Cercurile Pastorale din Protopopiatul Fălticeni desfășurate în luna iulie 2023

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna iunie întâlniri ale cercurilor pastorale.

RAPORT CERC PASTORAL NR. 1
„Sfântul Paisie de la Neamț”

 

În data de 18.07.2023, la Biserica „Sfânta Sofia” – Fălticeni, păstorită de către părintele Tofan Bogdan, din Protopopiatul Falticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 1, așezat sub patronajul „Sfântului Paisie de la Neamț”, coordonat de către părintele Tofan Bogdan.

După săvârșirea slujbei Acatistului Sfintei Sofia, ne-a fost prezentată tema cu titlul: „Rolul şi importanţa cântărețului bisericesc în lucrarea pastoral misionară”, care a fost susținută de către părintele Tofan Bogdan de la Biserica „Sfânta Sofia”- Fălticeni.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Creştinii ortodocşi, care intră în Sfânta Biserică, fie pentru a participa la Sfânta Liturghie, fie pentru a fi alături de cei dragi la bucurie sau la întristare, sunt întâmpinaţi de glasul cântăreţului de la strana bisericii. Cu ani în urmă, strana bisericilor ortodoxe de la noi era plină de cantori şi de cântăreţii care dădeau răspunsurile la Sfânta Liturghie. Prin anii ’70-80 – 90 și chiar mai încoace existau chiar coruri care funcţionau cu zeci de credincioşi la unele biserici ortodoxe din orașe și sate. Azi, din păcate, mulți dintre slujitorii bisericii se bucură dacă au câte un ajutor care să dea răspunsurile la Sfânta Liturghie. Aceasta este realitatea! Ce putem facem? Să apreciem și să ne bucurăm de cântăreții de bună calitate duhovnicească, care cunosc tipicul tuturor slujbelor şi care cântă frumos. şi mai trebuie ceva. să încercăm să pregătim şi pe alţii potriviţi acestei slujiri extrem de importante.”

Au urmat apoi discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

1. Datorită rolului ce îl îndeplineşte în biserică, cântăreţul de strană trebuie să aibă o conduită exemplară. În Statutul din 2008 se menţioneză: „Preoţii şi diaconii, personalul didactic din învăţământul teologic şi cel care predă religia, studenţii în teologie, precum şi dascălii (cateheţii) care au absolvit Şcoala de cântăreţi bisericeşti au îndatorirea pastorală şi misionară de a face catehizare în parohiile la care slujesc sau în care locuiesc, în acord cu preotul paroh, conform normelor stabilite de către Sfântul Sinod şi centrele eparhiale.”
2. Existenţa cântăreţilor la începutul creştinismului se observă şi din rânduiala împărtăşirii, unde se precizează: „Şi după aceasta să se împărtăşească Arhiereul, apoi Presbiterii şi Diaconii şi citeţii şi cântăreţii şi asceţii şi dintre femei, diaconiţele şi fecioarele şi văduvele; după aceasta copiii şi la urmă tot poporul, după regulă, cu frică şi cu evlavie şi fără zgomot.”
3. Cantorul, cântărețul sau psaltul a apărut pentru a-i instrui și a-i conduce în cântare pe ceilalţi credincioşi, el fiind de fapt solistul și dirijorul. Rolul lor a devenit şi mai important atunci când cântarea bisericească a devenit mai complicată și mai dificilă, ei fiind pregătiți și instruiți, să o cânte cât mai corect.

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

RAPORT CERC PASTORAL NR. 2
„Sfântul Mitropolit Dosoftei”

 

În data de 04.07.2023 la Parohia „Sf. Arhangheli”- Corni, păstorită de către părintele Chihaia Denis Ciprian din Protopopiatul Fălticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 2, așezat sub patronajul „Sfântului Ierarh Dosoftei”, coordonat de părintele Cezar-Gorun Nesvadba.

După săvârșirea Acatistului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ne-a fost prezentată tema cu titlul: „Conduita liturgică a preotului și cântărețului în timpul slujbei religioase” susținută de către părintele Chihaia Denis Ciprian.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Conduita liturgică a preotului și cântărețului în timpul slujbei religioase joacă un rol semnificativ în călătoria spirituală a credincioșilor. Fiind responsabil pentru conducerea parohiei prin riturile sacre, atât preotul, cât și cântărețul ar trebui să fie atenți la acțiunile, atitudinile și comportamentul lor, asigurându-se că nu diminuează închinarea lui Dumnezeu, ci mai degrabă o facilitează.”

