Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat, cu respectarea tuturor măsurilor sanitare, în luna ianuarie întâlniri ale cercurilor pastorale.
CERCUL PASTORAL NR. 1
„Sf. Mitropolit Dosoftei”
Debutul întâlnirilor pastorale din anul 2022, în cadrul Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, s-a făcut în data de 14.01.2022, începând cu ora 16, când preoții din cercul pastoral „Sfântul Mitropolit Dosoftei”, coordonat de preot doctor Macar Ilie, s-au întâlnit în ședință de lucru, în format on-line.
Cu acest prilej, părintele Horga Irinel, preot paroh la parohia „Sf. Gheorghe”, Sadova I, a susținut referatul intitulat: „Vizitele pastorale cu prilejul Sfintelor sărbători de iarnă – prilej de cunoaștere a credincioșilor”, din care cităm:
„Pentru a putea vorbi despre o lucrare pastorală eficientă, se impune o bună cunoaștere a parohiei, a credincioșilor și a problemelor cu care aceștia se confruntă. Printre metodele de cunoaștere se numără și vizitele pastorale la casele credincioșilor. Sunt vizite intrate în tradiția creștin-ortodoxă de secole, și au frumusețea semnificației lor deosebită, înseamnă o întâlnire a preotului cu credincioșii. Reprezintă o prezență a păstorului de suflete în viața credincioșilor, care îl așteaptă cu foarte multă dragoste pe păstorul lor în familiile și în casele lor. Preotul merge în calitatea lui de părinte sufletesc al parohiei să viziteze credincioșii, pentru că aceste vizite pastorale trebuie înțelese ca un act liturgic, sacramental, dar trebuie înțelese și ca o posibilitate de cunoaștere a parohiei și a credincioșilor. Alături de scopul liturgico-pastoral, vizitele săvârșite de preot la casele credincioșilor reprezintă o prezență necesară a slujitorului lui Hristos în mijlocul credincioșilor, ceea ce înseamnă de fapt prezența lui Dumnezeu alături de oameni.”
În continuare, părintele Șuiu Alexandru-Iulian, preot misionar protopopesc, a invitat preoții din cercul pastoral să ia cuvântul, meditând mai ales la următorul aspect: sunt suficiente două vizite anuale pentru a cunoaște parohia și pe credincioși? Sintetizând răspunsurile și intervențiile preoților care au luat cuvântul, notăm următoarele: vizitele pastorale îndătinate, la Crăciun și Bobotează, sunt un bun prilej de a cunoaște enoriașii, de a constata și analiza anumite evoluții sau involuții, dar nu este și suficient. Preotul este preot 24 de ore din 24, nu doar ocazional, iar în decursul unui an are mai multe prilejuri de a interacționa cu enoriașii încredințați spre păstorire, pe care dator este să-i cerceteze pentru a le afla nevoile sufletești și a se strădui să-i ajute.
În discuții au fost abordate și alte subiecte, legate de tema vizitelor pastorale, precum și unele probleme concrete, întâlnite în parohiile din zona urbană.
La final, părintele coordonator, preot doctor Macar Ilie, a felicitat pe părintele Horga Irinel pentru referatul susținut, în care a avut o abordare extinsă și a mulțumit tuturor participanților pentru faptul că s-au implicat în discuții și s-au referit la situații concrete întâlnite în pastorația locală.
CERCUL PASTORAL NR. 2
„Sfinții Români”
În data de 26.01.2022, începând cu ora 16:00, a avut loc o nouă întâlnire, în format on-line, a preoților care fac parte din cercul pastoral „Sfinții Români” – Valea Bistriței.
Cu acest prilej, preotul misionar Șuiu Alexandru-Iulian, după cuvintele de salut adresate participanților, l-a invitat pe părintele Nisioi Vasile, preot paroh la Parohia „Sf. Pantelimon”, Broșteni II, să expună referatul pregătit pentru acest moment.
