Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, coordonat de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat, cu respectarea tuturor măsurilor sanitare, în luna iunie întâlniri ale cercurilor pastorale.
CERCUL PASTORAL NR. 1
Parohia Drăgoiasa, comuna Panaci, păstorită de preotul Țehanciuc Ștefan Nicolae, a fost gazda întâlnirii cercului pastoral-misionar „Sf. Ap. Andrei”, din zona Șaru Dornei-Panaci. Evenimentul a avut loc în după-amiaza zilei de 15.06.2021.
Preoții membri au săvârșit Taina Sfântului Maslu, pentru credincioșii prezenți în sfânta biserică. După săvârșirea rânduielii de rugăciune, părintele Petrovici Ovidiu, coordonatorul cercului zonal, a susținut un cuvânt de învățătură despre importanța Sfântului Maslu în viața creștinilor și despre minunile săvârșite de Mântuitorul, mai ales vindecările minunate.
În continuare, părintele paroh a dat citire referatului cu titlul „Sfârșit creștinesc vs. eutanasie”, în care a făcut o prezentare a noțiunii de eutanasie, definită ca un „act conștient care duce la o moarte subită și nedureroasă a unei persoane bolnave în stadiul terminal, cu intenția de a-i sfârși suferința”. Omul modern nu mai reușește să înțeleagă sensul pedagogic al suferinței. Potrivit înțelegerii secularizate, „viața își pierde orice formă de demnitate atunci când vine vorba de pacienții aflați în stadiul terminal al bolii deoarece durerea și suferința pe care bolnavii o simt, transformă ultimele clipe de viață ale bolnavului într-o agonie insuportabilă și din acest motiv decizia de a muri este mai bună decât a trăi. Omul are demnitate atâta timp cât nu devine o povară pentru cei din jur, demnitate care este dată de suma calităților vieții biologice a unei persoane și de respectul primit din partea societății”. Pentru teologia creștină, „demnitatea ființei umane create după chipul lui Dumnezeu, se reflectă în calitatea sa de ființă personală și în chemarea adresată fiecăruia dintre noi de a participa la deplinătatea vieții divine. Dacă teologia acordă o valoare mântuitoare suferinței, face acest lucru în baza convingerii că suferința poate să fie asumată de om și poate fi convertită în mijloc de înaintare spirituală spre Dumnezeu”. De asemenea, „modul în care Hristos ca Om a acceptat suferința, adică și-a asumat Crucea Sa, S-a identificat cu ea, rămâne pentru fiecare creștin o dovadă certă și o mângâiere legată de faptul că jugul suferinței poate să fie dus până la capăt”.
Au urmat luări de cuvânt cu referire la subiectul abordat, în care părinții au încercat să răspundă la eventuale întrebări ale credincioșilor, astfel încât întâlnirea s-a dovedit a fi una misionară și catehetică, prin completările aduse subiectului de către următorii: preotul Zelincă Dan, de la Parohia Coverca, preotul Verdeșescu-Buzilă Sandu (membru nou al cercului pastoral), de la parohia nou-înființată Dârmoxa, preotul misionar Șuiu Alexandru-Iulian și diaconul misionar Norocel Bogdan, de la Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, iar în final, oferind concluziile întâlnirii, a cuvântat părintele coordonator, Petrovici Ovidiu, de la Parohia Panaci.
CERCUL PASTORAL NR. 2
Preoții din cercul pastoral „Sf. Cuv. Daniil Sihastru”, s-au întâlnit în ședință de lucru în data de 17.06.2021, orele 17-19, la parohia „Sf. Cuv. Parascheva”, satul Molid, comuna Vama, pentru a discuta despre rânduielile liturgice specifice cultului creștin, despre importanța respectării indicațiilor tipiconale, precum și despre inovații liturgice care au apărut și au persistat în practica liturgică în Biserica Ortodoxă Română în general și în Bucovina, în special.