Au urmat apoi discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

1. Sfântul Ioan Gură de Aur, de exemplu, subliniază necesitatea ca preoții să se apropie de altar cu smerenie și cu duh de pocăință. În omilia sa despre Evanghelia după Matei, el scrie: „Să ne apropiem de masa sfântă cu frică și cutremur și cu pocăință sinceră, ca să nu mâncăm și să bem judecată asupra noastră (Omilia la Matei 3:6)”.
2. Sfântul Grigorie Dialogul subliniază de asemenea, importanța smereniei și evlaviei în conduita liturgică a preotului. În Regula sa pastorală, el scrie: „Preotul, în îndeplinirea îndatoririlor sale sfinte, trebuie să fie întotdeauna smerit și supus, nu căutând lucruri mari pentru sine, ci mai degrabă uitându-se la nevoile altora” (Regula Pastorală 9).

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

RAPORT CERC PASTORAL NR. 3
„Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”

 

În data de 20.07.2023, la Parohia „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” –Baia IV, păstorită de către părintele Gabriel Ciofu, din Protopopiatul Fălticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 3, așezat sub patronajul „Sfantului Voievod Ștefan cel Mare”, coordonat de Părintele Tudor Andrioaia.

După săvârșirea Sfântului Maslu a urmat meditația cu titlul: „Pastorația în contextul actual: sate îmbătrânite, război, imigrație, ideologii imorale, pervertirea credinței, ș.a”, care a fost susținută de către părintele Gabriel Ciofu de la parohia sus menționată.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Preotul este sinonim cu persoana care polarizează și dinamizează întrega viață și activitate liturgică, pastorală, religios-morală și filantropică a enoriei. În calitatea sa de sacerdot, el reprezintă săvârșitorul văzut al lucrărilor sfinte ale Bisericii, mijlocitorul între Dumnezeu și om, al cărui sfânt ideal îl reprezintă călăuzirea parohienilor cu fapta și cuvântul, stăruind „cu timp și fără timp” (2 Tim. 4, 2), pe calea mântuirii, după cum sublinia Fericitul Ieronim: „dacă vrei să porți sarcina de preot, mântuirea altora să ți-o faci câștigul propriului tău suflet”. Nu întâmplător, preoția este definită ca fiind „arta de a conduce pe om (…), arta artelor și știința științelor.”

Au urmat apoi discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

1. Preotul trebuie să descopere și să îndrepteze neajunsurile morale din popor, pentru aceasta el are nevoie să țină legătura cu societatea”, dar să nu se lase înghițit de ea, să nu fie copleșit de momelile și îmbierile acesteia.
2. În ceea ce privește slăbiciunile și minusurile oamenilor, să fim îngăduitori și iertători, și să primeze firescul și apoi duhovnicescul. La orice necaz și nevoie, să sfătuim măcar, dacă inima și conștiința nu ne îndeamnă la milostenie, amintindu-ne că „un cuvânt bine spus alungă tristețea, nehotărârea și ispitele diavolești.”

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulțumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

RAPORT CERC PASTORAL NR. 4
„Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca”

 

În data de 18.07.2023,  la Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Moișa II, păstorită de către părintele Medrihan Vasile din Protopopiatul Fălticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 4, așezat sub patronajul „Sfântului Ierarh Ioan de la Râșca”, coordonat de părintele Ciprian Meștereanu.

După săvârșirea Acatistului Sfinților Impărați Constantin și Elema, a urmat meditația cu titlul: „Conduita liturgică a preotului și a cântărețului la săvârșirea serviciilor religioase.”, care a fost susținută de către părintele Medrihan Vasile de la Parohia ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” Moișa II.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Conduita preotului trebuie să fie în concordanță cu preoţia sa, deoarece nu este doar o simplă slujbă, ci o responsabilitate în faţa lui Dumnezeu, şi preotul, mai mult decât toţi, plăteşte orice greşeală. <<Voi n-aveţi grijă decât de voi înşivă, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, şi dacă vă purtaţi bine, voi n-aveţi de dat seamă pentru alţii. Dar un preot, un păstor, dacă se mulţumeşte să trăiască numai el bine, dacă n-are o grijă destul de mare de voi şi de toţi cei care sunt încredinţaţi lui, el va merge în iad cu cei răi; adesea el piere, nu pentru greşelile sale proprii şi pentru păcatele lui, ci pentru ale altora, dacă n-a făcut tot ceea ce-i stă în puterea sa ca să-i îndrepte>>”.