În continuare, preotul Nisioi Vasile a citit referatul cu titlul „Treptele rugăciunii și parcurgerea acestora de către preot și credincioșii încredințați”, din care cităm următoarele:
„Mijloacele prin care se realizează creşterea în Hristos şi îndumnezeirea creştinului sunt virtuţile și toată fapta cea bună; toate acestea, împletite cu rugăciunea. Rugăciunea este o puternică legătură între om şi Dumnezeu. Rugăciunea e un mare har dat omului de Dumnezeu. Rugăciunea este cap a toată bunătatea, e un mare folos duhovnicesc şi trupesc, e mântuire de tot ce-i rău, e scară la împărăţia lui Dumnezeu, la ceruri, e cale la viaţă, la fericirea vremelnică şi veşnică”.
În a doua parte a întâlnirii, preoții din cercul pastoral au luat cuvântul, iar din intervențiile acestora sintetizăm următoarele idei: Important este ca rugăciunea să fie făcută în ascultare de Biserică, în adevăr, Biserica fiind corabia mântuirii; în acest sens, fiecare preot este dator să fie un exemplu de rugăciune, cel care se roagă pentru ceilalți dar și cel care are nevoie de rugăciunile enoriașilor. De aceea, se cuvine să ne rugăm unii pentru alții, ca astfel să putem și crește duhovnicește. Este o necesitate misionară conștientizarea credincioșilor în ceea ce privește apartenența la o parohie și participarea la viața liturgică a acesteia. Un alt subiect a avut în vedere vremurile care le trăim și care tulbură pe toată lumea, în diferite moduri. Însăși vremurile ne îndeamnă la rugăciune, deoarece rugăciunea este cel mai bun leac și de la Dumnezeu se cuvine să așteptăm și să cerem vindecare, pace în lume, iertare de păcate și izbăvire de primejdii.
La final, preotul misionar Șuiu Alexandru-Iulian, a felicitat pe părintele paroh pentru referatul susținut și a mulțumit preoților pentru implicarea în discuții.
CERCUL PASTORAL NR. 3
„Sf. Cuv. Daniil Sihastru”
Preoții din cercul pastoral „Sf. Cuv. Daniil Sihastru”, s-au întâlnit în ședință de lucru, în format on-line, în data de 28.01.2022, începând cu ora 18 :00.
In prima parte a întâlnirii, părintele Ianovici Andrei, preot paroh al Parohiei „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din orașul Frasin, a susținut referatul intitulat „Rugăciunea în Sfânta Scriptură și în Filocalie. Argumente pentru cultul Bisericii”, din care notăm următoarele idei:
„Rugăciunea biblică este în mod esenţial o simplă și curată reacţie umană. Rabinii o numeau „serviciul inimii”, expresia având rădăcini în gândirea biblică (Osea 7, 14; Ps. 107, 2; Ps. 110, 1).
Inima este centrul care iradiază şi patrunde întreaga fiinţă a omului, fiindcă integrează toate facultăţile spiritului uman, dar, în acelaşi timp, este ascunsă în propriul ei adânc. Rugăciunea biblică, în sensul ei cel mai profund, reclamă acest adânc, adică persoana, ca principiu al integrării, al comunicării, al comuniunii, care prin intermediul rugăciunii reușește să intre în legătură cu Dumnezeu, răspunzând chemării şi vocaţiei sale de a se desăvârşi, lucrând potrivit poruncilor lui Dumnezeu şi împlinindu-I voia Sa cea sfântă.
Pe Dumnezeu nu poți să-L cauți și să-L Iubești decît cu toată inima: „Dar când vei căuta acolo pe Domnul Dumnezeul tău, Îl vei găsi, de-L vei căuta cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău.” (Deut. 4, 29). Rugăciunea trebuie făcută cu inimă curată și smerită pentru a fi primită înaintea lui Dumnezeu căci: „Aproape este Domnul de cei umiliţi la inimă şi pe cei smeriţi cu duhul îi va mântui.” (Ps. 33, 17). „Vă voi da inimă nouă şi duh nou vă voi da; voi lua din trupul vostru inima cea de piatră şi vă voi da inimă de carne. Pune-voi înăuntrul vostru Duhul Meu şi voi face ca să umblaţi după legile Mele şi să păziţi şi să urmaţi rânduielile Mele.” (Iez. 36, 26-27).
