Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna decembrie întâlniri ale cercurilor pastorale.
CERCUL PASTORAL NR. 1
„Sf. Mitropolit Dosoftei”
În ajunul prăznuirii Sfântului Ierarh Nicolae, joi, 5 decembrie 2024, a avut loc o nouă întâlnire a preoților din cercul pastoral nr. 1, „Sf. Mitropolit Dosoftei”, Câmpulung Moldovenesc. Evenimentul a avut loc în biserica „Sf. Nicolae” din centrul municipiului Câmpulung Moldovenesc, la inițiativa părintelui paroh, preot doctor Macar Ilie, cel care este și coordonatorul cercului pastoral zonal.
Conform programului anunțat, sub protia preotului Norocel Bogdan, misionar protopopesc în cadrul Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, s-a săvârșit slujba Vecerniei Mari unită cu Litia.
În continuare, părintele paroh a rostit un cuvânt introductiv, de prezentare a invitatului special al evenimentului, Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Popa, de la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași, fost preot slujitor la această biserică, de aceea foarte bine cunoscut multora din Câmpulung, care, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, este prezent la hramul parohiei pentru a susține o conferință teologică, intitulată „Grija față de bolnavi: o exigență morală a comunității ecleziale”, încadrată în tematica anului omagial curent.
Astfel, invitatul serii, s-a adresat celor prezenți, preoți și credincioși, exprimându-și pentru început bucuria că se află în mijlocul câmpulungenilor pe care i-a păstorit cândva. În continuare a prezentat textul conferinței anunțate, din care redăm câteva idei.
Evenimentul a fost încununat de un recital de colinde, susținut de Grupul vocal „Crescendo”, de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, din Suceava, coordonat de Prof. Iulia-Elena Buraciuc.
La final, părintele Macar Ilie, în calitate de gazdă, a mulțumit tuturor celor prezenți, anunțând și programul pentru a doua zi, când Sfânta Liturghie de hram va fi săvârșită sub protia părintelui Gheorghe Popa.
CERCUL PASTORAL NR. 1
„Sf. Mitropolit Dosoftei”
În ziua de prăznuire liturgică a Sfântului Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, cel care este și ocrotitorului ceresc al Cercului Pastoral Nr. 1, din cadrul Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, preoții din acest cerc s-au reunit pentru a săvârși împreună Sfânta Liturghie. Evenimentul a avut loc la data de 13 decembrie 2024, la biserica „Nașterea Maicii Domnului”, din municipiul Câmpulung Moldovenesc. La finalul slujbei, preotul Norocel Bogdan, misionar protopopesc, a rostit un cuvânt de învățătură, în care a prezentat pe scurt viața Sfântului prăznuit dar și lucrarea acestuia de slujire a Bisericii strămoșești precum și a culturii naționale, fiind preocupat de tipărirea cărților în limba română, primul versificator al Psalmilor în limba română, poet și cărturar, cunoscător al mai multor limbi, care și-a pus talanții și darurile primite de la Dumnezeu în folosul semenilor.
În cadrul Sfintei Liturghii numeroși credincioși s-au împărtășit, iar toți cei prezenți, la final, au fost miruiți, iar părintele paroh la parohia gazdă, Giosan Teodor, a rostiti un cuvânt de mulțumire.
A doua parte a evenimentului a avut loc în sala mare a Centrului multifuncțional al parohiei, acolo unde preotul Norocel Constantin, coslujitor la parohia gazdă, a susținut referatul intitulat „Taina Sfântului Maslu”, din care cităm: „Biserica a fost dintotdeauna preocupată de sănătatea sufletească și trupească a omului, coroana creației, fiind o „comunitate tămăduitoare” care a influențat întreaga viață spirituală, dând naștere la o atmosferă de sănătate și curăție morală.
Preocuparea pentru alinarea suferințelor trupești și sufletești, pentru vindecarea bolnavilor cu ajutorul lui Dumnezeul Izbăvitorul din nevoi, erau prezente și în viața religioasă și socială a poporului biblic, având o importanță destul de mare.”