Au urmat apoi discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

1. Conform tratatelor și manualelor de liturgică, funcția de psalt, cantor sau cântăreț, se număra în vechime între treptele clerului inferior al Bisericii, alături de alte trepte: diaconițele, ipodiaconii, anagnoștii (citeții) și alte trepte mai puțin cunoscute, dintre care unele au și dispărut definitiv. Rolul acestuia în primele veacuri a fost acela de instrui și a implica comunitățile creștine în cântare, având astfel un rol de coeziune în ceea ce privește împreună-slujirea poporului credincios cu clerul.
2. În ţara noastră, mai ales după 1989, se observă un lucru şi mai dăunător pentru biserică: pericolul laicizării cântărilor cultice şi executarea acestora într-o măsură slabă, cauza fiind necunoaşterea adevăratei muzici a Bisericii de către cântăreţii ce sunt antrenaţi din ce în ce mai mult în cântare, indiferent de felul în care cântă.

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

RAPORT CERC PASTORAL NR. 5
„Sfânta Cuvioasă Parascheva”

 

În data de 31.07.2023  la  Parohia „Sfântul Nicolae” Merești, păstorită de către părintele Bogdan Codină din Protopopiatul Fălticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 5, așezat sub patronajul „Sfintei Cuvioase Parascheva”, coordonat de părintele Florin Grigorescu.

După săvârșirea Acatistului Sfântului Pantelimon, a urmat tratarea temei: „Despre muzica bisericească”susținută de către părintele Bogdan Codină de la Parohia „Sfântul Nicolae” Merești.

Din cuprinsul lucrării cităm următoarele aspecte:

„Dintre titanii muzicii psaltice merită să-i amintim pe Sfinţii Ioan Damaschinul, Ioan Cucuzel, Roman Melodul şi alţii. Aici îşi începe oarecum existenţa. Mergând în perioada de înflorire a ei (jumătatea a doua a secolului XVII – secolul XIX), vedem personalităţi precum Petru Lampadarie Peloponesiul (cel care înfăptuieşte o operă uriaşă prin Anastasimatarul său şi cântările pentru Dumnezeiasca Liturghie, în variante diferite, fiind piese de o rară frumuseţe; amintim Binecuvântările învierii ce se cântă la Prohodul Domnului, Petru Vizantie, Daniil, Constantin, Ioan şi Grigorie levitul, protopsalţi ai Marii Biserici din Constantinopol, preotul Hurmuz hartofilaxul, arhimandritul Hrisant de Madyt, care înfăptuieşte reforma muzicală de la 1816 alături de cei doi amintiţi înaintea lui. Petru Manuil Efesiu, fost protopsalt la Constantinopol, aduce noua notaţie în Ţările Române, înfiinţănd o şcoală şi o tipografie la biserica Sfântul Nicolae Şelari din Bucureşti.”

Au urmat apoi discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

1. Pe pământul românesc, cel care a promovat şi susţinut muzica bisericească la debut a fost ieromonahul Filotheu sin Agăi Jipei (protopsaltul curţii domneşti a Sfântului voievod Constantin Brâncoveanu; începutul sec. al XVII-lea). După importanta reformă de notaţie a secolului XIX, când muzica psaltică devine foarte accesibilă publicului larg (după cum am spus mai sus, se ajunge la ceea ce avem astăzi în cărţile de muzică), Ţările Române şi nu numai odrăslesc nume grele de traducători şi compozitori de cântări bisericeşti, anume Macarie şi Visarion ieromonahii, Anton Pann, Sfântul Ierarh Iosif Naniescu, arhiereul huşean Nectarie Frimu, Dimitrie Suceveanu, protopsaltul mitropoliei Moldovei, schimonahul Nectarie Creţu şi alţii;
2. Unde nu există o bună rânduială a slujbei atât din punct de vedere tipiconal cât şi muzical nu mai poate fi vorba de rugăciune; mulţi, necunoscând sau cântând prost, nu fac decât opusul a ceea ce ar trebui, acela de a atrage oamenii la sânul bisericii. Cât ceea ce priveşte al doilea punct, este nevoie de o amplă catehizare a poporului. De asemenea, preotul însuşi, cunoscând această muzică, poate să sfătuiască adecvat credincioşii pentru trăirea cât mai autentică a sfintelor slujbe, mai ales a Dumnezeieştii Liturghii.