Programul întâlnirii a debutat cu săvârșirea Acatistului Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Apoi, preotul paroh Cainar Dumitru, a susținut referatul intitulat „Rânduieli liturgice (rânduială/tradiție/inovație)”, din care notăm: „inovația liturgică este orice abatere de la Tipicul sau regula de slujbă consfințită de cărțile de cult și de tradiția unanimă a Bisericii, o schimbare fie în textul rugăciunilor, fie în ritual (ex. o ceremonie nouă, un adaos de cuvinte față de recomandările cărților de slujbă, un mod neobișnuit de a proceda într-un moment sau altul din rânduiala slujbei, o modificare a succesiunii tradiționale a părților componente ale unei slujbe sau rânduieli. Inovație este însă nu numai ceea ce se face în plus, ci și ceea ce s eface în minus față de rânduiala obișnuită”. „Tipicul trebuie respectat pentru că este rezultatul unei îndelungate practici și experiențe a Bisericii întregi și nu a unei persoane; el constituie o operă colectivă, la care au colaborat generațiile creștine de la început până azi”. „Inovațiile în domeniul religios trebuie respinse și combătute deoarece ele strică și sfărâmă unitatea și uniformitatea cultului, știut fiind faptul că unitatea religioasă se menține mai ales prin unitatea formelor de cult. Cultul divin public nu poate fi lăsat drept câmp de experiență pentru fiecare slujitor în parte”.
Inovațiile cultice la care s-a referit părintele în lucrarea pregătită cu această ocazie au fost cele prezente în cadrul Sfintei Liturghii, practici care, ulterior, au fost dezbătute în discuțiile la care au luat parte preoții prezenți, fiecare venind cu propria mărturie despre efortul de a dezrădăcina anumite practici la care țin foarte mult mai ales credincioșii din parohii (de exemplu, atingerea capetelor cu Sfântul Potir, la Vohodul Mare, scoaterea de părticele pentru diverse nevoi, în special pentru ajutorul și sănătatea celor bolnavi, pe care credincioșii le solicită acasă, etc). Acestea pot fi îndreptate printr-o catehizare adecvată dar și prin abordarea cu mult tact și răbdare, pentru că orice îndreptare a lucrurilor, necesară de altfel, poate fi înțeleasă în primă fază ca o schimbare, cu efect smintitor pentru credincioși.
În catehezele liturgice, prin care preoții sunt datori să-i lămurească pe credincioși, trebuie să să afirme categoric că toți cei care vor să se atingă de Mântuitorul Iisus Hristos sunt chemați să se spovedească și împărtășească, iar cei care trec prin boli sau alte încercări, să se îngrijească să fie pomeniți la Proscomidie, iar miridele sau părticelele pe care preotul le scoate să fie așezate în Sfântul Sânge al Mântuitorului, atunci când se rostește formula liturgică „Spală Doamne
În final, coordonatorul cercului pastoral zonal, părintele Ianovici Gheorghe, a felicitat părintele referent pentru subiectul ales și tratat cu această ocazie, a mulțumit tuturor pentru prezență și implicarea în discuții și a concluzionat că este necesară uniformizarea liturgică, cu efect pozitiv și ziditor în viața duhovnicească a preoților și credincioșilor deopotrivă.
CERCUL PASTORAL NR. 3
Joi, 17.06.2021, în biserica Parohiei „Nașterea Maicii Domnului”, Frumosu, a avut loc întâlnirea cercului pastoral zonal, aflat sub patronajul Sfântului Cuvios Vasile de la Moldoviţa.
Activitatea cercului a debutat, conform programului anunţat, cu săvârşirea de către preoții membri, în prezenţa credincioşilor, a Tainei Sfântului Maslu, începând cu ora 15.00.
În continuare, părintele protopop Goraș Aurel, a adresat credincioșilor prezenți în număr foarte mare în sfânta biserică și curtea acesteia, un ziditor cuvânt de învățătură, despre Taina Sfântului Maslu, făcând referire la fundamentele biblice ale Taine, la înțelesurile rânduielilor și ale lecturilor specific și la importanța participării pentru primirea binecuvântării ce se revarsă prin rugăciunile săvârșite.
