Cercurile Pastorale din Protopopiatul Fălticeni desfășurate în luna octombrie 2022

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna octombrie întâlniri ale cercurilor pastorale.

RAPORT CERC PASTORAL NR. 1
„Sfântul Paisie de la Neamț”

În data de 21.10.2022, la Parohia „Sfinții Arhangheli”- Oprișeni (Fălticeni), păstorită de către părintele Cătălin Nichiforeasa, din Protopopiatul Falticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 1, așezat sub patronajul „Sfântului Paisie de la Neamț”, coordonat de către părintele Daniel Cojocaru.

După săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii ne-a fost prezentată tema cu titlul: „Sfântul Simeon Noul Teolog (†1022) și exigențele cunoașterii personale a Lui Dumnezeu”, care a fost susținută de către părintele Cătălin Nichiforeasa de la parohia sus menționată.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Isihasmul este esențial pentru curățirea și desăvârșirea creștinului. Despătimirea și desăvârșirea omului înseamnă mântuirea sa. Sfântul Grigorie Palama spunea: „Trebuie să te afli în deplină liniște pentru a putea vorbi în pace cu Domnul și să-ți îndepărtezi mintea de a celor ce umblă în greșelile lor.”

În Ortodoxie nu s-a realizat niciodată o distincție clară între teologie și mistică, între ceea ce este trăire personală și dogma Bisericii. De aceea, mitropolitul Filaret al Moscovei spunea: „Nici una dintre tainele înțelepciunii cele mai ascunse ale lui Dumnezeu nu trebuie să ne pară străină sau cu totul mai presus de noi, ci se cade să ne potrivim mintea cu toată smerenia spre contemplarea celor dumnezeiești”.

Au urmat apoi discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

  1. Sfântul Simeon Noul Teolog a fost și este un mare sfânt, un scriitor genial, contestat de mulți pentru radicalismul unor afirmații și urmat pentru profunzimea scrierilor sale. Cei din Sfântul Munte i-au copiat manuscrisele mai ales în secolul XIV și i-au urmat învățăturile în ceea ce privește rugăciune și experierea mistică a lui Dumnezeu;
  2. Scrierile sale, cuprinse în trei volume, au fost cercetate îndelung. Discursurile teologice în număr de trei, Discursurile etice în număr de 15; Catehezele în număr de 36, Imnele și Capitolele au fost traduse prin grija părintelui diacon Ioan I. Ică Jr, însă primul care s-a aplecat și a dedicat timp studierii operei Sfântului Simeon Noul Teolog a fost părintele Dumitru Stăniloae. A tratat în opera sa teme cum ar fi: cunoașterea lui Dumnezeu, iubirea, postul, înfrânarea, tăcerea, smerenia, contemplația, grija părintească pentru suflete, căința, preoția, Euharistia, etc;
  3. Sfântul Simeon Noul Teolog rămâne prin excelență un isihast, un călăuzitor al cunoașterii mistice și personale a lui Dumnezeu pentru toți cei care își doresc aceasta. Este numit Noul Teolog, după ce doar Sfântul Ioan Evanghelistul și Sfântul Grigorie de Nazianz au mai primit acest apelativ, pentru că cei ce au cunoscut și studiat opera sa au aflat cum el a descoperit și a trăit cunoașterea lui Dumnezeu în chip mistic.”

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

CERCUL PASTORAL NR. 2
„Sfântul Mitropolit Dosoftei”

 

În data de 27.10.2022 la Parohia ,,Sfântul Dumitru”- Budeni, păstorită de către părintele  Cezar-Gorun Nesvadba din Protopopiatul Fălticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 2, așezat sub patronajul „Sfântului Ierarh Dosoftei”, coordonat de părintele Cezar-Gorun Nesvadba.