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

RAPORT CERC PASTORAL NR. 6
„Acoperământul Maicii Domnului”

 

În data de 06.07.2023, la Parohia „Sfintul Prooroc Ilie”- Suha Mălini, păstorită de către părintele Norocel Pavel, din Protopopiatul Fălticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 6, așezat sub patronajul Maicii Domnului.

După săvârșirea Acatistului Sfântului Ilie Tezviteanul, a urmat meditația cu titlul: „Teologia, filantropia și practicile contemporane aferente, ca model al grijii față de persoanele vârstnice” care a fost susținută de către părintele Norocel Pavel de la Parohia „Sfintul Prooroc Ilie”- Suha Mălini.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Orice activitate de într-ajutorare trebuie să pornească de la o cât mai bună cunoaștere a persoanei umane. Precaritatea detestabilă a unora din acțiunile filantropice contemporane este, de fapt, generată de o teologie antropologică minimală. Iată de ce, atunci când este vorba de practicile filantropice contemporane trebuie să ținem cont în primul rând de ceea ce teologic înseamnă „taina persoanei”, indiferent dacă este o persoană tânără sau dacă vorbim de vârstnici. În acest fel, fiecare persoană care se află în nevoie, în lipsuri materiale și sufletești poate fi ajutată…”.

Au urmat apoi discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

1. Scopul fundamental al Evangheliei, al teologiei biblice şi patistice şi al vieţii pastorale este acela al îndumnezeirii omului, deci a persoanei umane şi a ipostasului uman. Nu poţi îndumnezei persoana dacă nu o iubeşti, dacă nu o slujeşti. Dacă nu o iubeşti atunci ori o subjugi, ori o manipulezi, ori o foloseşti. Indumnezeirea omului nu se face prin demostatio, în sensul argumentelor raţionale teologice, ci prin afirmatio – adică a mărturisirii revelaţiei divine – şi prin imitatio Dei, a dăruirii din iubire.
2. Este nevoie de o Filantropie viabilă, misionară, neprozelită, practică și orientată spre nevoile vârstnicilor, nu privită doar ca o acțiune caritabilă îndreptată spre societate, separată de cea a Bisericii, ci privită ca o activitate firească de purtare de grijă pentru „social” în cadrul Bisericii, contribuind astfel ca socialul să nu cadă liber spre secularism, ci la menținerea lui în Trupul Tainic al lui Hristos cu valoare eshatologică și mântuitoare

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral și celorlalți preoți pentru participare.

 

RAPORT CERC PASTORAL NR. 7
„Sfântul Nectarie”

 

În data de 11.07.2023, la Parohia „Sfântul Nicolae”- Dolheștii Mici, păstorită de către părintele Neculăiesei Valentin din Protopopiatul Falticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 7, așezat sub patronajul „Sfântului Nectarie de la Eghina”, coordonat de Părintele Maftei Danuț.

După săvârșirea Acatistului Adormirii Maicii Domnului, a urmat meditația cu titlul: „Rolul bunicilor în formarea tinerei generații”, care a fost susținută de către părintele Neculăiesei Valentin de la parohia sus menționată.

Din cele prezentate menționăm următoarele:

„Rolul bunicilor este unul esențial în dezvoltarea și educarea copilului fiind adevărate suporturi emoționale valoroase. Momentele impreună sunt prilejul de a țese legături prețioase între generații. Petrecerea timpului cu bunicii ajută copilul să iși formeze identitatea si să înțeleagă noțiunea de familie pentru că bunicii sunt purtători ai trecutului și garanții istoriei familiei. Bunicii joacă un rol special: aceștia acționează ca autorități, fără a impune constrângeri. Bunicii sunt adesea cei care nu pedepsesc, care oferă cadouri și care gătesc mâncare bună. Astfel copilul dezvoltă legături de tandrețe si învață să iubească necondiționat și alte persoane în afara părinților. Bunicii au un rol de confident care este deosebit de important în caz de criză între copil și părinți. Adesea bunicii sunt cei care îi învață anumite abilități particulare: gătit, tricotat, grădinărit, pescuit și nu în ultimul rând îi învață rugăciuni. Copilul trebuie să simtă ca apropierea de Dumnezeu îi dă putere și încredere în propriile forțe. Mersul la biserică, spovedania și împărtășitul îi dezvoltă iubirea, compasiunea, dorința de a face bine, calități care se pot transforma în virtuți. Copiii crescuți cu bunici alături, sunt copiii care au acces direct la originea lor, la mediul din care părinții lor provin și mai ales, la o lume mai puțin alterată. Cel mai important este că bunicii stiu cum e sa fii părinte, au trecut și ei prin asta si din acest motiv au capacitatea de a intui anumite reacții și de a preîntâmpina anumite conflicte. Astfel, pentru o creștere armonioasă a copiilor și pentru liniștea părinților și a bunicilor,  e bine ca bunicii și nepoții să petreacă timp împreună și să se bucure unii de alții cât pot”.