„Însemnarea cu ulei sfințit în semnul Sfintei Cruci imprimă celui bolnav puterea tămăduitoare izvorâtă din rana lui Hristos crucificat. Sensul însemnării este subliniat de troparul: „Doamne, armă asupra diavolului crucea Ta ne-ai dat-o nouă Însuși Hristos Cel răstignit și înviat se sălășluiește prin semnul Crucii în bolnav, dându-i puterea abținerii de la păcat, sporindu-i răbdarea în suferință și fortificându-i sufletul care va stăvili patimile de orice fel.”
„Taina Sfântului Maslu are în componența ei rugăciuni și cereri speciale pentru cei bolnavi. Este o Taină cu scopul de a tămădui neputințele și suferințele noastre trupești și sufletești. Această Taină ar fi fost „incompletă”, dacă ea ar fi oferit doar vindecarea trupească, nu ar fi fost cu nimic mai presus de o terapie medicală centrată pe problematica trupească. Omul bolnav se simte, de cele mai multe ori singur, inutil pentru semeni și societate. Durerile trupești influențează în mod nefavorabil sufletul omului, mulți credincioși bolnavi devenind deprimați, descurajați și, uneori, chiar revoltați pentru durerile care îi încearcă.”
Prezent în mijlocul preoților a fost și P.C. părinte protopop, Goraș Aurel, care a apreciat referatul pregătit și susținut de părintele Constantin. Totodată, a invitat preoții prezenți să-și prezinte punctul de vedere referitor la tema întâlnirii. Astfel, discuțiile ulterioare au vizat mai ales aspecte de practică liturgică, percepția enoriașilor referitoare la săvârșirea Sfântului Maslu, atât de obște cât și la casele celor bolnavi, precum și alte aspecte și mărturii, potrivit experienței fiecăruia.
Concluziile întâlnirii au fost formulate de către preotul Macar Ilie, coordonatorul cercului zonal, care a apreciat implicarea și interesul arătat de membrii cercului zonal față de temele abordate în acest an omagial și comemorativ.
La finalul întâlnirii PC părinte protopop a oferit părinților prezenți, ca gest al aprecierii sale, câte un plic cu felicitare în componența căreia erau transmise urări de bine cu sănătate și sărbători binecuvântate alături de familii și cei apropiați ai lor.
CERCUL PASTORAL NR. 2
„Sfinții Români”
În seara zilei de vineri, 13 decembrie 2024, Parohia „Sf. M. Mc. Gheorghe”, sat Cotârgași, oraș Broșteni, a găzduit întâlnirea cercului pastoral nr. 2, „Sfinții Români” – Valea Bistriței, coordonat de preotul Ungurean Radu, de la Parohia Crucea.
Cu acest prilej, s-au săvârșit Vecernia, Litia și Aghiazma, urmate de Taina Sfântului Maslu de obște.
După rânduiala de rugăciune, gazda întâlnirii, părintele paroh, preotul Sava Sergiu Vasile, a dat citire materialului pregătit pentru acest prilej, intitulat „Sfinții doctori fără de arginți, tămăduitori în numele lui Hristos”, din care cităm următoarele idei: „În Biserica Ortodoxă Română, anul 2024 este „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți„ , între care îi regăsim și pe Sfinții doctori fără de arginți. Acatistele îi numesc „doctori preaînțelepți”, care „în dar” dau „sănătate celor ce sunt în boli”, pentru că sunt „preaslăviți făcători de minuni”. Pe ei, noi îi rugăm să vindece „bolile noastre cele de multe feluri” și să ceară pentru noi de la „Hristos Dumnezeu izbăvire de toate nevoile și necazurile, iertare greșelilor noastre și nădejdea cea bună a mântuirii veșnice”.
„Este un lucru minunat că medicina a dat Bisericii, din rândul celor care au practicat-o, sfinți. Tot atât de minunat este faptul ca anumite instituții medicale poarta astăzi numele acestor „doctori fără de arginti”. Dar este nevoie, poate mai mult ca oricând ca medicii sa descopere acea vocație teologica a medicinei, in care omul nu este redus la trup, ci se are in vedere natura sa dihotomica, trup si suflet, create după „Chipul si Asemănarea lui Dumnezeu”. Mai mult, căutarea de către medic „mai întâi de toate a Împărăției lui Dumnezeu„ conferă alta motivație actului medical, oricât de ispititor ar fi câștigul material care, poate trece, într-un plan secund, știind că oricum acesta „se va adăuga lui”. „Sa mulțumim lui Dumnezeu pentru medicii minunați care încă exista in spitalele noastre, știuți si neștiuți, pentru ca numai El cunoaște si lucrarea lăuntrică a fiecăruia”
A urmat un emoționant recital de colinde, susținut de un grup de copii din parohie, îmbrăcați în frumoasele costume populare specifice zonei.