„Rugăciunea liturgică încadrată în cultul public depășește particularismul și egoismul, cultivând în membrii comunitații rugătoare sentimentul și conștiința universalitații Bisericii din care facem parte. Forma ei desăvărșită și consacrată ne învață să ne încadrăm în comunitate, să vedem dincolo de nevoile și interesele proprii și să ne rugăm nu numai pentru cei prezenți, ci și pentru cei absenți, pentru cei de departe și pentru toată lumea”.
In cea de-a doua parte a întâlnirii, preotul misionar Șuiu Alexandru-Iulian i-a invitat pe participanți să-și expună punctul de vedere despre subiectul prezentat, cu accent pe probleme practice. Astfel, majoritatea preoților au luat cuvântul, iar din intervențiile acestora, notăm următoarele: Doar rugăciunea ne salvează. Dacă nu ne vom ruga, nu putem ști ce finalitate vor avea lucrurile și problemele care sunt în prezent în lume și în viața oamenilor. Dacă suntem sinceri cu noi înșine, constatăm că rugăciunea a scăzut și, de cele mai multe ori „ceaslovul creștinului a devenit telecomanda. Privitul la televizor deturnează foarte mult pe creștini”. Totuși sunt și unii creștini care ne dau lecții de stăruință în rugăciune, care îndeplinesc o pravilă de rugăciune zilnică bogată, fiind pilde pentru mulți.
La final, coordonatorul cercului zonal, preot Ianovici Gheorghe, a oferit concluziile întâlnirii, adresând mulțumiri membrilor cercului pastoral, pentru intervențiile edificatoare și implicarea în discuții.
CERCUL PASTORAL NR. 4
„Mărturisitorii dreptei credințe”
În data de 25.01.2022, de la ora 17:00, preoții din cadrul cercului pastoral „Mărturisitorii dreptei credințe” – Vatra Dornei, cerc coordonat de către preot doctor Valică Mihai, slujitor la catedrala „Sfânta Treime” din Vatra Dornei, au luat parte la o nouă întâlnire on-line, în cadrul căreia părintele Paicu Laurențiu, preot paroh la Parohia Argestru, a susținut referatul cu titlul „Rugăciunea în Sfânta Scriptură”, din care notăm următoarele idei: în cadrul Vechiul Legământ, avem numeroase forme de manifestare a rugăciunii stăruitoare, care pe lângă faptul că sunt pline de credință, nădejde și dragoste, de cele mai multe ori sunt înlăcrimate sau scăldate în lacrimi.
În Noul Testament, „Modelul desăvârșit de Om rugător este însuși Mântuitorul Iisus Hristos, el S-a rugat și i-a învățat pe ucenici cum să se roage. Mântuitorul se roagă ca om, dar se roagă cum numai Fiul lui Dumnezeu Cel întrupat o poate face, cu dragoste fierbinte pentru Apostoli, cu nețărmurită purtare de grijă pentru întreaga creștinătate, cu îndrăzneală față de Părinte său ceresc, cu nesfârșită milostivire pentru tot neamul omenesc. În nenumărate rânduri, Domnul nostru Iisus Hristos vorbise sfinților săi apostoli, despre necesitatea și foloasele rugăciunii către Dumnezeu. El le dă și un model de rugăciune: Tatăl nostru sau Rugăciunea Domnească, izvorul de inspirație al tuturor celorlalte rugăciuni: „Și pe când Se ruga Iisus într-un loc, când a încetat, unul dintre ucenicii Lui I-a zis: Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui. Și le-a zis: Când vă rugați, ziceți: Tatăl nostru, […]” (Luca 11, 1-4). Rostită cât mai des, ne arătăm ascultători față de cuvântului Domnului nostru Iisus Hristos și mărturisim credința în Dumnezeu, de la Care primim toate cele necesare existenței noastre cotidiene și mai ales „ne izbăvește de cel rău”.
