Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna februarie întâlniri ale cercurilor pastorale.
CERCUL PASTORAL NR. 1
„Sf. Mitropolit Dosoftei”
În seara zilei de 13 februarie 2023, în biserica cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, din municipiul Câmpulung Moldovenesc, începând cu ora 17, a avut loc o nouă întâlnire a preoților din cercul pastoral nr. 1, „Sf. Mitropolit Dosoftei”, Câmpulung Moldovenesc, cerc coordonat de către preot doctor Macar Ilie, preot paroh la biserica gazdă. Programul a debutat cu săvârșirea slujbei Acatistului Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitorul sfântului locaș.
După rânduiala de rugăciune, P.C. preot doctor Florescu Florin-Vasile, coslujitor la biserica amintită a susținut referatul intitulat „Rolul cântărețului bisericesc în lucrarea pastoral-misionară a parohiei: aspecte practice, inadvertențe și oportunități”. Din cuprinsul lucrării, cităm următoarele: „Cântarea bisericească este foarte necesară în activitatea pastoral-misionară a Bisericii și a fiecărei parohii în parte, dacă este folosită de preot și cântărețul bisericesc așa cum trebuie. Cântarea bisericească este o rugăciune publică și comunitară, presupune participare activă, pentru că este un dialog permanent între Altar și strană”.
În referat a amintit prevederile canonice cu privire la locul cântăreților bisericești în activitatea liturgică a Bisericii. O altă temă s-a referit la o scurtă prezentare a învățământului dedicat formării cântăreților bisericești, care în trecut au funcționat pe lângă marile mănăstiri, catedrale episcopale și Seminarii teologice, care în ultima perioadă, din păcate, au fost desființate. În trecutul Bisericii noastre, s-au remarcat mai mulți cântăreți bisericești, care s-au străduit și să formeze ucenici (Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Ion Popescu Pasărea, etc).
După referat, părintele coordonator l-a felicitat pe părintele Florin-Vasile pentru alcătuirea referatului într-un mod documentat, dar și pentru modalitatea de prezentare. În continuare, a invitat preoții să ia cuvântul. Astfel, o parte din preoții prezenți au intervenit în dezbatere, care s-a axat pe actualizarea temei și prezentarea unor situații practice, întâlnite în pastorație. S-a discutat despre importanța implicării personale a preoților pentru pregătirea celor care cântă la strană, amintindu-se nevoia de formare continuă, de repetiție și respectare a notației muzicale. Pe lângă talent, în muzică un rol important îl are exercițiul, munca susținută.
Din punct de vedere misionar este foarte important ca enoriașii să participe nu doar la Sfânta Liturghie, ci și la Vecernie și Utrenie, de aceea, cel puțin în bisericile din municipiu, este necesară și slujirea Vecerniei, mai ales în perioada posturilor.
S-a discutat și despre faptul că în Biserica noastră avem două tradiții muzicale: psaltică și liniară, iar în Bucovina a fost și o tradiție corală deosebită, datorită Școlii cantorale de la Cernăuți, unde cantorii sau dascălii bisericești studiau vreme de 4 ani, iar în parohii organizau coruri. Din păcate, în prezent, puține parohii mai au coruri pe voci, acestea dispărând odată cu plecarea la Domnul a vechilor dirijori și coriști.
Realitatea cu care se confruntă majoritatea parohiilor: nu există salarizare pentru cântăreții bisericești, decât pentru puține cazuri; nu mai există școli de cântăreți, nici cursuri de formare dar nici doritori; seminariștii și studenții teologi, care ajută în prezent la strană, în unele parohii, nu rămân prea mult timp, ci optează pentru preoție.
În cadrul dezbaterilor a luat cuvântul și monahul Marcu Anton, de la Mănăstirea Sihăstria Rarăului, medic de profesie, care a atras atenția asupra unor probleme actuale, care țin de educația tinerilor și a copiilor, vorbind despre importanța colaborării între Biserică și Școală.
La final a luat cuvântul și părintele Goraș Aurel, protopop al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, care a apreciat referatul părintelui Florescu Florin, care, pe lângă informare, a lansat și teme de reflecție, pentru că situația actuală, în care cu greu se găsește cineva să cânte la strană, ne pune pe fiecare pe gânduri și se cer propuse niște soluții, care să resolve situația școlarizării și salarizării cântăreților bisericești. Deocamdată, problema rămâne una deschisă.
Părintele protopop a povestit preoților prezenți propria întâlnire cu muzica psaltică, pe care a avut privilegiul să o audă în interpretarea monahilor de la Mănăstirile Secu și Neamț, după absolvirea seminarului și a Institutului Teologic din București, atunci când a activat ca și ghid la respectivele mănăstiri.
La final, preoții au intonate imnul dedicat Maicii Domnului, „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL NR. 2
„Sfinții Români”
În după amiaza zilei de joi, 23 februarie 2023, la biserica „Sf. Ier. Nicolae” a Parohiei Broșteni I, s-a desfășurat o nouă întâlnire a cercului pastoral nr. 2, „Sfinții Români” – Valea Bistriței., cerc coordonat de către părintele Ungurean Radu, preot paroh la Parohia Crucea.
Evenimentul a început cu săvârșirea slujbei Vecerniei unită cu Litia la care au slujit părintele paroh, Dolgu Nicolae și preotul coslujitor, Mandache Gabriel.