In continuare, preotul misionar protopopesc, Norocel Bogdan, l-a felicitat pe părintele paroh pentru referatul alcătuit, iar credincioșilor prezenți le-a urat să se bucure de Sărbători binecuvântate, în care Mântuitorul Iisus Hristos să fie prezent în casele și inimile celor care îl cinstesc cu adevărat. Cu toții suntem chemați să reflectăm la cuvintele cântate de copiii care au colindat atât de frumos: „Vino, Iisuse în inima mea/ Ca într-o iesle săracă/ Și încălzește-o cu dragostea Ta,/ Templu curat să se facă”.
Un cuvânt de mulțumire a adresat apoi părintele paroh, Sava Sergiu Vasile, care a mulțumit preoților prezenți, credincioșilor dar mai ales copiilor colindători, care au înfrumusețat biserica și această seară plină de încărcătură duhovnicească. La final, după obicei, credincioșii prezenți au fost miruiți cu untdelemn sfințit la Sfântul Maslu, iar din partea misionarilor protopopești au primit iconițe.
CERCUL PASTORAL NR. 3
„Sf. Cuv. Daniil Sihastru”
Preoții din cercul pastoral „Sf. Cuv. Daniil Sihastru”, s-au întâlnit joi, 9 decembrie 2024, la biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Parohiei Stulpicani II.
In continuare, părintele Horga Silviu, preot paroh la parohia gazdă, a susținut referatul intitulat „ Sfinții tămăduitori modele ale preoților de caritate și prieteni ai celor bolnavi ”, din care redăm următoarele idei: „Preoția este continuare a lucrării lui Hristos , iar Hristos așa cum o arătă Sf. Grigorie Teologul , este mai cu seamă un Doctor al oamenilor , iar lucrarea este una terapeutică , de tămăduire . Iisus Hristos este Cel care îl tămăduiește pe om , El a îndumnezeit firea omenească , El este cel mai puternic leac care vindecă bolile duhovnicești ale oamenilor .”
„Sf. Grigorie Teologul spune că preoția este și o știință a vindecării, de aceea vom vedea îndeaproape faptul că ei, episcopul și preotul sunt dincolo de orice altceva și terapeuți, având de la Dumnezeu marea harismă a tămăduirii, de aceea este chemat să vindece. O astfel de harismă au avut Sf. Apostoli Petru și Pavel . Sf. Grigorie scrie: „Numai unul ca Petru sau ca Pavel poate vindeca și opri boala aceasta! Numai unul ca acești mari ucenici ai lui Hristos, care au luat și harul vindecărilor odată cu puterea de a conduce pe credincioși cu cuvântul și cu fapta, care s-au făcut tuturor toate, ca pe toți să-i dobândească (I Corinteni 9:22)”
„Rolul sfinților tămăduitori poate fi văzut ca o inspirație pentru preoti . Ei sunt modele de compasiune si empatie , altruism , credință și speranță , răbdare si slujire. Și dacă în luna noiembrie am sărbătorit pe Sf. Nectarie am ales să vorbesc despre el și să-l aduc ca model pentru preoții de astăzi care trebuie să facem caritate și să-l facem prieten pentru cei bolnavi . Și știm bine că mulți credincioși au evlavie la Sf. Nectarie pe lângă alți Sfinți actuali.”
A urmat intervenția mai multor preoți, care au apreciat referatul și au vorbit despre activitatea „taumaturgică” a preotului contemporan atât în biserici cât și la căpătâiul celui bolnav, atunci când sunt chemați pentru ca prin puterea rugăciunii și a harului Duhului Sfânt ce l-au primit la hirotonie, să oblojească pe cât le stă in putință suferințele oamenilor în nevoi.