După săvârșirea Acatistul Sfântului Dimitrie Basarabov, ne-a fost prezentată tema cu titlul: „Preotul contemporan între activismul pastoral și trăirea duhovnicească” susținută de către părintele Cezar Nesvadba.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Prin preot şi episcop, Hristos se dăruieşte credincioşilor în chip tainic în toate Sfintele Taine. Cel ce primeşte hirotonia devine reprezentant al Bisericii, săvârşitor al Tainelor prin care ea continuă să fie vie. Taina Preoţiei este mare prin puterea pe care a primit-o de a coborî cerul pe pământ pentru a înălţa pământul la cer şi este înfricoşătoare prin răspunderea preotului de a-L face viu pe Hristos în mijlocul credincioşilor şi prin purtarea lui, aşa cum spune Apostolul: „M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.” (Galateni 2, 20). Nici măcar îngerii nu au primit o asemenea putere cum este cea a preotului. Preoţia, spunea Sf. Efrem Sirul „este o comoară pentru cei ce o păzesc cu vrednicie şi cuvioşie; este pavăză strălucitoare şi neasemuită; este turn neclintit, zid de nedărâmat; este temelie tare, care de pe pământ se înalţă până la bolta cerească. Dar ce spun, fraţilor? Preoţia este atârnată de bolţile cele mai înalte ale cerului; intră fără de împiedicare în înseşi cerurile cerurilor şi merge strălucit şi lesnicios prin mijlocul îngerilor şi al puterilor celor netrupeşti. Dar pentru ce spun prin mijlocul puterilor celor de sus? Stă de vorbă cu Însuşi Stăpânul îngerilor, cu Ziditorul şi Dătătorul de lumină.”

Au urmat apoi discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

  1. Postul, rugăciunea, spovedania, meditarea la cuvintele Sfintei Scripturi, la viaţa sfinţilor sunt arme cu care preotul se poate întări şi birui ispitele;
  2. Preotul se luptă pentru a fi un bun slujitor al lui Dumnezeu pentru trebuinţele credincioşilor ascultându-le suferinţele, împărtăşindu-le bucuriile, sfătuindu-i, spovedindu-i, împărtăşindu-i, aducând cererile lor înaintea Tronului lui Dumnezeu.

 În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

 CERCUL PASTORAL NR. 3
„Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”

 

În data de 20.10.2022, la Parohia „Sfânta Parascheva” – Baia, păstorită de către părintele Ioan Gușă, din Protopopiatul Falticeni a avut loc, întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 3, așezat sub patronajul „Sfantului Voievod Ștefan cel Mare”, coordonat de Părintele Tudor Andrioaia.

După săvârșirea Sfântului Maslu a urmat meditația cu titlul: „Isihasmul, o alternativă necesară în fața secularizării”, care a fost susținută de către părintele Ioan Gușă de la Parohia „Sfânta Parascheva” – Baia.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Intr-o lume în care certitudinile par să fie din ce în ce mai puține, iar confuziile par să devină mult mai frecvente, se constată o nevoie acută de clarificare a perspectivei și a viziunilor asupra lumii. Criza sensului în postmodernitate conduce spre o reînviere religioasă, care pare să meargă în paralel cu fenomenul secularizării, întrucat oamenii au nevoie de repere solide si de soluții transcendente. Chiar dacă omul a fost pus stăpan pe pămant, nu însemnă că Dumnezeu S-a retras ci ramăne  „partenerul atotputernic” al coroanei creației sale iar omul terbuie să traiască în simbioză cu voința divină. Ideea separării omului de Dumnezeu o aduce fenomenul numit secularizare. Acestă idee se găsește si in filozofia antică dar în concepția actuală putem spune că porțile societății spre secularizare au fost deschise de reforma protestantă prin afirmația lui Luther că omul după păcăt a rămas „un butuc” incapabil de a mai percepe mesajul divin, afirmație care atrage după ea teoria predestinației.”

Au urmat apoi discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

  1. Isihasmul filocalic mută centrul de gravitație a existențialității în Biserică, iar Biserica nu este zidită pe om, ci pe Dumnezeu întrupat, pe Hristos Dumnezeu și unicul cap al Bisericii văzute și nevăzute.
  2. Spiritualitatea filocalică și isihasmul au un puternic caracter teocentrist. În primul rând aduc pe Dumnezeu în inima omului și în centrul creației. Scopul existențial al omului este contopirea cu Dumnezeu, prin Dumnezeu, în Biserica întemeiată de El, iar Biserica este cetatea văzută a lui Dumnezeu, unde El se manifestă plenar în chip nevăzut. Creștinul care trăiește îmbrățișând această învățătură înțelege că întreg universul și toate legile materiei sunt expresia voinței divine. El va căuta în permanență să viețuiască după cuvăntul lui Dumnezeu.

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

CERCUL PASTORAL NR. 4
„Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca”

 

În data de 27.10.2022 la Parohia ,,Sf. Ap. Petru și Pavel”- Boroaia Vale, păstorită de către părintele Ciprian Meștereanu din Protopopiatul Fălticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 4, așezat sub patronajul „Sfântului Ierarh Ioan de la Râșca”, coordonat de către părintele sus menționat.

După săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, a urmat meditația cu titlul: „Sfântul Grigorie Palama (+ 1359) și importanța rugăciunii lui Iisus în viața Bisericii”, care a fost susținută de către părintele Ciprian Meștereanu.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Numele diferit de „Rugăciunea minții” sau „Rugăciunea inimii”, dat acestei practici isihaste este tâlcuit de părinții aghioritici contemporani, ca reprezentând trepte, etape ale Rugăciunii lui Iisus: mai întâi dobândim rugăciunea minții, prin rostirea celor cinci cuvinte: Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă! „Cu darul lui Dumnezeu, dacă o persoană avansează în rugăciune, atunci rugăciunea începe să „lucreze” – adică să se rostească singură, în „mintea” persoanei. Persoana nu mai face niciun efort, dar rugăciunea se spune neîncetat prin harul lui Dumnezeu, chiar dacă persoana vorbește, mănâncă sau chiar doarme. Când spunem că rugăciunea este rostită în „mintea” unei persoane – adică „rugăciunea minții” sau „rugăciunea noetică”, spunem că rugăciunea este rostită în aspectele raționale ale sufletului adică logica și intelectulul (νούς), de obicei tradus tot ca „minte” . Apoi, când rugăciunea devine proprie vieții creștinului, lucrând neîncetat, neîntrerupt și fără sfârșit, izvorând bucurie în inimă, ea este numită Rugăciunea inimii; „harul lui Dumnezeu coboară rugăciunea din minte în „inimă” – adică în aspectele iraționale ale sufletului – aspectul mânietor și aspectul doritor. Apoi, „mintea” și „inima” devin una”.

Au urmat discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

  1. Prin faptul că a sintetizat învățăturile scripturistice și patristice, referitoare la vederea luminii necreate, definind isihasmul ca fiind o învățătură fundamentală a Bisericii Ortodoxe, Sfântul Grigorie Palama a arătat că orice om devenit creștin se poate împărtăși de Harul lui Dumnezeu, de vederea Luminii Taborice, prin practicarea rugăciunii lui Iisus. Această învățătură ortodoxă, dacă nu este practicată de creștini nu-i face părtași Harului, iar ei trăiesc crezând că sunt salvați, dar pier, iar dacă este aplicată, trăită în Biserică, dă sens către veșnicie vieții creștinilor, îndumnezeindu-i prin Har.
  2. Rugăciunea lui Iisus este rugăciunea neîntreruptă sau a inimii, „rugăciunea săvârșită de minte în inimă, rugăciune care ajută să se întărească în inimă gândul permanent la Iisus Hristos și care curăță și sfințește prin acest gând toate cugetările și simțurile și îndreaptă toată activitatea spre împlinirea poruncilor lui Hristos. Mintea este liturghisitorul, iar inima este altarul pe care aduce lui Dumnezeu jertfa tainică a rugăciunii, după cum exprimă atât de frumos Sfântul Paisie Velicicovschi;

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

CERCUL PASTORAL NR. 5
„Sfânta Cuvioasă Parascheva”

 

În data de 11.10.2022  la  Parohia „Sfântul Nicolae”- Merești, păstorită de către părintele Bogdan Codină din Protopopiatul Fălticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 5, așezat sub patronajul „Sfintei Cuvioase Parascheva” și coordonat de către părintele Florin Grigorescu.

După săvârșirea Acatistului Tuturor Sfinților a urmat tratarea temei: „Sfântul Grigorie Palama și importanța rugăciunii lui Iisus în viața Bisericii” susținută de către părintele Bogdan Codină.

Din cuprinsul lucrării cităm următoarele aspecte: 

„Dimensiunea teologică a Sfântului Grigorie Palama este dată de opera sa vastă, redactată într-un mod autentic, dar și de mesajul apologetic concis stând noi la înălțime în această fortăreață sigură, vom lovi de aici cu mare precizie și vitejie pe cei care aduc învățături străine dogmelor ortodoxe.

Lectura scrierilor palamite este exigentă, necesitând atenție deosebită datorită structurii semantice și gramaticale. Sunt multe întrebări pe care autorul le pune, dar și la care răspunde, de multe ori tot prin intermediul retoricii, iar conexiunile vaste, cu diverse domenii (matematică, științele vieții, istorie), transformă scrierile Sfântului Grigorie Palama într-un înalt far și adevărat for de ortodoxie”.