În continuare, adăugându-se și soborul de preoți din cadrul cercului pastoral zonal, sub protia preotului misionar protopopesc, Șuiu Alexandru-Iulian, s-a săvârșit slujba Aghiezmei și Taina Sfântului Maslu.
După rânduiala de rugăciune, gazda întălnirii, preot paroh Dolgu Nicolae, a dat citire referatului pregătit pentru acest moment, intitulat „Rolul bunicilor în formarea tinerei generații”, din care cităm: „O relație apropiată și caldă între bunici și nepoți aduce beneficii copiilor și dezvoltării lor ulterioare. S-a observat de către cercetători că acei copii care beneficiază de implicarea bunicilor, se confruntă cu mai puține probleme emoționale și conportamentale. Bunicii sunt persoane foarte importante în viața nepoților pentru că sunt cei care au multe lucruri frumoase de povestit, au o vorbă înțeleaptă pentru ceilalți. De altfel, o vorbă românească spune: Cine nu are un bătrân, să-l cumpere!”. „Căutarea celor vârstnici comportă anumite trăsături în jurul cărora gravitează un sistem întreg de valori, un important pilon de edificare culturală, socială și duhovnicească. Respectați și prețuiți, bătrânii oferă răspunsuri necesare, provenite din strămoși prin viu grai, diferitelor întrebări și situații, știința lor se datorează experienței realităților vieții”.
„Copiii au nevoie de rădăcini, au nevoie să simtă că aparțin unei familii, unui loc, unei povești. Bunicii le pot împlini această nevoie, împărtășind nepoților tradițiile și obiceiurile familiei, povești din trecutul lor, rețete și jocuri. Toate acestea îmbogățesc și lărgesc orizontul copiilor”.
A luat apoi cuvântul și părintele coordonator, Ungurean Radu, care a afirmat că tema aceasta despre rolul bunicilor nu putea fi realizată și prezentată decât de un bunic, așa cum fericit este părintele Nicolae, gazda întâlnirii. Anul acesta este dedicat în Patriarhia Română omagierii persoanelor în vârstă, bătrânilor, iar icoana acestui an omagial este icoana Sfinților Părinți Ioachim și Ana, cei care sunt, după trup, bunicii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Concluziile întâlnirii au fost formulate de către preotul misionar protopopesc, Șuiu Alexandru Iulian, cel care a adresat credincioșilor un cuvânt de învățătură despre importanța bunicilor, de care avem mare nevoie pentru că ei sunt veriga de legătură cu trecutul, dar și cu viitorul, cu veșnicia, pentru că în multe situații oferă un exemplu și sfaturi pentru a trăi potrivit poruncilor lui Dumnezeu. Avem nevoie de normalitate, mai ales în timpurile de acum, de aceea este foarte important să prețuim bătrânii și să le cerem sfaturi. Bunicii au trecut prin greutăți și încercări în viață, dar pe toate le-au biruit cu credință în Dumnezeu și răbdare, de aceea avem multe de învățat. Potrivit sfatului Sfântului Apostol Pavel către ucenicul său, Timotei: Pe cel bătrân să nu-l înfrunți, ci să-l îndemni ca pe un părinte; pe femeile bătrâne îndeamnă-le ca pe niște mame; pe văduve cinstește-le (I Tim. 5, 1-3).
La final, părintele paroh, Dolgu Nicolae, a mulțumit tuturor celor prezenți, preoți și credincioși, pentru că au răspuns invitației de a fi împreună în biserică și a se ruga lui Dumnezeu pentru toate cele de trebuință.
CERCUL PASTORAL NR. 3
„Sf. Cuv. Daniil Sihastru”
Preoții din cercul pastoral „Sf. Cuv. Daniil Sihastru”, s-au întâlnit în data de 16 februarie 2023, începând cu ora 17, la biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” a Parohiei Slătioara, comuna Stulpicani. In prima parte a evenimentului, s-a săvârșit slujba Vecerniei, apoi Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos și o slujbă de pomenire a celor adormiți, la care au fost pomenite și numele celor 240 de enoriași mutați la Domnul, în decursul celor 29 de ani de când părintele Ursachi Ilie păstorește această parohie.
După rânduiala de rugăciune, coordonatorul cercului pastoral zonal, părintele Ianovici Gheorghe, a rostit un cuvânt în care a explicat celor prezenți, preoți și credincioși, faptul că în cadrul întâlnirii cercului pastoral va avea loc evidențierea unei personalități reprezentative din parohia Slătioara, tema încadrându-se în lista propusă de Centrul Eparhial pentru a fi tratată în cursul prezentului an. Actele de evidențiere și omagiere a oamenilor reprezentativi dintr-o comunitate scot în evidență faptul că înaintașii au fost ortodocși, fii ai Bisericii Ortodoxe strămoșești, contribuind la păstrarea și transmiterea credinței semănate de Sfântul Apostol Andrei pe teritoriul țării noastre, chiar dacă au activat în diferite domenii (au fost profesori, medici sau buni gospodari în comunitate). Este frumos și benefic să ne amintim și să-i pomenim pe cei care au muncit pentru noi și ne-au lăsat o moștenire culturală și de credință.