Prin rugăciune, sufletul și trupul se spală de păcate. Cel ce se roagă simte o ușurare, după ce s-a rugat și are multe foloase de pe urma rugăciunii, cum ar fi: sănătate, iertare de păcate, fericire, mântuire și luminarea minții. Ca să fie roditoare, ea trebuie însoțită de post și de fapte bune. Rugăciunea trebuie făcută continuu, cu stăruință și cu frică de Dumnezeu. Rugăciunea este ancora de salvare a sufletului din valurile vieții”.
După referat, coordonatorul cercului pastoral l-a felicitat pe părintele Laurențiu pentru sinteza biblică realizată și s-a referit la mai multe pasaje scripturistice, dintre care amintim versetul de la Filipeni 4, 6: „Nu vă împovărați cu nici o grijă. Ci întru toate, prin închinăciune și prin rugă cu mulțumire, cererile voastre să fie arătate lui Dumnezeu”, prin care Sfântul Pavel ne spune că rugăciunea este împotriva grijilor, cea care te desprinde de împovărarea grijilor; de asemenea, rugăciunea ajută la sfințirea creației (I Tim 4, 5), rugăciunea ne aduce creația mai aproape, de aceea Buserica are diverse rugăciuni pentru sfințirea materiei.
După expunerea părintelui coordonator, majoritatea preoților membri au luat cuvântul, apreciind lucrarea și exprimându-și opiniile cu privire la tema rugăciunii, mai ales că paginile Sfintei Scripturi abundă de referiri la rugăciune, iar subiectul este unul de actualitate.
Dintre intervențiile părinților din cercul pastoral, amintim pe cea a părintelui Magherca Marius, doctor în studii biblice, de la catedrala „Sfânta Treime”, Vatra Dornei, care a vorbit despre importanța rugăciunii în contextul actual, punând în atenția tuturor pasajul de la II Paralipomena 7, 13-14: „De voi trimite vreo boală molipsitoare asupra poporului Meu, și se va smeri poporul Meu, care se cheamă cu numele Meu, și se vor ruga și vor căuta fața Mea, și se vor întoarce de la căile lor cele rele, atunci îi voi auzi din cer, le voi ierta păcatele și le voi tămădui țara”. În acest pasaj din Vechiul Testament este redată soluția lui Dumnezeu în vremuri de criză: rugăciunea să fie însoțită de smerenie, pocăință și îndreptarea vieții, iar Dumnezeu va trimite binecuvântarea Sa, adică iertarea păcatelor și vindecarea bolilor, nu doar individuale, ci și colective, ale neamului.
La final, preotul misionar protopopesc, Șuiu Alexandru-Iulian, a felicitat pe părintele pentru referatul susținut și a mulțumit preoților participanți pentru prezență și implicarea în discuții bogate, ziditoare de suflet.
CERCUL PASTORAL NR. 5
„Sfântului Voievod Ștefan cel Mare”
În data de 17.01.2022, începând cu ora 17:00, preoții din cercul pastoral aflat sub ocrotirea cerească a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și coordonat de părintele doctor Rusu Ilie, parohul Parohiei Ciocănești, au participat la întâlnirea lunară, desfășurată în format on-line.
Întâlnirea a fost organizată de părintele Norocel Bogdan, arhidiacon misionar în cadrul Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, care a tratat tema „Rugăciunea în Sfânta Scriptură și Filocalie. Argumente pentru cultul Bisericii”, din care sintetizăm următoarele:
Demersul de a acorda o atenție specială rugăciunii în acest an comemorativ nu urmărește niște obiective culturale sau intelectuale, ci mai degrabă scopul este unul misionar și catehetic, absolut necesar în această perioadă, bine venit atât pentru slujitorii Sfintelor Altare cât și pentru credincioși. Împreună suntem chemați să cunoaștem valoarea rugăciunii personale și comunitare, în Biserică.