După miruirea credincioșilor, a urmat susținerea referatului intitulat „Sfințenia, asemănarea omului cu Dumnezeu. Temeiul cinstirii Sfinților” pregătit și susţinut de părintele paroh Bodnari Cornei, gazda întâlnirii, din care cităm: „Dumnezeu este existență personal, Una în ființă și întreit în Persoane, Care este Cauza și principiul întregii creații. Așa cum arată Sfinții Părinți, ființa lui Dumnezeu, în esența ei este incognoscibilă și de aceea noi Îl cunoaștem și definim pe Dumnezeu după lucrările Sale în lume, după atributele sau calitățile Sale. Atributul de bază al dumnezeirii este SFINȚENIA. Asemănarea cu Dumnezeu înseamnă împărtășirea creaturilor de Sfințenia Sa. Prin noțiunile de sfânt și de sfințenie se indică distanța incomensurabilă dintre Dumnezeu Creatorul și creatură. Această distanță este de natură ontologică, adică Dumnezeu este Binele Absolut și Sfântul Absolut, prin Ființa Sa dumnezeiască, în față căreia cele pământești sunt imperfect și relative. Omul și celelalte creature devin sfinte și purtătoare ale sfințeniei divine prin participare, prin har. Dumnezeu a lăsat asemănarea cu Sine, Sfințenia, ca o poruncă pentru om: Sfințiți-vă și veți fi sfinți căci Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt Sfânt (Levitic 11, 44; 19, 2) și Fiți dar voi desăvârșiți, precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este (Matei 5, 48)”.
Asemănarea omului cu Dumnezeu, sfințenia, este cel mai puternic argument și de netăgăduit al necesității cinstirii sfinților. Astfel, „în drumul lor către Dumnezeu, prin efort și strădanie, credință și smerenie, unii frați ai noștri au dobândit într-un grad mai mare asemănarea cu Creatorul, devenind modele de urmat pentru ceilalți creștini, rugători și mijlocitori pentru noi și pentru întreaga lume. Deși la începuturile creștinismului, toți cei botezați în Hristos erau numiți sfinți, totuși creștinii îi cinsteau în mod deosebit pe frații lor mai mari care, fiind mai aproape de Dumnezeu și dobândind asemănarea cu El, erau icoane vii ale virtuții, sdfințeniei și desăvârșirii: Priviți la mai marii voștri care v-au grăit cuvântul lui Dumnezeu, priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința (Evrei 13, 7)”.
La susținerea temei și discuțiile ulterioare a luat parte și părintele Mihai Cobziuc, director department minorități, în cadrul Sectorului de misiune pastoral și actualitate creștină a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
La final, părintele coordonator al cercului zonal, Pr. Negură Dan-Dumitru, a felicitat părintele referent pentru calitatea lucrării prezentate și a mulțumit tuturor pentru participarea activă în discuții.
CERCUL PASTORAL NR. 4
Parohia Poiana Negrii I, păstorită de părintele Lostun Dorin Ioan, a găzduit, în seara zilei de 14 iunie 2021, întâlnirea cercului pastoral zonal, așezat sub ocrotirea cerească a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și coordonat de către Pr. Dr. Rusu Ilie de la Parohia Ciocănești.
Evenimentul a debutat cu săvârșirea, în sobor, a unei slujbe de mulțumire pentru toate binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra părintelui Lostun Dorin Ioan, a familiei acestuia, precum și a tuturor enoriașilor parohiei.
În continuare, părintele paroh a dat citire lucrării pregătite cu acest prilej, în care a abordat tema: „Ctitorii bisericii noastre. Influență și sprijin”, din care notăm: „Loc al întâlnirii omului cu Dumnezeu și spațiu al comuniunii dintre oameni, fiecare biserică ortodoxă ne împărtășește harul jertfei de pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos și ne amintește de jertfelnicia tuturor celor care având credința vie, au contribuit, fiecare după putere, la construirea ei. Astfel, o biserică se zidește mai ales prin dragostea și osteneala credincioșilor, ală căror nume vor rămâne veșnic legate de acel sfânt locaș. Nu există biserică fără ctitori, întrucât orice locaș de cult are la temelie dărnicia unor persoane sau comunități. ctitorul creator sau ziditor de valori împlinește în sine vocația primordială a omului, aceea de a fi asemenea cu Dumnezeu Creatorul. Omul sfințește pământul, zidind pe el biserici sfinte, care leagă pământul cu cerul. Când Dumnezeu cheamă pe cineva să zidească o biserică înseamnă că, în înțelepciunea Sa, l-a preferat și i-a oferit șansa să devină ctitor. Este o mare binecuvântare să fii chemat ca să împrumuți mâinile tale lui Dumnezeu, pentru ca El să zidească o biserică, o casă a prezenței și lucrării harului Preasfinte Treimi, pentru sfințirea și mântuirea oamenilor”.