În continuare, părintele paroh, Ursachi Ilie, a susținut referatul pregătit pentru acest prilej, intitulat „Evidențierea unei personalități reprezentative a parohiei. Mircea Mihalea – fiu al satului Slătioara”. In bogata introducere, a precizat că, de obicei, în cadrul cercului pastoral s-au abordat probleme religioase, la prezenta întâlnire se evocă amintirea unui fiu al satului, de aceea au fost invitați și credincioșii, ca unii care l-au cunoscut pe profesorul Mircea Mihalea. Cea mai frumoasă cinstire a unei persoane este rugăciunea pentru aceasta. De aceea s-a făcut slujbă de pomenire, cu rugăciune către Dumnezeu. Părintele a precizat că în parohia Slătioara, unde l-a învrednicit Dumnezeu să slujească de 29 de ani, fiind prima și singura sa parohie, într-un mic sat de munte, a întâlnit multe personalități, aparent anonime, dar care i-au marcat viața. Poate afirma fără exagerare că cimitirul satului este plin de sfinți, oameni simpli și buni, curați la suflet, care și-au trăit și încheiat viața în multă curăție și smerenie, împlinind poruncile lui Dumnezeu. Dintre acestea a amintit chipul pălimarului Dănilă Mihalea, pe care l-a descris drept „un om firav cu trupul, dar un munte de smerenie, cumințenie și bun simț”, dar și amintirea unor bătrâne din sat, care erau mereu nelipsite de la biserică, modele de curăție sufletească și trăire în rugăciune.
Despre Mircea Mihalea a prezentat mai multe date biografice. Astfel, „acesta s-a născut la 7 februarie 1934, în Slătioara, din părinții Grigore și Paraschiva. În toamna anului 1945 s-a înscris la Școala Normală din Siret (fosta Școală Normală din Cernăuți). Urmează cursurile acestei școli până în 1948, când se desființează. Rămâne la Siret, fiind admis la Școala Tehnică de Administrație Economică. In anul 1950 se transferă la Școala Pedagogică de Învățători pe care a absolvit-o ca premiant în anul 1952. Iși începe cariera didactică de învățător la Școala Holohoșca, comuna Sadova și continuă cu cea de profesor suplinitor la Gemenea și Botuș, iar în anul 1957 este transferat la Casa Copiilor (fosta Casă a pionierilor). In perioada anilor 1963-1969 și-a completat studiile la Facultatea de Istorie din cadrul universității din Iași, pe care a absolvit-o cu diploma de profesor. Ca urmare a noii calificări, a predat mai mulți ani Istoria României la Școala Generală nr. 1 și la Liceul Silvic din Câmpulung. La Casa pionierilor a lucrat ca director și profesor până la pensionare, în anul 2003. A trecut la Domnul în luna iulie 2014”.
Ca fiu al satului, Mircea Mihalea a scris despre localitatea sa de baștină trei cărți: Slătioara bucovineană. Oameni și locuri, tipărită în 2009; Biserica Slătioara – Stulpicani, la ceas aniversar, în 2011, iar în 2015, după trecerea sa în veșnicie, prin grija doamnei Valeria Mihalea, soția autorului, a avut loc lansarea volumului Școala slătioreană. O sută douăzeci de ani de atestare. În cărțile sale, Mircea Mihalea abordează probleme legate de numele satului, de mitologie, de cadru natural, cu referire largă la cunoscutul Codru Secular, etc.
În cartea despre biserica satului, tipărită cu dublă conotație aniversară: 130 de ani de la prima sfințire și 70 de ani de când Slătioara a devenit parohie de sine stătătoare, autorul precizează că biserica s-a construit între anii 1874-1881, „lemnul pentru această lucrare fiind donat de Fondul Bisericesc al Bucovinei, locul de unde a fost tăiat lemnul rămânând în limbajul slătiorenilor cu numele la lemnul pentru biserică”. De altfel, și prima școală din sat a fost construită tot cu ajutorul Fondului Bisericesc, între anii 1892-1894, prin alocarea unei subvenții de 500 de florini.
Prin activitatea sa, dar și prin cărțile scrise, Mircea Mihalea a scos Slătioara din anonimat. De asemenea, așa cum afirma scriitorul Vasile Diacon, prin aceste trei cărți, „Mircea Mihalea s-a nemurit pentru câte veacuri de aici înainte va dăinui satul despre care a scris”.
La finalul evenimentului, părintele Ianovici Gheorghe, coordonatorul cercului pastoral, l-a felicitat pe părintele Ursachi Ilie, pentru expunerea de la suflet la suflet și pentru împărtășirea din propria experiență pastorală trăită în această parohie, în mijlocul unei comunități de oameni credincioși.
CERCUL PASTORAL NR. 4
„Mărturisitorii dreptei credințe”
Întâlnirea membrilor Cercului Pastoral Misionar nr. 4, denumit „Mărturisitorii dreptei credințe și coordonat de părintele doctor docent Valică Mihai, de la Catedrala „Sfânta Treime”, Vatra Dornei, s-a desfășurat marți, 21 februarie 2023, la Parohia „Sf. Gheorghe” din municipiul Vatra Dornei. Ședința a fost precedată de oficierea slujbei Acatistului Bunei Vestiri.