Rugăciunea este adresare către Dumnezeu, așa cum reiese din paginile Vechiului Testament, unde observăm că Dumnezeu a primit rugăciunea ca o jertfă bineplăcută Lui.
Cele mai frumoase gânduri despre rugăciune în Vechiul Testament sunt exprimate în Psalmii lui David. Psalmii înșiși sunt rugăciuni, imne înălțate lui Dumnezeu.
În Noul Testament, Mântuitorul a împlinit rânduiala liturgică a Templului, El Însuși S-a rugat (Luca 22, 41-42), i-a învățat pe Ucenici să se roage (Matei 6, 9-13; Luca 11, 2-4), iar prin aceștia, pe toți oamenii care cred și primesc învățătura Bisericii. Apostolii, după Înviere, în încăperea de sus, „într-un cuget stăruiau în rugăciune, împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Iisus, și cu frații Lui” (F.Ap. 1, 14), dar participau și la rânduiala de la templu: „Iar Petru și Ioan se suiau la templu pentru rugăciunea din ceasul al nouălea” (F. Ap. 3, 1).
În Filocalie, Rugăciunea este prezentată ca un dar de la Dumnezeu: „Dacă vrei să te rogi, ai trebuință de Dumnezeu, Care dă rugăciune celui care se roagă. Prin urmare, cheamă-L pe El, zicând: Sfințească-Se numele Tău, vie Împărăția Ta, adică Duhul Sfânt și Fiul Tău, Cel Unul-Născut. Căci așa ne-a învățat, zicând: în Duh și în Adevăr se cade să ne închinăm Tatălui (Ioan 4, 23). Cel ce se roagă în Duh și în Adevăr nu-L mai preamărește pe Ziditor din făpturi, ci-L preamărește din El Însuși” (Evagrie Ponticul).
După referat, au urmat discuții la care s-au înscris majoritatea preoților participanți, iar discuțiile au avut în vedere: necesitatea catehizării credincioșilor în ceea ce privește rugăciunea; faptul că întregul cult liturgic al Bisericii dar și rugăciunea persoanală își au originea în Sfânta Scriptură; nevoia înmulțirii rugăciunii în perioada de pandemie și de nesiguranță pe care lumea o traversează în prezent, rugăciunea pentru cei bolnavi și cuprinși de frică, etc. Singura soluție a preoților în prezent este rugăciunea, ca mod de adresare către Dumnezeu pentru a primi ajutor în toate nevoile și necazurile.
La final, preotul Șuiu Alexandru-Iulian a mulțumit tuturor pentru participare și implicare în discuții.
CERCUL PASTORAL NR. 6
„Sf. Ap. Andrei”
Preoții din cercul pastoral ocrotit de Sfântul Apostol Andrei, din zona Panaci-Șaru Dornei, s-au întâlnit în data de 24.01.2022, începând cu ora 15 :00, în format on-line.
Președintele cercului zonal, părintele Petrovici Ovidiu, preot paroh al Parohiei Panaci, a deschis întâlnirea, menționând că în cadrul întâlnirii pastorale, vor fi audiate două referate tematice și i-a invitat pe cei doi autori să le prezinte:
- Primul referat, intitulat „Slujba în sobor și rolul fiecăruia în cadrul ei” a fost pregătit și susținut de către părintele Țarcă Bogdan, de la Parohia Neagra Șarului, care a însoțit expunerea de o prezentare PowerPoint. In lucrare a precizat aspecte, noțiuni și principii care țin de slujirea în sobor a mai multor clerici împreună, la aceeași slujbă. Astfel, pornind de la precizările tipiconale din cărțile de cult, părintele a prezentat, prin descriere și reprezentare grafică, principalele momente liturgice care presupun mișcare și sincronizare (simetrie) în slujirea Sfintei Liturghii. De asemenea s-a referit la importanța stabilirii protiei la slujire și a regulilor sau principiilor canonice care stau la baza acestei. Folosul rugăciunilor înălțate în sobor este amplificat datorită numărului de slujitori care se roagă împreună la același altar, după cum lumina este mult mai strălucitoare dacă ard mai multe lumânari la un loc.