Cea mai frumoasă și potrivită mulțumire a preoților față de ctitori este rugăciunea, de aceea cuvintele liturgice „Încă ne rugăm pentru ctitorii acestei biserici”, sunt exprimarea recunoștinței. Cel care a contribuit la zidirea sau înfrumusețarea unei biserici este pomenit și după moarte, atunci când urmașii îi uită numele.
După finalul expunerii, au urmat luări de cuvânt, ale preoților prezenți, în care s-au abordat chestiuni punctuale și situații concrete, experimentate în momentele de construcție, renovare sau pictare, pe care le-au desfășurat în misiunea preoțească.
Părintele coordonator, Pr. Dr. Rusu Ilie, a felicitat părintele referent pentru calitatea lucrării prezentate și a mulțumit tuturor pentru participarea activă în discuții.
CERCUL PASTORAL NR. 5
În data de 29.06.2021, începând cu ora 16, la Parohia Izvoarele Sucevei I, păstorită de către preotul paroh Ardelean Valentin Petru, a avut loc întâlnirea preoților din cercul pastoral zonal, așezat sub ocrotirea Sfântului Ierarh Spiridon și coordonat de părintele Horga Alexandru.
Soborul preoților a săvârșit slujba Acatistului Sfinților Apostoli Petru și Pavel. În continuare, părintele paroh a susținut referatul cu titlul: „Sfârșit creștinesc vs. eutanasie”.
Din cuprinsul prezentării cităm următoarele aspecte: „Viața omenească (atât în sens creștin și duhovnicesc, cât și în sens biologic) este un dar al lui Dumnezeu. Pentru că ea vine de la Dumnezeu, stăpânul ei absolut este Dumnezeu Însuși. Viața umană este o realitate irepetabilă, de aceea ea trebuie apărată și îngrijită în orice moment s-ar găsi purtătorul acesteia. Fiind creată de Dumnezeu, viața umană este intrinsec bună și merită ca totdeauna să fie respectată și apărată, fie că se va manifesta în mod plenar, fie că va exista cu deficiențe datorită unor cauze cunoscute sau necunoscute”. „Creștinismul respinge orice acțiune sau omisiune prin care s-ar încerca ridicarea vieții cuiva și orice modalitate prin care cineva ar încerca ridicarea vieții cuiva și orice modalitate prin care cineva ar încerca să ridice viața. Societatea general-umană evoluează însă, fără a ține cont totdeauna de valorile creștine promovate de Biserică. Așa se explică faptul că, alături de punctul de vedere creștin cu privire la respectul față de viață și de purtătorul acesteia, au existat și s-au dezvoltat și alte atitudini față de viața umană, încât a apărut o adevărată cultură a morții, prin promovarea ideii de eutanasie, desemnând omorârea cuiva din milă sau curmarea fără durere a vieții cuiva, devenit primejdios sau inutil pentru anumite tipuri de societate, sau curmarea unei vieți înțeleasă ea însăși fără sens din cauza suferințelor cumplite”. Pentru înțelegerea creștină însă, „în cazul în care sfârșitul biologic al unei persoane este iminent, nu avem dreptul să-i grăbim acest sfârșit prin eutanasie. Iubirea de aproapele nu constă în curmarea vieții cuiva din milă, pentru a-l scăpa de dureri, ci constă în a-l ajuta să suporte durerea până în clipa când se va preda lui Dumnezeu, moment care trebuie să rămână rezultatul unui proces natural și, pe cât posibil, în deplină conștiență și cu deplină conștiință”.