După săvârșirea slujbei, a urmat expunerea referatului cu titlul: „Rolul cântărețului bisericesc în lucrarea pastoral-misionară a parohiei: aspecte practice, inadvertențe și oportunități”, care a fost susținut de către părintele paroh, Ganță Bogdan. Din cuprinsul referatului cităm următoarele: „Funcția de psalt, cantor sau cântăreț a luat naștere ca o dedublare a funcției anagnoștilor (cei care citeau în cadrul cultului). Toți credincioșii participau la cântarea imnelor liturgice și dădeau răspunsuri la ectenii. Funcția de psalt nu a fost creată pentru a înlocui pe credincioși, ci pentru a-i instrui și a-i conduce la cântare, cântărețul având rolul de solist și dirijor. Rolul cântăreților a sporit în importanță în faza psaltichiei bizantine, când cântarea bisericească a devenit mai complicată și mai dificilă, făcând necesară prezența cântăreților de profesie, anume pregătiți și instruiți, care să o execute corect”.
Potrivit canoanelor, cântăreții au datoria de a duce o viață curată, să fie liniștiți și împăcați cu toți, să nu vorbească sau să se certe la strană, să pregătească din vreme cărtile pentru slujbă, încercând să fie un exemplu moral pentru ceilalți credincioși, fără să provoace sminteală în rândul lor. Pe lângă toate acestea cântăreții bisericești mai au și un rol administrativ în bisericile în care activează, prin buna orânduire a locașului sfânt, în ceea ce privește curățenia, organizarea și înfrumusețarea întregii anexe ce aparține respectivei biserici. În timpul desfășurării slujbelor, cântărețul trebuie să angreneze pe credincioșii din biserică, atât cât se poate, la cântarea diferitelor imne, pentru ca și poporul să participe efectiv la înfrumusețarea slujbelor.
Potrivit canonului 59 Laodiceea, cantorul este dator să cânte numai cântări aprobate de Biserică şi să rămână fidel cântării moştenite de la înaintaşi”.
În ultima parte a referatului, părintele Ganță Bogdan a prezentat o sinteză dintr-un studiu al părintelui profesor universitar Vasile Grăjdian de la Facultatea de Teologie din Sibiu, privind profilul cântărețului bisericesc. Astfel, dintr-un total de 477 de cântăreți, intervievați în perioada 2002-2005, „marea majoritate au avansat pe scara studiilor doar până la cel mult nivelul de liceu; doar cântăreţii din rândul clerului (sau cu această perspectivă) avansând la nivelul universitar.
Un aspect mai interesant şi direct legat de cântarea bisericească este cel legat de pregătirea de specialitate în domeniul cântării bisericeşti. Indiferent de felul sau nivelul şcolarizării muzicale şi/sau teologice ulterioare, o majoritate covârşitoare dintre cei intervievaţi (cca. 83% !) au declarat că au învăţat cântarea bisericească “la strană”, cel mai adesea încă din copilărie, uneori chiar de la părinţii lor, care erau şi ei cântăreţi.
Există apoi o serie de aspecte care pot contribui la explicarea poziţiei şi autorităţii sociale sau profesionale de care se bucură, alături de preoţi desigur, şi cântăreţii, în cadrul comunităţii parohiale. Din acest punct de vedere, după poziţia bisericească şi liturgică (oarecum şi profesională), poate rolul cel mai important îl joacă familia cântăreţului. În mod firesc, un om aşezat, cu o familie armonioasă, cu copii, iar mai târziu şi cu nepoţi, inspiră încredere celorlalţi credincioşi din Biserică şi totodată reprezintă un exemplu demn de urmat. (cca. 91% din cei intervievați).
Domiciliul cântăreţului bisericesc este un alt aspect care poate da o imagine a încadrării în comunitatea parohială – dacă acesta este în parohia în care îşi desfăşoară activitatea sau în afara acesteia, în altă localitate, această din urmă situaţie implicând naveta şi o prezenţă adesea mult diminuată între credincioşi. (cca. 99% din cei intervievați).
La finalul referatului, părintele paroh a citat din Contractul de voluntariat, drepturile și îndatoririle unui cântăreț bisericesc.
După prezentare, coordonatorul cercului zonal, părintele doctor docent Valică Mihai, la felicitat pe părintele paroh pentru referatul susținut, în care a realizat o abordare practică și referire la aspecte concrete. De asemenea, a vorbit despre prevederile canonice care se referă la cântăreții biseiciești, care s-au formulat în Biserică datorită grijii față de conținutul cântărilor dar și a modului de interpretare. În canoane se amintește și de hirotesia cântăreților, ca binecuvântare pentru a îndeplini o slujire sfântă, care conferee dreptul de a intra în Sfântul Altar.
În continuare, a invitat preoții prezenți să ia cuvântul pe marginea subiectului tratat în referat. Astfel, din discuțiile preoților membri, care au vizat aspecte practice, notăm următoarele idei: – ar fi fost potrivit să fie prezenți și cântăreții bisericești, angajați și neangajați, la această întâlnire misionar-pastorală, aspect care trebuie avut în vedere anul acesta omagial, la nivelul fiecărui cerc pastoral. O întâlnire a cântăreților le-ar crește demnitatea de a cânta în biserică și i-ar încuraja să se implice mai mult. Un alt aspect a vizat importanța încheierii contractelor de voluntariat, care asigură vechime în muncă și sunt o formă de responsabilizare. Foarte important este și formarea, grija pentru organizarea unor cursuri. Este lăudabilă inițiativa Arhiepiscopiei de a organiza cursuri pentru cântăreți, dar mult mai practic ar fi dacă s-ar organiza centre de formare pe zone (protopopiate), pentru a se învăța cântarea prin cât mai multă practică, fără a fi nevoiți doritorii să se deplaseze până la Suceava, etc.
