoare, nerobite de vin mult, să înveţe de bine, ca să înţelepţească pe cele tinere să-şi iubească bărbaţii, să-şi iubească copiii, și să fie cumpătate, curate, gospodine, bune, plecate bărbaţilor lor, ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu.” (Tit 2, 2-5).

Este știut că nu toate persoanele vârstnice ajung la înțelepciunea specifică: „nu trebuie judecată priceperea după vârstă, nu trebuie cunoscut bătrânul după părul alb”, spune Sfântul Ioan Hrisostom^[1]. Educația primită sau, autoeducația asumată individual, așează în sufletul și viața fiecăruia o serie de valori sau virtuți, încă din copilărie: „Cei care au fost crescuți într-un fel rău de viețuire, cum sunt bătrânii, sunt greu de schimbat, deși nu e cu neputință, căci, dacă vor, pot și ei să se schimbe. Cei tineri însă, care n-au încă experiența vieții, vor primi cu ușurință legile toate.”^[2]Viața trăită conform voinței dumnezeiești, face ca acestea să rodească și atunci putem vorbi de „bătrânețe cu folos” sau de bătrâni frumoși.

Spiritualitatea ortodoxă păstrează povața la loc de cinste pe drumul mântuirii: „cine vrea să se mântuiască, cu întrebarea să călătorească”. Primul sfătuitor este, desigur, preotul duhovnic. El este „omul care, datorită mortificării patimilor şi nepătimirii pe care o dobândeşte, devine cunoscător al lucrurilor dumnezeieşti şi are faţă de lucrurile omeneşti o dreaptă judecată, datorită căreia, fără niciun pericol pentru el, ştie să-i călăuzească pe alţii pe calea lui Dumnezeu.”^[3] Taina Mărturisirii este locul în care punem început bun, prin iertarea păcatelor, prin puterea harului, dar și prin valoarea sfaturilor primite de la duhovnic. Există și o paternitate duhovnicească nesacramentală, care nu implică Taina Hirotoniei. Putem cere sfat și de la alte persoane „autorizate”, oameni duhovnicești, care sunt înaintați pe calea desăvârșirii. Mai ales în vremurile de neliniște și derută, oamenii aleargă departe pentru un sfat și o rugăciune. Patericul prezintă o serie de mari sfătuitori, care nu primiseră Taina Preoției, dar care aveau „cuvânt cu putere multă”.

Pentru a ieși în întâmpinarea nevoilor spirituale ale vârstnicilor, este necesară cunoașterea acestora prin comunicare eficientă și multă disponibilitate din partea slujitorului Domnului. Implicarea în viața liturgică, prin sfintele slujbe și în special prin Liturghie, Spovedanie și Sfântul Maslu sunt esențiale. „Nu cred că există un mod anume al Bisericii de a le spune celor în vârstă că îi iubeşte, altfel decât dăruindu-L pe Hristos”, afirma părintele Constantin Necula. Încercând să aplicăm în viața noastră povețele acestor persoane, suntem deja bogați: „Nu este bogat cel care stăpânește multe, ci acela care nu are nevoie de nimic. Căci care este folosul celui care stăpânește întreaga lume dar trăiește în mai multă mâhnire decât cel care nu are nimic? Așezarea lăuntrică este cea care îi face pe oameni bogați sau săraci, iar nu posedarea banilor sau lipsa lor.”^[4]

Discuțiile pe marginea temei care au urmat, au fost dirijate de către părintele Bogdan Lupaștean – coordonatorul cercului și de părintele misionar protopopesc George Mironescu. În cadrul acestora, s-au evidențiat câteva aspecte care fac referire la anumite proiecte în care să fie implicate persoanele vârstnice din parohii: corul bisericii; publicații, creații literare, confesiuni, recenzii ș.a..