Susținerea a fost urmată de exprimarea punctelor de vedere despre subiectul abordat, a tuturor preoților prezenți, care au afirmat că, deocamdată, eutanasia nu este o problemă prezentă în țara noastră, deoarece practica este interzisă de lege. Însă și-au exprimat neliniștea cu privire la rapiditatea cu care influențele negative ale societății occidentale secularizate pătrund și în spațiul românesc, unii enoriași fiind deja ispitiți de acceptarea ideii de eutanasie, mai ales în situațiile în care nu au o credință puternică și nu înțeleg că Dumnezeu este cel Care dăruiește viața și îngăduie suferința ca o pedagogie necesară mântuirii sufletului.
În final, părintele coordonator al cercului pastoral, Horga Alexandru, a felicitat pe părintele referent pentru lucrarea prezentată și a mulțumit tuturor celor preoților pentru implicarea în discuții și prezentarea situațiilor întâlnite în pastorație.
CERCUL PASTORAL NR. 6
În data de 22 iunie 2021, la parohia Dorna Arini, a avut loc întâlnirea cercului pastoral-misionar „Mărturisitorii dreptei credințe”, Vatra Dornei, coordonat de către preot doctor Valică Mihai.
Evenimentul a debutat cu săvârșirea în sobor a slujbei Acatistului Preasfintei și de Viață Făcătoarei Treimi.
În continuare, părintele paroh, Borgovan Iulian, a susținut referatul intitulat: „Sfânta Treime – model de slujire și misiune”, din care cităm: „Învățătura despre Sfânta Treime exprimă caracterul personal și întreit al lui Dumnezeu. Mai presus de toate, Existența Supremă și atotputernică este absolută pentru că este personală. Caracterul de persoană iubitoare atrage cu necesitate existența tri-personală, adică deplin iubitoare”. Doctrina trinitară este propovăduită de Sfinții Apostoli. Sfântul Ioan Evanghelistul spune lămurit: Trei sunt Care mărturisesc în cer: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh și Aceștia Trei Una sunt (I Ioan 5, 7), iar Sfântul Pavel îi binecuvânta pe corinteni prin cuvintele: Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți! (II Cor. 13,13), iar de la Sfântul Petru avem mărturia: Aleși după cea mai dinainte știință a lui Dumnezeu Tatăl, întru sfințirea Duhului, spre ascultare și stropirea cu sângele lui Iisus Hristos (I Petru 1, 2). „După învățătura Bisericii, Dumnezeu cel Unul în ființă este întreit în Persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Aceste trei Persoane nu sunt aspecte sau manifestări ale unicei ființe dumnezeiești, ci moduri de existență eternă ale unicului Dumnezeu, adică trei subiecte care dețin fiecare aceeași ființă dumnezeiască una, în întregime și în mod propriu”.
Misiunea creștină își are fundamentul și punctul de plecare în însăși comuniunea veșnică de viață și iubire a Sfintei Treimi, „în mișcarea iubirii Tatălui către Fiul în Duhul Sfânt, și prin Acesta, către întreaga lume. Astfel, misiunea este participare la trimiterea Fiului (Ioan 20, 21-23) și a Duhului Sfânt (Ioan 14, 26) în lume, Care revelează viața de comuniune a Sfintei Treimi pentru a ne face părtași la ea. Misiunea Bisericii se întemeiază, de aceea, pe însăși trimiterea Fiului și a Duhului Sfânt în lume, voită și inițiată de Tatăl, și pe porunca explicită a lui Hristos cel înviat, dată Apostolilor Săi, de a propovădui Evanghelia, de a chema la pocăință și de a boteza în numele Sfintei Treimi (Matei 28, 18-19). Trimiterea Apostolilor de către Hristos se întemeiază în faptul că Hristos Însuși este trimis de Tatăl în lume: Așa cum Tatăl M-a trimis pe Mine, tot astfel și Eu vă trimit pe voi (Ioan 20,21)”.
Au urmat dezbateri și discuții moderate de preotul coordonator, la care au participat majoritatea preoților prezenți.