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

CERCUL PASTORAL NR. 6
„Acoperământul Maicii Domnului”

 

În data de 25.10.2022, la Parohia „Sfinții Arhangheli”- Pâraie, păstorită de către părintele Ștefan Brădățanu, din Protopopiatul Falticeni a avut loc, întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 6, așezat sub patronajul Maicii Domnului și coordonat de Părintele Petru Corduneanu.

După săvârșirea Acatistului Sfinților Arhangheli, a urmat meditația cu titlul: „Sfântul Paisie de la Neamț (1722-1794) și contribuția acestuia la viața  duhovnicească din Moldova” care a fost susținută de către părintele Ștefan Brădățanu de la Parohia „Sfinții Arhangheli”- Pâraie.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2022 Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț. Cel mai de seamă părinte duhovnicesc din secolul al XVIII-lea, considerat un adevărat înnoitor al monahismului românesc a fost starețul Paisie de la Neamț, numit și Velicicovschi, de la a cărui naștere s-au împlinit trei secole.

Spre deosebire de secolele anterioare, cele mai multe așezări monahale din această perioadă au fost ctitorite de episcopi, egumeni și călugărițe.

 În unele mănăstiri s-au înființat școli elementare pentru pregătirea preoților, călugărilor sau călugărițelor, pentru copiii din satele mănăstirii respective.

 Pe lângă bolnițele mănăstirești, s-au înființat primele spitale (Colțea la București, Sfântul Spiridon la Iași etc.) unde întreținerea și asistența medicală erau gratuite, iar personalul medical era plătit din veniturile mănăstirii.”

Au urmat apoi discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat diferite aspecte dintre care reținem:

  1. Rânduielile introduse de starețul Paisie în cele trei mănăstiri moldovene pe care le-a îndrumat au avut o influență binefăcătoare și asupra altor mănăstiri și schituri, nu numai în țările române, ci și asupra celor din Rusia, ucenicii săi răspândindu-se în peste 100 de mănăstiri rusești, ducând pretutindeni același duh nou de viață monahală;
  2. Mișcarea spirituală „paisiană” din Rusia a influențat și pe unii din marii cărturari ruși din secolul al XIX-lea (Dostoievski etc.).

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

CERCUL PASTORAL NR. 7
„Sfântul Nectarie de la Eghina”

 

În data de 13.10.2022, la Parohia „Cuvioasa Paraschiva”- Dolheștii Mari, păstorită de către părintele Iustin Vrabie din Protopopiatul Falticeni a avut loc, întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 7, așezat sub patronajul „Sfântului Nectarie de la Eghina” și coordonat de Părintele Dorin Țăranu.

După săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, a urmat meditația cu titlul: „Preotul contemporan între activismul pastoral și trăirea duhovnicească”, care a fost susținută de către părintele Iustin Vrabie de la Parohia „Cuvioasa Paraschiva”- Dolheștii Mari.

Din cele prezentate menționăm următoarele:

„În aceste timpuri înnecate în dezorientatre morală, preotul râvnitor se află mai tot timpul la răscrucea de drumuri între menținerea idealurilor sale asumate și admiterea unor compromisuri, pentru a putea face ceva. În funcție de calea aleasă adesea acesta este momentul în care păstorul capătă caracteristicile unui funcționar aflat la îndemâna oricui pentru îndeplinirea unor sarcini duhovnicesco-birocratice mai mult decât păstorirea sufletelor pe calea mântuirii.

Este foarte dificil să nu-ți pierzi calea în momentul în care ceața densă face greu de văzut cărarea, iar vântul suflă cu atâta putere încât menținerea echilibrului constituie o adevărată provocare.

Acum mai mult ca oricând, preotul trebuie să păstreze vii in inima și mintea sa, cuvintele: ,,Fiți înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii” (Matei 10,16), să dețină abilități diplomatice, cunoștințe dintr-o sumedenie de domenii, tărie de caracter pentru a face față momentelor dificile, dragoste față de oameni, pentru a fi capabil să vadă licărul de speranță dincolo de problemă, moralitate în exprimare și manifestare și nu în ultimul rând demnitate, care atestă prezența celorlalte virtuți și care constituie o trimitere la măreția misiunii încredințate de Hristos prin succesiunea apostolică.