În cadrul discuțiilor s-au făcut propuneri de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, dintre care amintim:

Când citim o carte și găsim o idee frumoasă o reținem, sau o notăm și o reproducem, în diferite situații, împărtășind și altora bucuria noastră. Același lucru îl facem și când „cartea” citită este viața unui om: ce am învățat bun de la alții, transmitem mai departe, prin discuții individuale sau prin cuvintele de învățătură. De aceea, la nivelul parohiilor se pot organiza întâlniri formale (seri duhovnicești) sau nonformale, cu grupuri țintă și obiective diferite, cu locații diverse, în biserică, în sala de ședințe/biblioteca parohială sau în aer liber, activitate de tip outdoor etc. având ca invitați persoane cu vârsta peste 70, 80 de ani – oameni cu o anumită experiență duhovnicească, care pot îmbogăți și pe semeni cu sfaturile lor.
Implicarea persoanelor vârstnice în activitățile parohiei (implicarea în corul bisericii, în activități de curățenie și înfrumusețare a spațiului eclezial, organizarea unor pelerinaje ș.a.), transmit acestora mesajul că nu sunt inutili, că mai au de oferit, că avem nevoie de ei. Se creează astfel oportunitatea de a interacționa cu alte persoane și de a învăța unii de la alții. În funcție de condițiile socio-materiale ale parohiei, ar putea fi utilă organizarea unor programe remediale sau pentru performanță a elevilor, pe discipline de studiu, având ca resursă cadre didactice pensionare, mai ales pentru copii aflați în situații de risc (sărăcie, neglijență, familii monoparentale etc.).
Editarea unor publicații la nivelul parohiei poate fi o oportunitate de a-i implica pe cei mai creativi dintre enoriașii „de vârsta a treia”: articole, studii, creații literare sau artistice, recenzii, confesiuni, interviuri, subsumate unei tematici și trecute printr-un „filtru autorizat” – colectiv de redacție.

Încheierea ședinței s-a făcut cu tradiționalele aprecieri și mulțumiri adresate părintelui consilier Mihai Cobziuc, parohul Bisericii din Dărmănești II, pentru găzduirea evenimentului, precum și celorlalți preoți pentru participare.

A consemnat,

Misionar Protopopesc

Preot George Mironescu

Cercul Pastoral nr. 3

„Sfântul Ierarh Petru Movilă”

În data de 09 Iunie 2023, la Parohia Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Ciomârtan, comuna Zamostea, Protopopiatul Rădăuți, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 3, așezat sub patronajul Sfântului Ierarh Petru Movilă – Mitropolitul Kievului și coordonat de Părintele Cosmin Cucu.

După săvârșirea Acatistului Bunei Vestiri, a urmat meditația cu titlul: „Povețele bătrânilor și aplicarea acestora în pastorație” și a fost susținută de către Părintele Mazilu Constantin, parohul bisericii din Ciomârtan.

Din cuprinsul meditației, cităm următoarele aspecte:

În operele Sfinților Trei Mari Dascăli și Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aurvedem asociată bătrânețea cu înțelepciunea, dar nu cu cea dobândită de trecerea anilor, ci ca rezultat al mai multei apropieri a celui în vârstă de Dumnezeu, a conștientizării sensului vieții, a felului în care răspundem la chemarea lui Dumnezeu, a practicării rugăciunii ca cel mai de folos efort care merită făcut. Astfel și neamul nostru românesc a prețuit bătrânețea ca pe un depozitar de înțelepciune, de experiență acumulată prin împliniri și eșecuri, prin bătălii câștigate sau pierdute; bătrânețea nu ca pe o povară pentru cei tineri, ci ca pe o binecuvântare și șansă pentru care trebuie să mulțumim lui Dumnezeu și să-L rugăm să-i mai lase în preajma noastră pentru că încă nu am ajuns la deplinătatea înțelegerii lor.

În vechime, popoarele, în marea lor majoritate, erau conduse de către bătrâni: astfel la romani, alături de rege era Senatul („senex„ însemnând „bătrân” în limba latină); la evrei, bătrânii poporului făceau parte din Sinedriu, iar în Grecia antică, Sparta era condusă de Sfatul bătrânilor (Gerusia). La evrei, Sinedriul era instituția acceptată de romani, prin care se conducea poporul, atât religios, cât și politic. Din nefericire, ,,datina bătrânilor” pentru poporul lui Israel a fost și rămâne o piedică spre Hristos arătându-ne prin aceasta că sfaturile bătrânilor nu sunt întotdeauna corecte, desăvârșirea este doar a Lui Dumnezeu sau a celui căruia vrea El să o dăruiască.

