Și-n acest an, câteva sute de copii și tineri din școlile sucevene, împreună cu profesorii și părinții lor, au ales să le fie mângâiere vârstnicilor din Căminul pentru Persoane Vârstnice de la Solca, județul Suceava, și să așeze grija și rugăciunile pentru cei 70 de „bunici” de aici sub Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului.
Programul „Alege să fii mângâiere!” e o tradiție instituită de mai bine de 8 ani la Suceava, de profesoara Daniela Ceredeev, inspector școlar pentru religie și fondator al Societății Femeilor Ortodoxe „Maria de Mangop”.
Ca-n fiecare toamnă, și în acest an, „bunicii” din cămin au fost sărbătoriți în mod special de către grupuri de copii și tineri care învață astfel grija față de cei aflați în suferință, descoperă puterea de nestăvilit a generozității și exersează, cu fiecare ceas dăruit celor din jur, și rugăciunea și omenia.
Elevii de la Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, coordonați de prof. Iustina Horga și de director, prof. Monica Buculei, au pregătit un program artistic special și emoționant pentru vârstnici; liceeni din Centrul cultural catehetic-școlar „Episcop Gherasim Putneanul”, de la Colegiul Tehnic Rădăuți, coord. prof. dr. Aurica Daneliuc, le-au oferit masa de prânz festivă bunicilor, iar un grup de copii de la Școala Gimnazială „George Tofan” Bilca, împreună cu părinții și profesorul lor de religie, Corneliu Savu, le-au pregătit cina „mai de sărbătoare” pentru această zi.
De asemenea, două dintre membrele Societății Femeilor Ortodoxe „Maria de Mangop”, drd. Loredana Bertișan-Pop, jurist și cadru didactic colaborator la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și prof. Alexandra Mandici, de la Școala Gimnazială Nr. 2 Vicovu de Sus, împreună cu familiile și unii dintre prietenii lor, le-au pregătit „daruri vindecătoare și dulciuri cu dichis”, „biscuiți inimoși” și „mierea rugăciunii și-a gândului bun” bunicilor, fiecăruia în parte.
Daruri, multe daruri, flori și lucrușoare care le sunt de trebuință la vremea în care viața lor pare să-ncapă pe-un lat de pat și-n două noptiere le-au adus și copiii de la Școala Gimnazială Berchișești (coord. prof. Loredana Dura, director), Liceul Tehnologic Nr. 1 Câmpulung Moldovenesc și Școala Gimnazială „Iorgu G. Toma” Vama (coord. prof. Tiberiu Creciunescu) și Școala Gimnazială Voitinel (coord. prof. Andreea Ramona Vasiloschi-Aanei).
În aceeași măsură, prin grija tuturor, pe rafturile din cămările căminului au început să se-așeze rodniciile toamnei: fructe, legume, compot, dulceață, zacuscă ușoară, salate dintre cele mai gustoase și murături, conserve, zarzavaturi. Știu bine cu toții, că e ca-n orice casă de om, e nevoie de toate. Mai ales când, zi de zi, masa-n cămin înseamnă în trei rânduri câte peste 70 de porții.
Iar pentru că mângâierea este mai mereu însoțită de rugăciune, pr. Sergiu Chioarță, de la Parohia „Sfânta Cuvioasă Paraschiva” Solca a săvârșit slujba de Tedeum și a citit rugăciuni de binecuvântare.
Ziua aceasta e doar începutul programului „Alege să fii mângâiere!” din această parte a anului, pentru că apelul profesoarei Daniela Ceredeev este unul la grijă, rugăciune și prietenie continuă pentru „bunicii de la Solca” și pentru vârstnicii din cămine:
„Oameni buni, cu ce cuvinte, rupte din raiul celor care încredințează, și vindecă, și împuternicesc să vi-i povestesc pe bunicii rătăciți de cei dragi ai lor prin cămine? Vi-i puteți închipui. Sprijiniți în baston, cu pâsla papuceilor de casă abia șoptind pe pardoseala clădirii, ca să nu le tulbure tihna sau durerea celorlalți, privind uneori spre razele ce numără încă o toamnă peste zilele lor și le bate-n fereastră, murmurând rugăciuni și întrebându-se unii pe alții de sănătatea de azi. Unii zâmbesc sfios, alții abia-și ascund din barbă plânsul, pe unii mi-e teamă să-i și întreb cum mai sunt, pentru că au ei pentru mine zeci de-ntrebări despre cumpăna vieții și n-am putere în cuvânt să le răspund. Unii te-ar vrea acolo doar pentru ei, măcar pentru o vreme, alții jinduiesc după clipa aceea de liniște din taina casei lor și-ar da la schimb ani, pe care și-așa nu știu dacă-i mai vor, să-și îndrepte junghiul din piept de pălitarul de la căpătâiul patului de-acasă.
Încăperile, pe care le împart în câte trei sau patru suflete și-n care-ncap trei-patru paturi și tot pe-atâtea măsuțe scunde și noptiere, au și ele poveștile lor. Sau, mai aproape de-adevăr, una și aceeași poveste. Vine o vreme când, pentru unele suflete cu care împărțim trecerea noastră pe-aici, zilele seamănă izbitor între ele și se măsoară cu ore smulse din timpul amintirilor. Zile care-ncep cu înșiruirea pe marginea dinspre perete a unui pat de cămin a câtorva lucrușoare dragi – fotografii cu nepoței ce se vor întoarce cândva de departe, câteva iconițe ce și-au pierdut și luciul și culoarea de-atâta ținut în căușul palmelor, la vremea rugăciunii, pe-alocuri o păpușă ciufulită vesel și-un ursuleț cu doar un ochi de catifea.
Dar, bunicii nu se plâng și nici nu se tânguie de durerea sufletului mai niciodată. Ca și cum ne-ar spune că nu-și pot îngădui să fie nimănui povară. Simt că-s înconjurați acolo, de oamenii căminului, cu grijă nesfârșită, doar împărțită între ei toți, și cu drag. Și spun cu glas tremurat că le e aici mai bine, că știu că Cerul i-a trimis la cămin ca să-i aline. Și să-i ascundă de singurătate.
Sunt bucurie și mângâiere și cuvântul cel bun, și împreună-rugăciunea și-un fruct abia cules din livadă și cea mai mărunțică floare.
Alege să fii mângâiere, om bun! Omenia înalță și vindecă. Și-i semn de dragoste dintr-aceea ce niciodată nu moare.”
Irina Ursachi
Foto credit: Pr. Iosif Andronic