Au urmat luări de cuvânt și cuvinte de felicitare la adresa părintelui, pentru modul în care a pregătit materialul. Din discuții sintetizăm următoarele aspecte: slujbele săvârșite de mai mulți slujitori împreună descoperă și mai mult caracterul eclesiologic al cultului, comuniunea și sobornicitatea Bisericii; slujbele în sobor au un efect important în misiunea Bisericii, descoperind frumusețea Ortodoxiei; lucrarea este binevenită deoarece orice reamintire a rânduielilor nu poate avea decât un efect benefic, mai ales că suntem uneori deficitari și trebuie să ne asumăm acest lucru, când vine vorba de a sluji împreună. Așadar, tema audiată ne îndeamnă pe toți la mai multă atenție și este un motiv în plus de a cerceta cu luare aminte povățuirile tipiconale cuprinse în cărțile liturgice.
- Cel de-al doilea referat a fost susținut de către părintele Țehanciuc Ștefan Nicolae, preot paroh la Parohia Drăgoiasa, care a tratat prima temă propusă în anul omagial al rugăciunii, respectiv „Rugăciunea în Sfânta Scriptură și Filocalie. Argumente pentru cultul Bisericii”, din care notăm:
Pentru poporul creștin, rugăciunea se bazează pe conceptul că Dumnezeu există, aude și răspunde (Ps. 65,3; 115,3-7), că El este un Dumnezeu personal, iar omul ca făptură a Sa, tinde în mod natural după Creatorul său, fiind create „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu” (Facere 1,26). În Vechiul și Noul Testament sunt numeroase exemple de oameni care s-au adresat lui Dumnezeu prin rugăciune, iar Dumnezeu a răspuns și a împlinit cererile celor care l-au chemat în ajutor. Pentru părinții filocalici, „cel ce vrea să se roage cu adevărat, trebuie nu numai să-și stăpânească mânia și pofta, ci trebuie să ajungă și afară de orice înțeles pătimaș. Cel ce iubește pe Dumnezeu, stă de vorbă cu El de-a-pururi, cum ar sta cu un tată, alungând orice înțeles pătimaș Cel ce vrea să stea înaintea lui Dumnezeu întru simțirea inimii în rugăciune, trebuie să stea ca un stâlp neclintit, nebatjocorit de niciunul din cei pomeniți mai înainte. Cel cu adevărat ascultător, sculându-se dintr-o dată la rugăciune, se face de multe ori întreg luminos și plin de veselie. Căci nevoitorul e pregătit și aprins de mai înainte pentru slujirea lui nemincinoasă” (Evagrie Ponticul). Iar Sfântul Ioan Scărarul precizează: „Tuturor le este cu putință să se roage împreună cu obștea, dar multorale este mai ușor numai cu unul înrudit sufletește. Numai puținora însă le este ușoară rugăciunea de unul singur”.
După susținerea referatului, părintele coordonator a felicitat pe autor pentru referatul expus, care a tratat o temă atât de vastă. Totodată, a făcut amintire de serile duhovnicești sau întâlnirile cu oameni de rugăciune, de care a avut parte în perioada studiilor seminariale și în studenție, evenimente care au lăsat o amprentă pozitivă. A afirmat și faptul că oamenii se așteaptă să vadă în preoți modele de rugăciune.
In discuțiile următoare, preoții vorbitori au atins subiecte practice, despre nevoia de rugăciune din prezent și importanța rugăciunii în traversarea problemelor contemporane. S-a subliniat și faptul că tema este una complexă, greu de abordat în cadrul unui cerc pastoral, unde preferabil ar fi să se analizeze chestiuni practice, probleme liturgice sau pastorale stringente sau alte aspecte ce țin de provocări actuale.