Au urmat discuții pe marginea temei abordate și s-au făcut propuneri de bună practică pentru bunul mers al Bisericii, dintre care reținem:

1. Bunicii sunt cei care asigură continuitatea spirituală a familiei, transmițând tot ceea ce înseamnă valori ale familiei și conservând specificul în ciuda schimbărilor ce apar de la generație la generație. Copilul nu are nevoie doar de părinți ci și de bunici.
2. Parintele Cleopa Ilie spunea: „Așa s-a ținut credința noastră strămoșească din tată în fiu, tata și mama au fost stăpâni pe copii și eu cum am apucat de la mama și de la bunica așa țin până la moarte. Așa s-a ținut credința, dar acum multe s-au stricat”.

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp, a mulţumit părintelui paroh pentru susținerea lucrării, cât și celorlalți preoți pentru participare.

 

RAPORT CERC PASTORAL NR. 8
„Episcopul Gherasim Putneanul”

 

În data de 13.07.2023 la Parohia Ciumulești,, păstorită de către părintele Martiniuc Mircea, din Protopopiatul Fălticeni, a avut loc întâlnirea preoților din Cercul Pastoral Misionar Nr. 8, așezat sub patronajul episcopului Gherasim Putneanul, coordonat de către același părinte.

După săvârșirea Acatistului Mântuitorului, a urmat meditația cu titlul „Dificultăți și oportunități în pastorația vârstnicilor”, care a fost susținută de către părintele Ciofu Ionuț Alexandru, de la Parohia Ciumulești.

Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte:

„Biserica este chemată astfel să devină, într-o lume a contradicţiilor, cea care dă tonul renaşterii spirituale şi care oferă elementele necesare unui proces atât de amplu, după cum remarcă părintele Ioan Bizău, care spune: <<În contextul unei lumi secularizate, măcinate de contradicţii, de scepticism şi de relativism, prima grijă a Bisericii şi a fiecărui creştin în parte este aceea de a deschide istoria unei experienţe fundamentale de convertire şi înnoire, de-a face din această istorie o trecere ,,pascală” către împărăţie. Răspunsul creştin la criza devastatoare a secularizării nu poate fi decât unul teologic şi liturgic. De asemenea, acest răspuns nu poate fi eficient câtă vreme nu se pun în discuţie, la modul cel mai serios cu putinţă, premisele raţionaliste şi individualiste ale ideologiei iluministe, ca şi premisele epistemiologice şi metafizice ale tradiţiei filosofice carteziene, la modă încă în cultura europeană>>”

Au urmat discuții pe marginea temei abordate și s-au accentuat următoarele aspecte:

 

1. O prioritate pe care trebuie să o avem în vedere în pastorația vârstnicilor este aceea de a considera perioada bătrânețiica un privilegiu, o perioadă de creștere şi îmbogățire duhovnicească prin rugăciune. Astfel, bătrânețea nu este o povară, ci un dar al lui Dumnezeu;
2. Persoanele vârstnice pot fi cooptate în misiunea și pastorația Bisericii, bătrânii fiind indispensabili în această lucrare, întrucât, prin bogăția lor de credință și de viață, contribuie foarte mult la creșterea spirituală a întregii comunități. De aceea, Biserica este chemată să-și întărească programul pastoral cu privire la persoanele vârstnice, să gândească noi forme și metode pastorale actuale, apropiindu-se mai mult de nevoile și așteptările bătrânilor.   

În încheiere, părintele misionar protopopesc Gabriel Carp a mulţumit părintelui paroh pentru organizarea cercului pastoral, părintelui coslujitor pentru susținerea temei, cât și celorlalți preoți pentru participare.

 

A consemnat, Pr. Misonar Protopopesc Gabriel Carp