În continuare, membrii corului parohial, dirijați cu mult profesionalism de către părintele Borgovan Iulian, a susținut un recital de cântece religioase.
În final, părintele misionar protopopesc Șuiu Alexandru-Iulian, a felicitat gazda pentru calitatea lucrării susținute, pentru seriozitatea cu care pregătește corul parohial și a mulțumit tuturor pentru prezență și implicare.
CERCUL PASTORAL NR. 7
Parohia „Sfântul Gheorghe”, din satul Cotârgași, orașul Broșteni, a găzduit vineri, 25 iunie, lucrările Cercului pastoral-misionar „Sfinții Români” de pe Valea Bistriței – Broșteni.
Preoții din zonă au săvârșit cu acest prilej Vecernia, Litia, Sfințirea Apei și Taina Sfântului Maslu, în prezența credincioșilor adunați în sfânta biserică.
După săvârșirea rânduielilor liturgice, părintele paroh, Dolgu-Ursuleanu Nicolae a susținut lucrarea intitulată: „Preoții tineri învățând de la preoții în vârstă”, în care a subliniat că „Generația tânără de sacerdoți se confruntă astăzi cu sufocarea credincioșilor de căldura înăbușitoare a contemporanului. În același timp, din fericire, tinerii preoți au o preocupare deosebită față de toate demeniile teologice, în special față de liturgică, pasiune care îi ghidează la întoarcerea celor rătăciți prin redescoperirea pilonilor unei slujbe, și anume – atingerea duhovnicească a simțurilor omului: vizualul – pictura; auditivul – o strană de calitate care să-și asume o tradiție serioasă și ancorarea în spiritual patristic; mirosul – tămâia. Cu toate aceste preocupări, tinerii simt nevoia și cer un ajutor real, lipsit de interes. Preoții tineri au nevoie de îndrumarea unui dascăl, de simțământul paterical avvă-ucenic, care să-I călăuzească nu doar administrative, ci și din punct de vedere duhovnicesc, în cârmuirea sufletului care trebuie să cârmuiască suflete”. „Paternitatea duhovnicească are puncte commune cu spovedania, dar este ceva mult mai profund. Paternitatea, în general, înseamnă faptul de a dărui viață și de a crește, de a ocroti, de a îndruma și a ajuta această viață să crească și să ajungă la împlinirea și desăvârșirea ei. Părintele, Tatăl nostru al tuturor, este, prin excelență, Dumnezeu, Creatorul și Purtătorul de grijă al întregului univers. Patrernitatea duhovnicească nu este altceva decât o participare la această paternitate a lui Dumnezeu, astfel că părintele duhovnicesc primește și își întărește această calitate nu din puterea lui proprie, ci din participarea la lucrarea iubirii dumnezeiești de mântuire a oamenilor”.
Totuși, „nu este greu a da un sfat și a-ți spune opinia despre problemele celuilalt, din exterior, ci este greu a le suferi împreună cu el, a-i trăi sentimentele și a vedea ce se află în spatele acțiunilor lor. Exact acest lucru spune Sf. Ap. Pavel corintenilor: învățători sunt zeci de mii, dar părinți foarte puțini”.
În partea a treia a întâlnirii, au urmat luări de cuvânt; mai întâi, părintele Sava Sergiu-Vasile, parohul Parohiei Broșteni II, i-a mulțumit părintelui Nicolae pentru toate câte a învățat în cei 20 de ani de când se cunosc și au slujit împreună în multe moment, al doilea vorbitor a fost părintele misionar protopopesc, Șuiu Alexandru-Iulian, care a felicitat autorul pentru lucrarea prezentată și pentru prezentarea perspectivei preotului cu experiență, care are multe de transmis generației tinere, iar în final, părintele coordonator al cercului pastoral, preot Ungurean Radu, paroh al Parohiei Crucea, a trasat concluziile întâlnirii, felicitând credincioșii pentru prezență.
CERCUL PASTORAL NR. 8
Preoții din cercul pastoral „Sf. Mitropolit Dosoftei” – Câmpulung Moldovenesc, cerc coordonat de către P.C. Pr. Dr. Macar Ilie, s-au întâlnit miercuri, 30 iunie 2021, la biserica „Sf. Nicolae”, a Parohiei Sadova II, păstorită de P.C. preot paroh Mîndrilă Simion.