La final, preotul misionar Șuiu Alexandru-Iulian, a adresat cuvinte de felicitare față de cei doi preoți care au susținut referatele întâlnirii și a mulțumit preoților pentru implicarea în discuții.
CERCUL PASTORAL NR. 7
„Sf. Cuv. Vasile de la Moldoviţa”
Joi după-amiază, în data de 27.01.2022, începând cu ora 18:00, preoții din cercul pastoral „Sf. Cuv. Vasile de la Moldoviţa”, coordonat de părintele Negură Dan Dumitru, preot paroh la Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, din localitatea Vatra Moldoviței, s-au întâlnit într-o nouă ședință organizată în format on-line.
Prima parte a întâlnirii a constat în prezentarea unui referat, alcătuit de părintele Niga Nicolae, preot co-slujitor la Parohia Frumosu, care a tratat tema „Canonul de rugăciune al preotului și importanța lui”. În materialul pregătit, părintele a urmărit mai multe aspect privitoare la împlinirea canonului de rugăciune înainte de săvârșirea Sfintei Liturghii și a împărtășirii cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Potrivit Liturghierului „având să slujească Dumnezeiasca Liturghie, preotul este dator… să citească rugăciunile rânduite, după tipic”. Potrivit acestui principiu, rugăciunea este o formă de pregătire în vederea slujirii, alături de alte fapte care fac parte din pregătirea necesară. În ceea ce privește rânduiala de rugăciune, prima parte este format dintr-un canon, prevăzut a fi citit seara, după slujba Vecerniei, continuat de cele două Rugăciuni ale Pavecerniei și troparele de umilință. A doua parte a rânduielii, recomandată a fi săvârșită dimineața, „după obișnuită a Ceasurilor”, este format din trei psalmi, tropare și cele doisprezece rugăciuni înainte de Dumnezeiasca Împărtășire, având ca autori mai mulți Sfinți Părinți, așezate de aceștia „pentru luare aminte spre îndreptarea noastră”. La finalul Liturghierului sunt redate mai multe Povățuiri cuprinse sub titlul generic: „Pregătirea pentru slujba Dumnezeieștii Liturghii și împărtășirea cu Sfintele Taine” în care se menționează datoria preotului de a medita la Patimile Domnului atunci când săvârșește rânduielile de rugăciune pregătitoare, iar la canon să adauge și alte rugăciuni.
După susținerea materialului, au urmat discuții cu privire la tema întâlnirii, pe care le sintetizăm astfel: prin pravila de rugăciune se recâștigă pacea și starea duhovnicească necesară pentru slujire, mai ales că peste săptămână de adună gânduri și împovărarea adusă de grijile și problemele vieții; canonul trebuie împlinit nu atât din obligație cât mai ales din conștiință și din înțelegerea importanței dobândirii unei așezări lăuntrice prin rugăciune; trăind în secolul vitezei și al neașezării duhovnicești, există riscul ca preotul să rămână doar cu săvârșirea canonului pentru împărtășire, de aceea este o datorie ca acesta să fie făcut cu atenție și detașare, nu în timplul Utreniei, ci înainte, în liniște și cu pătrundere; Pravila este de căpătâi , dar să continue și după Sfânta Împărtășanie.
Totodată, membrii cercului pastoral l-au felicitat pe părintele Niga Nicolae pentru referat și pentru aniversarea în acea zi a paisprezece ani de la primirea Tainei Hirotoniei în preot.
La final, părintele coordonator al cercului zonal a mulțumit tuturor pentru prezență și expunerea sfaturilor și experiențelor personale în ceea ce privește pregătirea pentru slujirea liturgică în vederea întâlnirii cu Mântuitorul Iisus Hristos în Sfânta Taină a Euharistiei.