În slujirea pastorală a fiecărui preot există o dinamică, o schimbare de raportare la Dumnezeu, pe care îl propovăduiește și îi aduce prinosul Jertfei nesângeroase a Sfintei Liturghii, precum și o altă abordare față de credincioșii pe care îi păstorește. Bineînțeles această evoluție are mai mulți factori care stau la baza demersului misionar-pastoral. Unul dintre factorii care pot influența traiectoria slujirii noastre este dată de relația noastră cu persoanele în vârstă din preajma noastră.

Au urmat discuții pe marginea temei și s-au făcut propuneri de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, dintre care amintim:

Bătrânilor li se cuvine cinste. Înţeleptul Solomon ne îndemnă: „Ascultaţi, fiilor, învăţătura tatălui şi luaţi aminte să cunoaşteţi buna chibzuială, căci eu vă dau învăţătură bună; nu părăsiţi povaţa mea. Căci şi eu am fost fecior la tatăl meu, singur, şi cu duioşie iubit de mama mea (Pilde 4, 1-3).
Chiar şi atunci când bătrânii s-ar putea să nu fie în pas cu mersul vremurilor, Sfântul Pavel ne spune că nu trebuie să-i înfruntăm: „Pe cel bătrân să nu-l înfrunţi, ci să-l îndemni ca pe un părinte (1 Timotei 5, 1). Iar referitor la faptul că râvna tinerilor are nevoie de experienţa bătrânilor, Părintele Arsenie Papacioc ne-a lăsat o maximă: Dacă tinereţea ar şti şi dacă bătrâneţea ar putea. Când suntem tineri şi plini de putere, nu ştim bine ce să facem şi avem nevoie de sfatul bătrânilor, iar la bătrâneţe puterile ne scad, dar îi putem sfătui pe alţii.
Mare importanţă au bunicii şi părinţii pentru viaţa noastră duhovnicească. Un exemplu în acest sens avem de la mama fraţilor Macabei care, odinioară dăscălindu-şi unul din fiii ei, zicea: „Fiule, fie-ţi milă de mine, care în pântece te-am purtat nouă luni şi te-am alăptat trei ani şi te-am hrănit şi te-am adus la vârsta aceasta şi te-am crescut, purtându-te în braţe. Rogu-te, fiule, ca la cer şi la pământ căutând şi văzând toate cele ce sunt într-însele, să cunoşti că din ce n-au fost le-a făcut Dumnezeu şi pe neamul omenesc așijderea l-a făcut (2 Macabei 7, 27-28).

Întâlnirea cercului s-a finalizat cu mulțumiri și felicitări adresate părintelui Constantin Mazilu pentru găzduire și alcătuirea meditației, precum și celorlalți preoți participanți la cerc.

A consemnat,

Misionar Protopopesc

Preot George Mironescu

Cercul Pastoral nr. 4

„Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”

În data de 08 Iunie 2023, la Parohia Izvorul Tămăduirii din comuna Horodnic de Sus, Protopopiatul Rădăuți,păstorită de către Părintele Vatamaniuc Grigore-Florin, s-a organizat ședința preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 4, așezat sub patronajul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul și coordonat de Părintele Traian Molea.

Întâlnirea a debutat cu oficierea Acatistului Maicii Domnului – „Bucuria tuturor celr necăjiți”, în biserica parohială. A urmat apoi meditația cu titlul: „Povețele bătrânilor și aplicarea acestora în pastorație” și a fost susținută de către părintele paroh Florin Vatamaniuc. Referatul s-a prezentat a fi unul bogat din punct de vedere al compoziției și minuțios alcătuit. Notăm câteva din capitolele abordate: Apostolatul laicilor; Pastorația persoanelor vârstnice; Cultul bătrânilor; Mentalitatea tinerilor și misiunea adulților; Sfinții Părinți și tezaurul lor; Cult și cultură; Memorie și restaurare umană etc..