La final, preotul paroh a mulțumit tuturor pentru prezență și implicare în discuții. Întâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL NR. 5
„Sfântului Voievod Ștefan cel Mare”
Luni după-amiază, în data de 20 februarie 2023, Parohia Ortodoxă „Sf. Ap. Petru și Pavel”, comuna Cârlibaba a fost gazda întâlnirii lunare a preoților care fac parte din cercul pastoral nr. 5, aflat sub ocrotirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și coordonat de preot doctor Rusu Ilie, de la Parohia Ciocănești.
Cu acest prilej, începând cu ora 17, în biserica „de iarnă”, membrii cercului pastoral au săvârșit un Te-Deum de mulțumire, pentru toate binefacerile primite de la Dumnezeu în anul care a trecut. La ecteniile slujbei au fost pomeniți preoții din cercul pastoral, cu familiile și parohiile acestora.
După rânduiala de rugăciune, părintele paroh, Roșu Iochim-Alexandru, a susținut referatul pregătit pentru această întâlnire pastorală, cu titlul „Rolul cântărețului bisericesc în lucrarea pastoral-misionară a parohiei”, din care cităm: „Cel mai frumos mod de exprimare a omului este prin cântec. De la acest adevăr nu face excepție cântarea bisericească, cântare ce exprimă sentimentul de religiozitate al celui ce este prezent și activ la serviciile religioase. În primele secole ale Creștinismului, toți cei care participau la slujbe cântau în biserică, răspunzând la ectenii și intonând cântările liturgice. Era posibil acest lucru pentru că în vremea aceea cântările erau mult mai simple și mai puține decât în zilele noastre”. Totuși izvoarele istorice amintesc și de existența cântăreților bisericești. „Cantorul, cântărețul sau psaltul au apărut în Biserică pentru a-i instrui și conduce în cântare pe ceilalți credincioși, el fiind, de fapt, solistul și dirijorul. În anul 343, la Sinodul local din Laodiceea, s-a hotărât să nu mai cânte oricine în biserică, după bunul plac, ci după rânduială: Afară de cântăreții canonici, care se urcă pe amvon și cântă din carte, altora nu li se permite să cânte în biserică. În secolul al VIII-lea, când Sfântul Ioan Damaschin a sistematizat cele 8 glasuri, rolul cântăreților a sporit, prezența lor profesionistă fiind necesară la toate serviciile divine. Pentru că devenise un personaj important în desfășurarea cultului, Sinodul Trulan a stabilit câteva reguli precise pentru slujitorii stranelor: Voim ca cei ce se află în biserică pentru a cânta, să nu se folosească de strigăte netocmite și să silească firea spre răcnire, nici să adauge ceva în afară de cele ce sunt rânduite de Biserică, care nu-i sunt nici potrivite, nici cuviincioase, ci cu multă luare aminte și smerenie să aducă cântări lui Dumnezeu, Cel care veghează asupra celor ascunse, căci Sfântul Cuvânt a învățat pe fiii lui Israel să fie cucernici (Canonul 75)”.
În perioada actuală, în Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat în anul 2008, la art. 59, aliniat 4, este menționat printre membrii de drept ai consiliului parohial și primul cântăreț, „ceea ce arată că acesta are datoria să ia parte în mod activ la viața parohiei, alături de clerul superior. Datorită rolului ce îl îndeplinește în biserică, cântărețul de strană trebuie să aibă o conduită exemplară”.
După susținerea referatului, coordonatorul cercului pastoral zonal, preot doctor Rusu Ilie, a apreciat referatul prezentat și a invitat preoții prezenți să intervină cu propriile luări de cuvânt, pe marginea tematicii. Discuțiile au vizat mai ales aspecte practice, legate de muzica bisericească, de lipsa cântăreților de strană și a cursurilor care să-i pregătească pe aceștia, așa cum existau în trecut (se amintește de Școala de cantori bisericești de la Cernăuți și de absolvenții care au format coruri bisericești în parohiile din Bucovina, dar care din păcate, odată cu trecerea timpului, au dispărut). În trecut, cântăreții din Bucovina aveau și un procent din sesia parohială, iar în unele situații li se oferea și posibilitatea de a locui în casa parohială sau primeau altă locuință de servici.
În prezent, sunt situații în care multe parohii se plâng de lipsa cântăreților. În același timp, dacă se întâmplă ca cel de la strană să nu facă ascultare de preotul paroh, să apară multe tensiuni și situații care afectează pastorația.
La final, părintele paroh, Roșu Iochim-Alexandru, a încheiat întâlnirea într-o notă optimistă, amintind faptul că prin cântare se poate schimba inima și comportamentul unui om, existând și situații de convertiri datorită ascultării muzicii de la strană. De asemenea, avem datoria de a implica și încuraja prezența copiilor și a tinerilor la strană, pentru ca lucrarea pastorală și viața liturgică să aibă un viitor. La final a mulțumit preoților pentru prezența la acest moment de împreună rugăciune și sfătuire.
CERCUL PASTORAL NR. 6
„Sf. Ap. Andrei”
Întâlnirea membrilor Cercului Pastoral Misionar nr. 6, așezat sub ocrotirea cerească a Sfântului Apostol Andrei, coordonat de către părintele Petrovici Ovidiu, a avut loc în data de 17 februarie 2023, în biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” a Parohiei Dârmoxa, oraș Broșteni.