Au urmat discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

„Lipsa trăirii duhovnicești, duce la lipsa dragostei, a respectului și a comuniunii între frați și implicit, la un activism pastoral nerodnic; ceea ce are ca rezultat, divizarea socială, slăbirea Bisericii și ulterior risipirea turmei, în contextul în care Emil Cioran spune că ,,De milenii oamenii au fost muritori, iar azi au devenit muribunzi” . Nimic mai trist de atât, dar din păcate este o realitate. Singura constantă neschimbabilă fiind doar mesajul transmis omului, care a fost și va rămâne actual până la sfârșitul veacurilor, care trebuie să fie în deplină conformitate cu Sfânta Scriptură și cu învățătura Sfinților Părinți, învățătură fundamentată tot pe Scriptură; dar modalitatea prin care mesajul este livrat, trebuie să fie lăsată la latitudinea păstorului, el fiind cel mai în măsură să aprecieze felul în care o face, cunoscându-și turma și metehnele ei.”

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp a mulţumit părintelui Iustin Vrabie pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

CERCUL PASTORAL NR. 8
„Episcopul Gherasim Putneanul”

 

       În data de 31.10.2022, la Parohia „Sf. Ap. Petru și Pavel” – Dumbrăvița de Jos, păstorită de către părintele Marius Bârsanu, din Protopopiatul Fălticeni a avut loc, întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 8, așezat sub patronajul „Episcopului Gherasim Putneanul” și coordonat de Părintele Mircea Martiniuc.

După săvârșirea Sfântului Maslu a urmat meditația cu titlul: „Sfȃntul Simeon noul Teolog și exigenţele cunoașterii lui Dumnezeu”, care a fost susținută de către părintele Marius Bârsanu.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte: 

„Originalitate Sfântului Simeon este ușor de remarcat în special în certitudinea și în argumentația pe care le construiește referitor la capacitatea omului de a experimenta lumina dumnezeiască pe care au văzut-o Proorocii și Apostolii, nu numai în Împărăția cerurilor, după ieșirea din lumea aceasta. El fundamentează și pe baza Tradiției, dar mai cu seamă pe baza experienței sale personale, de care uneori vorbește la persoana a III-a singular, că lumina dumnezeiască poate fi experiată și primită în viața aceasta. Aceasta nu se poate realiza decât în stare de ucenicie sub ascultarea de un veritabil duhovnic.

Pentru a ajunge la vederea lumini este nevoie de o deosebită și constantă concentrare interioară, de o schimbare în bine a întregii ființe prin virtutea pocăinței. Pocăința este o „iluminare, o trecere de la întuneric la lumină. A te pocăi înseamnă să-ți deschizi ochii pentru strălucirea dumnezeiască; să nu rămâi în tristețea apusului, ci să primești răsăritul. Eshatologic, pocăința este o deschidere față de realitățile ultime ale veacului ce va să fie, care nu sunt numai viitoare, ci și deja prezente. Pocăința înseamnă să recunoști că Împărăția cerurilor este în noi, lucrătoare printre noi.”

Un alt principiu în spiritualitatea simeoniană este cel legat de importanța, de pregătirea, de virtuțile și exigențele care sunt necesare pentru a atinge treapta curățirii și a despătimirii care aduc lumină celui care se dedică efortului ascetic. Efortul nu este important în el însuși ci reprezintă un mod de a primi prezența personală și harică a Sfântului Duh.”

Au urmat discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

  1. Poet și mistic în același timp, Sfântul Simeon exprimă în imagini trăite, esențialul experienței creștine, trăind cu Hristos și doar prin El ajungând la adevărata Lumină.
  2. Exigenţele duhovniceşti ale Sfântului Simeon, de o fidelitate absolută faţă de idealul evanghelic, întâmpină şi în zilele noastre acelaşi răspuns: Este cu neputinţă. De aceea glasul profetic al Sfântului Simeon Noul Teolog răsună mereu şi astăzi ca o provocare, ca un sfat părintesc şi în acelaşi timp un avertisment: Nu spuneţi că este cu neputinţă să primeşti Duhul Sânt, Nu spuneţi că fără El este cu putinţă să fiţi mântuiţi, Nu spuneţi că poţi să îl ai fară să ştii, Nu spuneţi că Dumnezeu nu se face văzut oamenilor, Nu spuneţi că oamenii nu pot vedea Lumina Dumnezeiască sau că este cu neputinţă în vremea de azi! Nicicând aceasta nu este cu neputinţă, prieteni, ci, dimpotrivă, este cu totul cu putinţă, când cineva voieşte”.

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

A consemnat, Arhid. Cristian-Valentin Diaconu