Din compoziția referatului, evidențiem următoarele aspecte:

Câteodată bătrânețea reprezintă o valoare relativă. Uneori, chiar și la 40 de ani, omul se simte ca un bătrân inutil. Și se întâmplă și invers, când unii chiar și la vârsta de 70 de ani se simt puternici și sănătoși, ca niște tineri. Cu toții dorim să trăim mult. Ne urăm: „La Mulți Ani! Viață lungă și frumoasă!” și așa mai departe. De fapt sunt oameni care, într-adevăr, trăiesc mult timp. Moise a trăit 120 de ani. Până la vârsta de 120 de ani a avut puterea fizică a unui tânăr, ochii nu-i slăbiseră, iar dinții îi avea perfect sănătoși. Avea mintea limpede și un trup puternic. Evreii au o astfel de urare: „O sută douăzeci de ani!” Pare să-și dorească acest lucru reciproc, fără să adauge nimic, ci doar răspund: „O sută douăzeci!”

Modificările produse de îmbătrânire diferă de la individ la individ. Procesul de îmbătrânire este înalt individualizat, întrunind și aspecte psihologice și sociale, pe lângă cele biologice. Modul în care resimțim bătrânețea depinde de personalitatea noastră, de sănătatea fizică și psihică, de experiențele acumulate, de evenimentele care ne-au marcat existența și de resursele disponibile pentru a ne susține^[5].

Organizația Mondială a Sănătății estimează că până în 2050, în lume, procentul de persoane vârstnice se va dubla. În România, populația scade și îmbătrânește constant. Estimările arată că în 2050, unul din patru români va avea peste 65 de ani, ceea ce ar putea să ne transforme într-una dintre cele mai îmbătrânite societăți din UE^[6].

În cuvântul „Priorități în pastorația persoanelor vârstnice”, rostit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la deschiderea lucrărilor Conferinței pastoral-misionare semestriale de primăvară a clerului din Arhiepiscopia Bucureștilor (29-30 mai 2023), Preafericirea Sa motivează că Sfântul Sinod a ales prima temă omagială având în vedere faptul că „în nicio perioadă a istoriei, în Europa nu a existat o populație mai îmbătrânită, nu doar în comunitățile rurale, ci și în cele urbane”^[7]. Părintele Patriarh indică și dezvoltă în continuarea expunerii trei din prioritățile pe care trebuie să le aibă Biserica acum în ceea ce privește pastorația persoanelor vârstnice:

Implicarea vârstnicilor în creșterea și educarea copiilor. „Vârstnicii, prin maturitatea lor duhovnicească, pot ajuta mult la cultivarea vieții liturgice și la păstrarea valorilor creștine în cultura noastră, pentru binele societății și al familiei”.
O altă prioritate pe care trebuie să o avem în vedere este aceea de a considera perioada bătrâneții ca un privilegiu, o perioadă de creștere și îmbogățire duhovnicească prin rugăciune. Bătrânețea nu este o povară, ci un dar de la Dumnezeu. „Rugăciunea bătrânilor este, totodată, izvorul înțelepciunii lor, dar și binecuvântare pentru întreaga comunitate.”
Implicarea persoanelor vârstnice în mod activ în pastorația și misiunea Bisericii. „Din nefericire, astăzi, sunt mulți bătrâni care trăiesc în multă însingurare, și în izolare de comunitate, simțindu-se cumva nefolositori. Dar există mulți bătrâni care trăiesc bătrânețea cu seninătate și demnitate, participând activ la viața Bisericii și la ajutorarea altor persoane vârstnice. Biserica este chemată să își întărească programul pastoral cu privire la persoanele vârstnice, să gândească noi forme și metode pastorale actuale, apropiindu-se mai mult de nevoile și așteptările bătrânilor.”