Concluziile au fost formulate de părintele Ianovici Gheorghe, care l-a felicitat pe părintele Horga pentru referatul alcătuit și prezentat. De asemenea, a apreciat implicarea tuturor preoților membri ai cercului pastoral în buna desfășurare a întâlnirilor lunare în acest an dedicat pastorație și îngrijirii persoanelor suferinde. A urat tuturor post binecuvântat în continuare și sărbători cu pace și liniște. Întâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului dedicat Maicii Domnului, „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL NR. 4
„Mărturisitorii dreptei credințe”, Vatra Dornei
Întâlnirea membrilor Cercului Pastoral Misionar nr. 4, denumit „Mărturisitorii dreptei credințe” s-a desfășurat marți, 10 decembrie 2024, la biserica „Înălțarea Domnului” a Parohiei Gheorghițeni, comuna Dorna Arini. Conform programului anunțat, preoții membri, sub protia coordonatorului cercului zonal, preot doctor Valică Mihai, au săvârșit slujba de sfințire a apei și Taina Sfântului Maslu de obște.
După rânduiala de rugăciune, părintele paroh, Toma Petrică, a dat citire referatului pregătit pentru această întâlnire, intitulat „Taina Sfântului Maslu și efectele harice în viața celor bolnavi ”. Din cuprinsul lucrării, notăm următoarele idei: „Sfântul Maslu este una din cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii Ortodoxe în care, prin rugăciunile preoților și ungerea cu untdelemn sfințit se împărtășește credincioșilor harul vindecării trupești și sufletești, precum și iertarea păcatelor. Taina Sfântului Maslu nu se poate confunda cu Taina Mirungerii și nici cu miruirea. Taina Mirungerii împărtășește credinciosului harul pentru creșterea duhovnicească. Taina Sfântului Maslu se săvârșește la cererea bolnavului sau apropiaților săi — rude, prieteni — în vederea însănătoșirii sau în perspectivă eshatologică: iertarea păcatelor care au dus la suferința și tulburarea sufletului, sau pentru răspuns bun la dreapta judecată.”
„Denumirea este de origine slavă (maslo untdelemn), grecii o numesc eleoungere (eucelaion = rugăciunea untdelemnului), iar slavii o denumesc Sviatîi Elea, adică Untdelemn Sfânt. Această Taină arată că Dumnezeu își manifestă mila Lui față de suferinzii care își pun nădejdea în El. Toate rugăciunile invocă mila Lui Dumnezeu, care este numit Doctorul plin de milă, Doctorul sufletelor și al trupurilor.”
„Vindecarea ultimă spre care țintește Taina Sfântului Maslu este restaurarea omului întreg și readucerea lui în starea de sănătate și de relație cu Dumnezeu și cu semenii. Dacă este dăruită vindecarea fizică, și ne rugăm pentru acesta, atunci o primim cu recunoștință. Însă nu acesta este scopul primar al slujbei, căci toți cei ce sunt vindecați în cele din urmă iarăși se vor îmbolnăvi și vor muri, după cum și cei pe care Iisus i-a vindecat sau i-a înviat din morți au murit la un moment dat. Scopul și efectul principal al vindecării este restaurarea omenirii căzute, bolnave și muritoare, și reașezarea ei în comuniune cu Hristos și cu Biserica, care este deja manifestarea Împărăției pe pământ.”
La finalul prezentării a luat cuvântul părintele coordonator de cerc Dr. Mihai Valică, apreciind sincer acrivia cu care părintele conferențiar și-a redactat lucrarea, având la baza ei, documentarea dintr-o bogată sursă bibliografică. Apoi a reliefat faptul că puterea tămăduitoare a Harului lui Dumnezeu se desăvârșește prin materie, iar în acest context materia folosită în săvârșirea tainei Sf. Maslu este untdelemnul. Iar în altă ordine de idei a subliniat faptul că fiecare credincios care ia parte la această Taină va pleca acasă nu numai vindecat de bolile trupești sau sufletești din pricina cărora trece printr-o anumită suferință ci mai mult decât atât va pleca mântuit după cum auzim din cuprinsul rugăciunilor „… și rugăciune credinței îl va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va ridica…”.