Programul a debutat cu săvârșirea slujbei Vecerniei unită cu Litia, preoții din zonă slujind sub protia părintelui coordonator, Petrovici Ovidiu.
În continuare, părintele paroh, preot profesor Verdeșescu Buzilă Sandu, a dat citire referatului pregătit pentru acest prilej, în cadrul Anului omagial, referat intitulat „Dificultăți și oportunități în pastorația vârstnicilor”, din care cităm: „O societate conștientă de propriile datori față de generațiile mai în vârstă, care au contribuit la construirea prezentului său, trebuie să știe să le creeze celor în vârstă instituții specializate și să le ofere servicii adecvate. Dacă vârstnicii au dreptul să-și găsească un loc în societate, cu atât mai mult ei au dreptul unui loc onorabil în cadrul Bisericii și familiei. Slăbiciunea trupească a bătrâneții este acoperită de tăria înțelepciunii, de bogăția cunoașterii, de frumusețea blândeții și a bunătății, așa cum reiese din cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur: Slăbiciunea trupului nu vatămă cu nimic tăria credinței. Podoabă a Bisericii e căruntețea gârbovită unită cu credința întraripată. De ea se bucură în mod deosebit Biserica”.
Potrivit Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „din nefericire, astăzi, sunt foarte mulți bătrâni care trăiesc în multă însingurare, în izolare de comunitate, simțindu-se cumva inutile acesteia sau, mai mult, traumatizați de propria îmbătrânire, ajung chiar la deznădejde. De aceea, Biserica este chemată să gândească noi forme și metode pastorale actuale, apropiindu-se mai mult de nevoile și așteptările bătrânilor. Concomitant, trebuie lucrat și la creșterea și educarea tinerilor spre a nu marginaliza persoanele vârstnice, a nu le abandona și izola în centre de asistență social, deoarece tinerii și persoanele în vârstă au nevoie unii de alții. Mai precis, bătrânii au nevoie de o mângâiere și de un cuvânt de încurajare, iar tinerii au nevoie de înțelepciunea, răbdarea și puterea de rugăciune a bătrânilor. Vârstnicii, prin maturitatea lor duhovnicească, pot ajuta mult la păstrarea valorilor creștine în cultura noastră, pentru armonia societății și a familiei”.
După susținerea referatului, părintele paroh a avut un dialog cu unul dintre cei mai în vârstă enoriași ai parohiei, pe nume Târșu Aurel, în vârstă de 94 de ani, care a povestit celor prezenți că a rămas de mic orfan de mama. Viața nu i-a fost ușoară, a trecut prin multe greutăți, dar în fiecare situație nu și-a pierdut credința și a simțit de-a lungul vieții purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Dragostea de Dumnezeu și biserică a împărtășit-o urmașilor săi, copii și nepoți, de care este bucuros pentru că sunt atașați de biserică.
La final, părintele coordonator al cercului pastoral zonal, Petrovici Ovidiu, s-a adresat celor prezenți, preoți și credincioși, apreciind referatul părintelui paroh, care a continuat seria întâlnirilor pastorale din acest an, vorbind despre pastorația persoanelor în vârstă, ca grijă și preocupare permamentă a Bisericii strămoșești.
Intâlnirea cercului pastoral s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL NR. 7
„Sf. Cuv. Vasile de la Moldoviţa”
În data de 19 februarie 2023, duminică după-amiază, membri cercului pastoral „Sfântul Cuvios Vasile de la Moldovița”, s-au întâlnit la Mănăstirea Moldovița, organizator fiind părintele profesor Botezat Mihai, preot slujitor la așezământul monahal amintit. Activitatea a debutat, conform programului anunţat, cu săvârşirea Tainei Sfântului Maslu de obște, în biserica monument istoric, cu hramul „Buna Vestire” începând cu ora 16, sub protia părintelui protopop, Goraș Aurel, protopop al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc.
După săvârșirea Sfintei Taine, părintele protopop a adresat credincioșilor un cuvânt de învățătură. Pornind de la cuvintele din Crez: Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit, a precizat că aceste cuvinte reflectă unul din cele mai cutremurătoare adevăruri: faptul că lumea aceasta va avea un sfârșit, viața noastră va avea un sfârșit și va veni o judecată a tuturor oamenilor. Astăzi Biserica amintește despre Înfricoșătoarea Judecată. În comparație cu judecățile omenești, care sunt relative și pot fi influențate, Judecata lui Hristos va fi nemitarnică și definitivă și va pecetlui soarta oamenilor în veșnicie. La Judecată, toți vom fi goi, în sensul că toate faptele săvârșite vor fi vizibile ca pe un ecran, nu va putea spune nimeni că nu a făcut un lucru sau altul pentru că toate cele ascunse vor fi descoperite de către Dreptul Judecător, Care spune: precum aud, judec, dar judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui care M-a trimis (Ioan 5, 30).
Pentru a nu fi osândiți, Biserica ne pune la dispoziție Taina Sfintei Spovedanii, în care să ne mărturisim pocatele, pentru a dobândi iertare și ștergerea lor. De aceea, să ne spovedim cu căință, fără ascunzișuri, ca să ne învrednicim a fi rânduiți de-a dreapta (Matei 25, 33).