CERCUL PASTORAL NR. 8
„Sf. Ier. Spiridon”
În data de 28.01.2022, începând cu ora 16:00, membrii cercului pastoral „Sf. Ier. Spiridon”, coordonat de părintele Horga Alexandru, preot paroh la Parohia Breaza II, s-au întâlnit într-o nouă ședință în format on-line.
În prima parte a întâlnirii, părintele Latiș Radu Procopie, preot paroh la Parohia „Pogorârea Sfântului Duh”, sat Botuș, din comuna Fundu Moldovei, a susținut referatul intitulat „Sfânta Liturghie. Importanța ei în actualitate și implicarea conștientă a preotului și a credincioșilor”, în care a făcut o prezentare generală a Sfintei Liturghii și o explicare a momentelor liturgice, potrivit tradiției de tâlcuire, specifică perioadei patristice. Apoi s-a referit la participarea credincioșilor la această rugăciune a Bisericii, care este un izvor de binecuvântare și îmbogățire sufletească. În Sfânta Liturghie, „participarea laolaltă cu ceilalți credincioși, în fața Soborului de Sfinți și îngeri, conduce la o comuniune mai strânsă cu Creatorul nostru și al întregii lumi. Iar comuniunea deplină a omului cu Dumnezeu este Sfânta Împărtășanie, care se face numai în cadrul Sfintei Liturghii și desigur după mărturisirea păcatelor prin Sfânta Spovedanie. Nu în ultimul rând, prezența creștinului la Sfânta Liturghie reprezintă un act de cinstire a sărbătorii și a lui Dumnezeu”.
„Slujba Sfintei Liturghii a fost privită totdeauna ca un prilej de bucurie şi de luminare sufletească, întruât, prin împărtăşirea cu Sfintele Daruri care se sfinţesc într-însa, îl avem între noi pe Hristos, Mirele nostru Ceresc, Care petrece întru noi şi noi întru El (Ioan 6, 56)”.
După susținerea temei, părintele a amintit și de alte subiecte care au legătură cu Sfânta Liturghie, pe care le sintetizăm: atenția și ținuta în timpul slujbei, a preotului și a credincioșilor; importanța Liturghiei după Liturghie prin vizite pastorale; pomenirea pomelnicelor primite de la credincioși; modul de citire a rugăciunilor liturgice (în taină sau cu voce tare?); cântarea tuturor celor care sunt prezenți la Liturghie ca practică misionară întâlnită în diaspora, zilele de peste săptămână sunt aliturgice?
În cea de-a doua parte, părintele coordonator a invitat pe cei prezenți să intervină și să prezinte un punct de vedere despre tema întâlnirii. Dezbaterea s-a axat pe continuarea ideilor expuse de părintele Latiș Radu și mai ales a subiectelor lansate de acesta pentru a fi discutate. Astfel, s-a adus în discuție slujirea în sobor, acolo unde preoții sunt datori să slujească Sfânta Liturghie cu mai multă atenție pentru că se poate cădea în ispita risipirii gândurilor și în tentația de a se discuta; citirea cu voce tare a rugăciunilor ar putea avea un rol catehetic, mai ales dacă aspectele și rânduielile liturgice ar fi mai mult explicate credincioșilor; de multe ori creștinii evlavioși, care nu lipsesc de la nici o Sfântă Liturghie sunt exemplele cele mai bune de pregătire și de implicare conștientă și cu bucurie în actul primirii Trupului și Sângelui Mântuitorului. Mulți sunt cei care mărturisesc: „dacă nu aș veni duminica la Sfânta Liturghie, nu aș fi bun de nimic toată săptămâna”.
La final, preotul misionar protopopesc, Șuiu Alexandru-Iulian, a felicitat pe părintele pentru referatul susținut și modul de prezentare a temei și a mulțumit preoților participanți pentru prezență și implicarea în discuții bogate, în care au abordat chestiuni practice.
Întâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului dedicat Maicii Domnului, „Cuvine-se cu adevărat”.
A consemnat arhid. Norocel Bogdan, Misionar Protopopesc