Evenimentul a fost unul deosebit datorită prezenței în mijlocul preoților și al credincioșilor, a Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
După întâmpinarea ierarhului s-a săvârșit slujba Vecerniei unită cu Litia, la pomenirea Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți. Din soborul slujitorilor, pe lângă preoții membrii, au făcut parte și P.C. Pr. Ruscan Filaret, consilier eparhial în cadrul Sectorului de misiune și actualitate creștină, P.C. Pr. Goraș Aurel, protopop al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, P.C. Pr. Șuiu Alexandru-Iulian, misionar protopopesc, P.C. Arhid. Filip Marius, secretar al Sectorului de misiune și Actualitate Creștină și P.C. Arhid. Norocel Bogdan, diacon misionar protopopesc.
După rânduiala liturgică, Preasfințitul Părinte Damaschin a adresat celor prezenți un ziditor cuvânt de învățătură. Pornind de la cuvintele Psalmistului David: Cât de bine este și cât e de frumos ca frații să fie în unire (cf. Psalmul 132, 1 și Antifonul gl. 8), a subliniat, inclusiv prin exemple ușor de înțeles și reținut, luate din jocurile copilăriei celor mai mulți din cei prezenți („Țară-țară, vrem ostași!”), importanța unității și a rugăciunii comune, care întărește oamenii și-i face mai puternici în fața ispitelor și încercărilor. O formă de manifestare a unității este și slujirea în sobor a rânduielilor liturgice. Prin antiteză, Preasfinția Sa a adus la cunoștința credincioșilor și riscurile dezbinării, remarcând faptul că diavolul se bucură atunci când oamenii nu sunt uniți, când nu se roagă împreună și unii pentru alții. Cuvântul s-a încheiat prin aprecierea și felicitarea preoților și credincioșilor prezenți la acest moment de rugăciune.
În continuare, Preasfințitul Părinte a miruit pe toți cei prezenți. A urmat expunerea referatului întâlnirii, intitulat „Slujba în sobor și rolul fiecăruia în cadrul ei”, alcătuit și susținut de către P.C. preot Cuciureanu Benedict, co-slujitor la parohia gazdă. Pentru început, a realizat o incursiune în istoria cultului creștin, inspirat inițial din cultul biblic iudaic, Mântuitorul Iisus Hristos fiind întemeietorul unui nou cult, al Legii celei Noi, cultul creștin al Bisericii. „Sfinții Apostoli au păstrat cu sfințenie cele primite de la Mântuitorului, dar ei au adăugat și forme noi, crescute din cele vechi. Ca început al cultului creștin se socotește ziua Cincizecimii, când Sfinții Apostoli, investiți cu puterea preoției la Cina cea de Taină, acum sunt hirotoniți, adică primesc direct de sus, puterea supranaturală a Harului Sfântului Duh pentru exercitarea funcției lor sacerdotale”.
Slujba în sobor are un pronunțat caracter eclesiologic, bazându-se pe cuvintele Mântuitorului, Care spune: Dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privința unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl meu Care este în ceruri. Că unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor (Matei 18, 19-20). În ceea ce privește rânduiala de slujire în sobor, „cartea de căpetenie a preotului este Liturghierul, cu cele trei liturghii, care abundă în notificări cu roșu (indicații tipiconale). De asemenea, la sfârșitul fiecărui Liturghier găsim schema așezării fiecărui slujitor în grup”.
După susținerea referatului au urmat discuții cu privire la temă și exemplificări practice ale unor momente liturgice. În final, coordonatorul cercului pastoral, părintele Macar Ilie, a subliniat importanța respectării formulelor propuse de ultima ediție, diortosită, a Liturghierului (2012), în vederea uniformizării practicilor liturgice, iar părintele protopop, Goraș Aurel, a mulțumit Preasfințitului pentru prezență, binecuvântare și învățăturile folositoare transmise.
A consemnat, Arhid. Misionar Protopopesc
Norocel Bogdan