De asemenea, părintele Botezat Mihai, a adresat maicii starețe și obștii monahale un cuvânt de mulțumire pentru găzduirea acestui eveniment, iar preoților și credincioșilor le-a mulțumit pentru prezența la momentul de rugăciune. A precizat faptul că cercul pastoral zonal este așezat sub ocrotirea cerească a Sfântului Cuvios Vasile de la Moldovița, care cu siguranță a mijlocit înaintea lui Dumnezeu pentru toți cei prezenți și pomeniți la Sfântul Maslu în biserica unde și el s-a rugat.
După miruirea credincioșilor, a urmat a doua parte a întâlnirii, în cadrul căreia părintele Botezat Mihai, a susținut referatul intitulat „Rolul cântărețului bisericesc în lucrarea pastoral-misionară a parohiei: aspecte practice, inadvertențe și oportunități”. Din cuprinsul lucrării, notăm următoarele: „În prezent, demnitatea cântărețului bisericesc este grav afectată prin lipsa școlilor în care să fie pregătiți pentru această misiune și de lipsurile materiale cauzate de imposibilitatea remunerării care să le asigure un trai decent. De aceea și astăzi, ca și în trecut, ofertele de muncă mult mai tentante financiar, în special în străinătate, îi atrag pe cei care au absolvit școli de cântăreți sau chiar au practicat o vreme această lucrare. Din generația mea cunosc foști colegi de la Școla de cântăreți care, fie sunt plecați din țară, fie s-au reprofilat.
Din lipsa lor, preoții sunt nevoiți să apeleze la persoane necalificate, sau foarte în vârstă care se străduiesc să facă față acestei provocări, cultul divin neputându-se desfășura fără strană.
Însă această practică este împotriva canoanelor, deoarece, potrivit lor, cântarețul bisericesc este un membru al clerului inferior, situat pe prima treaptă a ierarhiei bisericești. Pentru a evita neorânduiala, citețul sau psaltul se hirotesescde către episcop, căci nu oricui îi este îngăduit să citească sau să cânte în biserică (Canonul 15 Laodiceea). Astfel unii dintre cei ce cântă în biserică nu conștientizează indeajuns că desfasoară o activitate liturgică, o lucrare sfântă, ce nu poate fi comparata cu oricare altă profesie exersată în lume din ramura muzicală.
Cu privire la “ce” și “cum” trebuie cântat, canonul 59 Laodiceea, precizează că trebuie să se interpreteze numai cântari aprobate de Biserică. Interpretul bisericesc este dator să execute cântarea bisericească fidel, după modelele cântarilor compuse de Sfinții Părinti, aprobate de Biserică. Modelele cântării bisericești se cuprind în cărțile de cult, în care, deasupra fiecărei cântari este menționat glasul sau tonul, pe care să se cânte. De asemenea, rânduiala unei slujbe trebuie respectată cu strictețe, în biserică fiind chemați să-I „slujim Domnului cu frică și să ne bucurăm de El cu cutremur” (Ps 2, 11). Decizia de a trunchia din slujbă ne face să nu avem în slujire frica de care vorbește psalmistul, și nu ne aduce bucuria deplină a întâlnirii cu Dumnezeu.
Dacă suntem tentați să o „lăsăm că merge și-așa”, trebuie să avem în vedere că muzica și textele liturgice au un conținut revelat. Muzica bisericească are o putere în sine și execuția ei în duhul în care a fost scrisă de imnografi și melozi are puterea de a ne transpune în starea de rugăciune. Când cântărețul înțelege și textul pe care îl citește sau cântă, atunci se roagă. O cântare liniștită, executată cu smerenie, în mod natural, pătrunde în inimă și îi aduce pe cei prezenți în biserică în stare de rugăciune”.
În continuare, pe marginea tematicii întâlnirii, preoții prezenți au luat cuvântul, abordând aspecte practice. Din păcate, multe parohii se confruntă cu lipsa unui cântăreț pregătit și implicat, lipsește și salarizarea care ar constitui o motivație și responsabilizare.
S-a lansat ideea organizării unei adunări a cântăreților bisericești, la sediul Protopopiatului, pentru a se întâlni și a primi câteva sfaturi de comportare, un cuvânt de învățătură, în care să se amintească despre „conștiință și respectarea rânduielii”. Slujirea cântărețului este important deoarece 70 % din slujba auzită de credincioși vine de la strană, au fost oameni care s-au convertit sau au descoperit frumusețea Ortodoxiei datorită muzicii din biserică, mai ales a celei psaltice. Așadar, cântarea frumoasă trebuie susținută iar cântăreții pregătiți prin cursuri de formare.
Un cuvânt de felicitare pentru referat și modalitatea de prezentare a adresat părintele Negură Dan Dumitru, coordonatorul cercului pastoral zonal.
Concluziile întâlnirii au fost formulate de către părintele protopop, Goraș Aurel, care a apreciat referatul părintelui Botezat Mihai dar și intervențiile preoților participanți. Este bine că se discută și analizează tematici și subiecte practice, cu abordarea problemelor întâlnite în parohii.