A luat mai apoi cuvântul părintele Misionar protopopesc, Bogdan Norocel, felicitându-l de asemenea pe părintele paroh pentru elaboratul referat, punând totodată la inima credincioșilor prezenți și mai cu seamă a clericilor o minune săvârșită de Mântuitorul asupra femeii gârbove, dar care ne reprezintă pe noi toți care suntem gârboviți din pricina păcatelor și aplecați spre pământ, în sensul de aplecați spre întuneric, spre păcat, nefiind capabil să privească spre cer către Dumnezeu și voia Sa cea Mântuitoare. Și de aceea a coborât cerul la noi adică Hristos S-a pogorât la noi pe pământ, și s-a întrupat din Pururea Fecioara Maria, ca să ne dezlege sau despovăra și pe noi de povara cea grea a păcatelor.
Au luat mai apoi cuvântul și alți părinți care au prezentat din experiența lor personală situații din parohii prin care au dorit să sublinieze faptul că bine ar fi așa după cum se citise în referat, că Taina Sf. Maslu în vechime se săvârșea în cadrul Sfintei Liturghii, chiar dacă acum este săvârșită ca o slujbă de sine stătătoare să nu o considerăm mai benefică sau mai presus situată decât Taina Tainelor care este Sf Euharistie, ci să ii acordăm locul oportun pe scara ierarhică a Sfintelor Taine.
În încheiere părintele paroh a mulțumit tuturor celor prezenți pentru interesul acordat și pentru prezența în număr destul de mare, încheind seara cu intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL NR. 5
„Sfântului Voievod Ștefan cel Mare”
Joi, 12 decembrie 2024, s-a desfășurat întâlnirea lunară a preoților care fac parte din cercul pastoral nr. 5, aflat sub ocrotirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și coordonat de preot doctor Rusu Ilie, de la Parohia Ciocănești. Evenimentul a avut loc în biserica „ Sf. Dimitrie Basarabov”, a Parohiei Poiana Negri II, parohie păstorită de preotul Busuioc Antonel.
Evenimentul a început cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu de obște, fiind prezenți mulți credincioși din comună, adunați pentru a se ruga și a primi binecuvântare. La finalul Tainei Sfântului Maslu părintele misionar protopopesc Bogdan Norocel a ținut un cuvânt de învățătură credincioșilor în care i-a îndemnat ca în vremea postului să încerce să lucreze mai mult la cele necesare mântuirii, să se roage mai mult, să postească mai mult, să facă mai multă milostenie ca astfel la finalul postului când Hristos se va naște printre noi să fie și ei unii dintre cei care au binecuvântarea de a-L primi pe Iisus în casele lor. Să facă din sufletul lor o smerită iesle în care pruncul Iisus se va naște mereu prin harul primit în cadrul Sfintelor Taine, și mai cu seamă când vor primi la Crăciun cu frică de Dumnezeu cu credință și cu dragoste pe Hristos în Sfânta Împărtășanie.
În continuare părintele în a cărui biserică am fost găzduiți Busuioc Antonel, a prezentat referatul intitulat „BOLILE INCURABILE-șansă,binecuvântare sau posibilitatea întâlnirii cu Dumnezeu?” din cuprinsul căruia redăm câteva ideii mai importante: „Suferința a intrat în lume ca urmare a păcatului. Însăși despărțirea de Dumnezeu nu este altceva decât o suferință. Omul prin neascultare a ajuns nu numai să sufere, dar să și moară, ceea ce reprezintă punctul culminant al suferinței. Suferința si moartea au pătruns în omenire și au depășit puterile cu care omul era înzestrat spre a li se putea împotrivi.”
„Suferința nu trebuie sa fie nicicând prilej de disperare, de inactivitate, ci un prilej de încurajare, de lupta sfântă și necontenită pentru a învinge răul, păcatul. Creștinul nu trebuie să se lase covârșit de povara bolii deoarece el ține ascuns în el puteri nebănuite cu care poate face față dacă are răbdare și voință, atunci când îl încearcă suferința, poate răzbi prin toate, poate ajunge învingător. Exemplul paraliticului din Sfânta Evanghelie a fost urmat, întru răbdare, de atâția sfinți martiri si mucenici ai Bisericii care au fost încercați prin suferință.”