Discuțiile au fost dirijate de părintele coordonator Traian Molea, secondat de părintele misionar protopopesc George Mironescu. Pe marginea temei discutate, s-au făcut propuneri de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, dintre care amintim:

a) Comunitatea parohială este în posesia unei diversități de slujiri, harisme, daruri și vocații care trebuie activate în mod real, spre zidirea duhovnicească a credincioșilor și transmiterea credinței și vieții creștine autentice. Preotul trebuie să fie părintele spiritual al tuturor membrilor parohiei în mod egal. Tinerii, femeile, copiii, bătrânii, toate aceste cercuri parohiale trebuie să fie nu numai recunoscute, ci și articulate în jurul unor proiecte generale. Trebuie găsite mijloace pentru antrenarea tuturor acestor cercuri în viața spirituală a parohiei.
b) Trebuie să acordăm seniorilor din parohii și structurile comunitare ale Bisericii șansa și prilejul de a ne povesti prin ce trec. Reconstrucția relației cu persoanele vârstnice ar trebui să înceapă din cunoașterea profunzimilor vieților lor, din comunicarea cu ei și a neajunsurilor, identificarea rănilor lor sufletești și trupești chiar. În multe din deplasările în parohie, preotul aude despre suferințe pe care „nici Hristos nu le-a suportat”, în viziunea oamenilor.
c) Societatea tradițională, de care nu mai avem parte, presupune prezența unei legături vii și neîntrerupte între generații, în care toată lumea are nevoie de toată lumea. Viața ar trebui să fie o unitate armonioasă a mai multor generații care trăiesc una lângă alta sau chiar împreună. Sunt foarte importante conexiunile dintre generații.

Părinții s-au bucurat de prezența Domnului Avocat Emil Ianoș, invitatul de onoare al cercului pastoral. Domnia sa, originar din satul Iurești, comuna Todireni din județul Botoșani, este pensionar și și-a dedicat bătrânețea compunând poezii de inspirație folclorică în cadrul cărora redescoperim universul fascinant al satului românesc. Dând citire câtorva poezii din volumul intitulat „Iureștiul – dor și poezie”, autorul Emil Ianoș a zugrăvit lumea satului de dinainte vremeîn toate ipostazele sale, de la evenimente cu semnificație istorică (sânul familiei țărănești, război, deportări etc.) la aspecte şi trăiri de zi cu zi (joacă de copii, bunici, nuntă, înmormântare, viața câmpenească). Simplitatea și frumusețea sunt mereu prezente în poeziile sale: oamenii trăiau în sat așa cum apucaseră de la strămoșii lor – frumos şi liniștit, cea mai mare avere a lor rămânând pământul și credința în Dumnezeu.

Încheierea întâlnirii s-a făcut cu mulțumiri și aprecieri verbale adresate părintelui Florin-Grigore Vatamaniuc, gazda ședinței de la Parohia Horodnic de Sus II, și tuturor celor care au fost prezenți la întrunirea cercului pastoral Daniil Sihastrul.

A consemnat,

Misionar Protopopesc

Preot George Mironescu

Cercul Pastoral nr. 5

„Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”

În data de 07 Iunie 2023, la Parohia Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din comuna Gălănești, Protopopiatul Rădăuți, păstorită de către Părintele Moroșan Ioan, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar nr. 5, așezat sub patronajul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și coordonat de Părintele Mihalescu Florin.

După săvârșirea Tainei Sfântului Maslu de obște, părintele paroh a susținut meditația cu titlul: „Atitudinea actuală a persoanelor vârstnice față de preot și Biserică”. Înainte de prelegerea propriu-zisă, părintele a prezentat câteva videoclipuri cu diferiți bătrâni enoriași ai parohiei Gălănești, în care aceștia dădeau mărturie despre ceea ce înseamnă Biserica și preotul pentru ei.

Din cuprinsul meditației, cităm următoarele aspecte:

Sfântul Ioan Gură de Aur afirma că sufletul se întărește la bătrânețe; atunci el ajunge la culmile puterii lui, atunci se maturizează duhovnicește. Bătrânul, în creștinism, nu e o nonvaloare, ci, dimpotrivă, după o viață cumpătată, acum, la bătrânețe, strălucesc mai mult virtuțile. Bătrânii sunt părinții noștri. Ei ne oferă hrană spirituală ce întărește și pregătește pentru veșnicie. Când eram copii, ne hrăneam cu pâine, iar acum duhovnicește și noi dorim să ajungem în Țara Părintelui Ceresc – Țara Părinților noștri.