La final, maica stareță, stavrofora Benedicta Tatulici, a mulțumit părintelui protopop și tuturor preoților prezenți pentru că au organizat întâlnirea cercului pastoral în cadrul Mănăstirii Moldovița și că au săvârșit Taina Sfântului Maslu într-un sobor atât de numeros, în biserica așezământului monahal, fapt care a constituit o adevărată binecuvântare. Întâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL NR. 8
„Sf. Ier. Spiridon”
În data de 14.02.2023, parohia Breaza II, a fost gazda unei noi întâlniri a cercului pastoral zonal, cerc aflat sub ocrotirea cerească a Sfântului Ierarh Spiridon și coordonat de părintele Horga Alexandru.
În biserica parohială cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” s-a săvârșit, în sobor, sub protia părintelui protopop Goraș Aurel, Taina Sfântului Maslu de obște, prezenți fiind credincioși din comunitate. La finalul slujbei, părintele protopop Goraș Aurel, a adresat celor prezenți, clerici și credincioși, un cuvânt de învățătură, în care a vorbit despre întoarcerea fiului risipitor, prin pocăință și despre dragostea și iertarea Tatălui care a alergat în întâmpinarea celui pierdut și i-a iertat toate greșelile. Pilda ne arată și nouă, tuturor, cât de bun este Dumnezeu și cum așteaptă întoarcerea noastră la El. Una din formele prin care ne întoarcem este Spovedania. Într-o rugăciune de la Taina Sfântului Maslu am auzit cuvintele primește pe robii Tăi, care se căiesc de păcatele lor. De asemenea, în primul Apostol citim: rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va ridica, și, de va fi făcut păcate, se vor ierta lui (Iacov 5, 15).
În continuare, după miruirea credincioșilor, părintele paroh Horga Alexandru, care este și coordonatorul cercului pastoral zonal, a susținut referatul cu titlul „Rolul cântărețului bisericesc în lucrarea pastoral-misionară a parohiei: aspecte practice, inadvertențe și oportunități”, din care cităm următoarele: „Cantorul, cântărețul sau psaltul au apărut în Biserică pentru a-i instrui și conduce în cântare pe ceilalți credincioși, el fiind, de fapt, solistul și dirijorul. În anul 343, la Sinodul local din Laodiceea, s-a hotărât să nu mai cânte oricine în biserică, după bunul plac, ci după rânduială: Afară de cântăreții canonici, care se urcă pe amvon și cântă din carte, altora nu li se permite să cânte în biserică. În secolul al VIII-lea, când Sfântul Ioan Damaschin a sistematizat cele 8 glasuri, rolul cântăreților a sporit, prezența lor profesionistă fiind necesară la toate serviciile divine. Pentru că devenise un personaj important în desfășurarea cultului, Sinodul Trulan a stabilit câteva reguli precise pentru slujitorii stranelor: Voim ca cei ce se află în biserică pentru a cânta, să nu se folosească de strigăte netocmite și să silească firea spre răcnire, nici să adauge ceva în afară de cele ce sunt rânduite de Biserică, care nu-i sunt nici potrivite, nici cuviincioase, ci cu multă luare aminte și smerenie să aducă cântări lui Dumnezeu, Cel care veghează asupra celor ascunse, căci Sfântul Cuvânt a învățat pe fiii lui Israel să fie cucernici (Canonul 75)”.
Care este realitatea zilelor noastre? „Pentru că nu mai există școli de cantori la nivelul eparhiilor, strana Bisericii strămoșești are de suferit. Cei care încă mai cântă în biserici sunt bătrâni, au prins cântarea după ureche și sunt insuficienți ca și număr”.
După referat, s-a deschis o dezbatere la care au luat parte majoritatea preoților, aducând în discuție diferite aspecte în legătură cu problemele semnalate în referat, din care reținem următoarele idei: importanța reluării cursurilor de formare pentru cântăreți, care să se desfășoare pe o perioadă mai lungă, cu mai multă practică pe variantele uniformizate ale cântărilor; lipsa salarizării; alte probleme întâlnite în parohii, cu care s-au confruntat preoții de-a lungul timpului.
Concluziile întâlnirii au fost oferite de către părintele protopop, Goraș Aurel, care a mulțumit părintelui paroh pentru invitație și l-a felicitat pentru referatul prezentat, mulțumind și preoților prezenți pentru luările de cuvânt și problemele semnalate. In cuvântul său, părintele protopop a afirmat și următoarele: cântarea la strană a suferit modificări de-a lungul istoriei; mai simplă până la Sfântul Ioan Damaschin, mai pretențioasă după aceea, cu sintetizarea și răspândirea celor opt glasuri bisericești, când s-a impus pentru cântărețul bisericesc o pregătire specială, pe lângă voce. pe lângă informare, a lansat și teme de reflecție, pentru că situația actuală, în care cu greu se găsește cineva să cânte la strană, ne pune pe fiecare pe gânduri și se cer propuse niște soluții, care să resolve situația școlarizării și salarizării cântăreților bisericești. Deocamdată, problema rămâne una deschisă. Totuși, să nu deznădăjduim, ci să încurajăm copiii și tinerii să vină la strană. Nădejdea este la Dumnezeu, Care nu părăsește Biserica Lui niciodată.
Părintele protopop a povestit preoților prezenți propria întâlnire cu muzica psaltică, pe care a ajuns să o îndrăgească deoarece a avut privilegiul să o audă în interpretarea monahilor de la Mănăstirile Secu și Neamț, după absolvirea seminarului și a Institutului Teologic din București, atunci când a activat ca și ghid la respectivele mănăstiri.
Întâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.
A consemnat, arhid. Norocel Bogdan