„Suferința și boala sunt pentru creștini prilejuri de creștere duhovniceasca, de întărire în răbdare și în rugăciune de câștigare a smereniei, a pocăinței și a blândeții. Prin ele omul se spiritualizează și îi urmează lui Hristos, răstignindu-se lumii acesteia, suferind cu mulțumire și răbdare pentru a dobândi fericirea vieții veșnice. Toată teologia conținută in textele euhologice ale Tainei Sfântului Maslu apare și în rugăciunile din Molitfelnic dedicate unei game largi de tipuri de boli precum: Rugăciunea la toată neputința, Rugăciune pentru chemarea milei lui Dumnezeu, Rugăciunea pentru dureri de cap, Rugăciunea pentru bolnavul care nu poate dormi etc.”
„Ceea ce este important nu este așadar faptul că suferim, ci felul în care reacționăm la suferință. Pentru aceasta omul trebuie să ajungă la înțelegerea sensului suferinței. Lucrul cel mai important în acest caz este de a pătrunde în adâncul rațiunii bolii, de a încerca să-i aflam cauzele, manifestările si modalitățile de izbăvire, deoarece bolile sunt asemenea unor semnale de alarmă in viața noastră, care ne anunță că unele lucruri nu sunt la locul lor, așa cum ar trebui să fie. Ele sunt necesare atât celor indiferenți la propria mântuire, pentru a-i întoarce la adevărata viață spirituală cât și celor îmbunătățiți duhovnicește, pentru a-i întări și ajuta să înainteze în asemănarea cu Dumnezeu. De aceea omul nu trebuie să se considere nedreptățit.”
La finalul prezentării referatului, a luat cuvântul părintele coordonator de cerc Ilie Rusu, felicitându-l pe părintele paroh pentru conștiinciozitatea de care a dat dovadă la redactarea lucrării, și întărind totodată prin exemple din viața pastorală cele afirmate în cuprinsul lucrării. Seara s-a încheiat cu nelipsita fotografie de grup dupa intonarea imnului închinat Maicii Domnului.
CERCUL PASTORAL NR. 6
„Sf. Ap. Andrei”
În după amiaza zile de marți, 17 decembrie 2024 preoții membri ai Cercului Pastoral Misionar nr. 6, ocrotit de Sfântul Apostol Andrei, au avut o nouă întâlnire pastoral-liturgică. Evenimentul a avut loc în biserica nouă, cu hramul „Sf. Cuv. Parascheva”, a parohiei Șaru Dornei. Cu acest prilej, preoții au săvârșit Taina Sfântului Maslu, sub protia părintelui misionar protopopesc, Norocel Bogdan.
A urmat și o slujbă de pomenire a preotului Antone Gheorghe, fost paroh și ctitor al bisericii, trecut la Domnul în luna iunie a acestui an.
În continuare, părintele Antone Emanuel Ștefan, parohul bisericii gazdă, a susținut referatul „Familia celui Suferind între implicare și abandonare” , din care cităm: „În jurul nostru putem vedea multă boală. Spitalele sunt pline de pacienți internați, farmaciile și cabinetele medicale se înmulțesc, prin mijloacele de informare mass-media aflăm de apariția unor noi boli, dar și între cunoscuții noștri aflăm că mulți suferă, iar bolile apar indiferent de vârstă.”
„Preotul, într-o definiție scurtă, este slujitor al lui Dumnezeu, un om ales dintre oameni să înlesnească apropierea de Dumnezeu, să slujească cele Sfinte, să se roage pentru oameni, să le asculte necazurile și să-i ajute să se mântuiască.
Pe de altă parte, medicul este și el un slujitor al oamenilor, pregătit pentru a le veni în ajutor, pentru ameliorarea suferinței și vindecarea bolilor, prin tratamente și proceduri medicale specifice.”
„Înțelegem că prezența preotului în spital este recunoscută și de medicină ca un câștig și ca o necesitate. Pe de altă parte, pentru Biserică prezența preotului în spitale reprezintă o responsabilitate pastorală dar și șansa de a-L vesti pe Dumnezeu, de a face cunoscut oamenilor bunătatea și intervenția lui Dumnezeu pentru vindecarea celor aflați în suferințe de tot felul. Mulți medici înțeleg că nu pot reuși singuri, au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu și se bucură că au unde se ruga înainte să-și înceapă activitatea dar se bucură și știind că un preot se roagă pentru ei atunci când își desfășoară activitatea medicală”
La finele prelegerii a luat cuvântul părintele coordonator de cerc Petrovici Ovidiu, subliniind faptul că între preot și enoriașii săi ar trebuie să existe o strânsă comuniune, ca astfel cunoscându-se unul pe altul să nu se ezite cumva dialogul dintre preot și credincios, ci în orice situația principala persoana ce ar trebui contactată să fie preotul, în calitate de părinte spiritual a marii familii numită generic parohie. Pentru ca astfel familia să rămână strâns unită în orice situație fie și atunci când întâmpină diferite încercări, suferințe sau necazuri.