O carte nu te iubește, însă un bătrân – da; te poartă în brațe la biserică, te duce la Hristos. Bătrânii îți oferă comoara cea fără de preț și ți-o lasă moștenire.

Trăirea cu Hristos are un loc aparte în viața celor de vârsta a treia. Modul în care aceștia se raportează la rugăciune, la setea după Sfânta Liturghie și Taina Sfântului Maslu, lacrimile din Taina Sfintei Spovedanii și Lumina din Euharistie, arată drumul spre Cereasca Împărăție.

Bătrânii noștri sunt cei care trăiesc cu Hristos; ne învață respectul și legătura indisolubilă cu Biserica și preotul locului, păstrând nealterată spiritualitatea și tradiția străbună.

Discuțiile pe marginea temei au fost dirijate de către părintele Florin Mihalescu, coordonatorul cercului, secondat de părintele misionar protopopesc George Mironescu. În cadrul discuțiilor, s-au amintit unele aspecte care țin de cinstirea pe care trebuie să o acordăm persoanelor vârstnice (bătrânii noștri trebuie vizitați mai des; unii dintre vârstnici mai virtuoși pot fi luați ca exemple de oameni rugători, asceți).

Amintim câteva propuneri/repere de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, discutate în cadrul ședinței:

„Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ…” (Ieșirea 20, 12). În limba ebraică „cinstire” înseamnă „importanță”, „valoare”. Cinstind pe Dumnezeu, bătrânii cinstesc pe cei care i-au precedat: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ţa, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să trăieşti ani mulţi şi să-ţi fie bine în pământul acela, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă ţie” (Deuteronom 5, 16). Bătrânețea este timpul ce arată sensul vieții și înțelepciunea inimii.
Graba și agitația domină viața noastră, uitând întrebările fundamentale despre demnitate și vocație. Vârsta a treia este a simplității, a contemplației. Valorile morale și religioase oferite de cei încărcați de ani sunt o resursă necesară pentru societate. În Biserică, bătrânii ne învață respectul față de creație, dragostea de neam și tradiție, valoarea costumului național, legătura cu preotul comunității, ca cel care Îl aduce pe Mântuitorul Hristos în casa și ființa fiecăruia.
Atitudinea bătrânilor în fața morții și adevărul despre valoarea vieții întipărit de Dumnezeu încă de la început, sunt predate cu înțelepciune de cei acoperiți cu plete albe. Aceștia ne învață caracterul sacru al lor; ne sfătuiesc că atitudinea „tabu” în fața morții pentru a trece neobservată nu e bună. Ritualul zilelor de doliu împletite cu momentele de pietate vor rămâne mereu o carte vie a neuitării veșnice.

Cercul s-a încheiat cu mulțumiri și felicitări adresate părintelui Ionuț Moroșan pentru prezentarea inedită a meditației, precum și celorlalți preoți pentru participare.

A consemnat,

Misionar Protopopesc
Preot George Mironescu

[1] Sfântul Ioan Gură de Aur, Despre preoție, Editura Basilica, București, 2015, pag. 101.

[2] Sfântul Ioan Hrisostom, Creșterea copiilor – îndatorire sfântă a părinților, Editura Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Suceava, 2011, pag. 6.

[3] IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, „Cel ce vrea să se mântuiască, cu întrebarea să călătorească” în Ziarul Lumina, 29 Aprilie 2016, https://ziarullumina.ro/regionale/transilvania/cel-ce-vrea-sa-se-mantuiasca-cu-intrebarea-sa-calatoreasca-111793.html (Accesat 10 Iunie 2023).

[4] Picături de înțelepciune, Traducere din limba greacă de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2007.

[5] Pr. Claudiu-Ștefan Raicu, „Bătrânețile cinstite, rugăciunea în vremea bâtrâneților și azilul de bătrâni” în Îndrumător Bisericesc – 2023, Editura Andreiana, Sibiu, 2023, p. 375.

[6] Ibidem, p. 381.

[7] Diac. Vasile-Robert Nechifor, „Conferință pastral-misionară în Arhiepiscopia Bucureștilor”, în Ziarul Lumina, 30 mai 2023, p. 9.