La final, preotul paroh a mulțumit părintelui misionar și celorlalți preoți prezenți, dar și credincioșilor care au răspuns invitației, într-o zi din cursul săptămânii, lăsând alte preocupări pentru a veni la biserică, pentru a se ruga lui Dumnezeu.
CERCUL PASTORAL NR. 8
„Sf. Ier. Spiridon”
Ultima întâlnire pastoral-misionară în anul 2024, a avut loc în cadrul cercului pastoral „Sf. Ierarh Spiridon”, din zona Fundu Moldovei – Izvoarele Sucevei, în biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Parohiei Breaza II. Cu acest prilej, a fost săvârșită slujba Acatistului Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Conform programului anunțat, gazda întâlnirii, părintele paroh, Horga Alexandru, care este și coordonator al cercului pastoral din zonă, a susținut referatul pregătit pentru acest prilej, intitulat „Conlucrarea dintre preot și medic în actul îngrijirii celor bolnavi”, din care cităm următoarele idei: „Medicina și Biserica se confruntă astăzi cu strigătul tot mai acut și mai dramatic al bolnavilor care caută vindecare de neputințele trupești, dublate profund de durerea sufletească, căci o boală fizică are, în majoritatea situațiilor, și o cauză psihologică.
„Conlucrarea dintre Medicină și Biserică, dintre medici și preoți reprezintă astăzi un liant extrem de necesar și de viabil, deoarece și unii și alții întâlnesc zilnic în munca lor ființe umane, răvășite de boli trupești și sufletești, care încearcă să descopere căi de vindecare în actul medical, dar și în refacerea legăturii cu Dumnezeu, de la Care așteaptă și primesc ajutor prin Biserică.
Din acest unghi, spitalul, ca instituție, devine spațiul inter relaționării medicinei cu credința, iar vindecarea bolnavului dintr-o perspectivă bipolară, realizată prin administrarea tratamentului și prin activarea lucrării energiilor dumnezeiești necreate, care fortifică trupul și sufletul, devine scopul principal și punctul de interferență al celor două mâini pe care Dumnezeu le pune în slujba alinării suferinței celor bolnavi.”
„Prin urmare, lucrarea preotului în spital nu se rezumă doar la restabilirea liniștii sufletești a bolnavului, ci are în vedere restaurarea întregii firi umane bolnave. Și chiar atunci când bolnavul suferă de o afecțiune incurabilă, preotul are datoria de a-1 conștientiza că în acest caz boala capătă valențele ascezei creștine, întrucât domolește pornirile trupești și gândurile care provoacă patimi brutale.”
„Din experiența personală, pot să afirm că pentru mulți boala a fost puntea de unire cu cerul, iar mărturiile tot mai dese ale celor care, prin suferință, au ajuns la fericire sunt strigăte vii că fără Dumnezeu sănătatea nu înseamnă decât o banală și trecătoare stare de bine. Nu întâmplător, spitalul devine de multe ori spațiul identic cu pustiul în care trăiau odinioară părinții, cei care vedeau în boală taina crucii: asumare, nădejde, răbdare, credință în mântuire.
Concluziile întâlnirii au fost formulate de către preotul misionar protopopesc, Norocel Bogdan, care a apreciat referatul pregătit. Totodată, a mulțumit preoților membri pentru interesul arătat în acest an față de activitatea cercului pastoral, prin participare activă la dezbateri și discuții practice, în care s-au expus aspecte întâlnite în pastorație, spre folosul și formarea tuturor. Întâlnirea s-a încheiat prin intonarea colindului tradițional românesc, „O, ce veste minunată”.
A consemnat: Pr. Norocel Bogdan și Arhid. Ioan Bărcăceanu, misionari protopopești
