Despre Cuviosul Rafail de la Agapia aflăm de la însuşi mitropolitul Dosoftei al Moldovei, care a sărutat sfintele sale moaşte, lăsând o însemnare în cartea  sa Vieţile și petrecerea sfinţilor sau Prologariu din anul 1686. Iar pe Cuviosul Partenie care a vieţuit în Schitul Agapia Veche în veacul al XVII-lea, același sfânt mitropolit îl numără printre sfinţii români cărora le-a...Citește mai departe

Faptul că Hristos S-a oferit să meargă şi să-l vindece – „venind, îl voi vindeca” (Matei 8, 7) – a fost doar un pretext. Dumnezeu fiind, îl putea vindeca, cum bine a spus sutaşul, de la distanţă. Numai că Iisus a vrut să evidenţieze credinţa sutaşului, ascunsă în cuvintele: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub...Citește mai departe

După ce l-a anunţat pe Ahab de iminenta plagă a secetei, prorocul s-a retras în pustie, lângă pârâul Cherit, dincolo de Iordan, fiind hrănit de corbi cu pâine dimineaţa şi carne seara. Pâinea – în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul – însemna cunoaşterea lui Dumnezeu, iar carnea, cultivarea virtuţilor, nicidecum necurăţia, precum se credea şi încă...Citește mai departe

Sfântul Emilian a fost soldat roman în cetatea Durostorum (Silistra de astăzi, în Bulgaria), a pătimit în timpul împăratului Iulian Apostatul (361-363). La întrebarea „Care îți este numele?”, a răspuns plin de curaj: „Dacă mă întrebi de numele meu obişnuit, mă numesc Emilian, dacă, dimpotrivă, cauţi numele meu cel desăvârşit, atunci socoteşte-mă a mă numi...Citește mai departe

Împărăţia lui Dumnezeu nu este ceva inaccesibil omului, ci, dimpotrivă, ea este rezultatul unei împreună-lucrări a omului cu Dumnezeu. Mintea celui care caută Împărăţia lui Dumnezeu (Matei 6, 33) poartă în sine, scrie Sfântul Maxim Mărturisitorul, aproape toate însuşirile dumnezeieşti. Da, Hristos este Lumina minţii noastre! El Însuşi a confirmat: „Eu sunt Lumina lumii; cel ce...Citește mai departe

Dar cum realizarea unei icoane presupune muncă şi timp, pictorul Iordache Nicolau, după ce şi-a pregătit blatul din lemn de tei, de 1000 pe 700 mm, prevăzut cu chingi pe spate în coadă de rândunică, a împlinit toate etapele întocmai. (…) Mai rămăsese realizarea chipurilor, adică a feței Maicii Domnului și a Pruncului Iisus. Când a...Citește mai departe

Actul martiric al lui Epictet şi Astion – care descrie viaţa, minunile şi mai ales mucenicia lor, considerat a fi cea mai veche lucrare scrisă pe teritoriul ţării noastre – a fost redactat în limba latină, vorbită de strămoşii noştri daco-romani, de Vigilantius, unul dintre judecătorii care au făcut parte din completul de judecată a...Citește mai departe

Când Chiriachi avea în jur de 16 ani, împăratul roman Diocleţian a pornit prigoana împotriva creştinilor. Atunci au fost pârâţi atât părinţii, cât şi copila că sunt creştini. Din acest motiv, funcționari aflați în slujba împăratului au venit şi, luându-i pe toţi trei, au despărţit-o pe fecioară de părinţii ei, pe care i-au dus la...Citește mai departe

Vestea despre Iisus a trecut dincolo de hotarele Galileei. Mulţi bolnavi, sufleteşte şi trupeşte, veneau din Siria, din Decapole, din Ierusalim, din Pereea, din Iudeea, ca să primească vindecare; doar samarinenii Îl evitau. Hristos sugerează lumii să-i primească pe apostolii trimişi în misiune ca pe El Însuşi: „Cine vă primeşte pe voi pe Mine Mă...Citește mai departe

Prin canonizările sfinților români, spunea profesorul Teodor M. Popescu, unul dintre mucenicii Bisericii noastre în timpul comunismului, Biserica „aduce Ortodoxiei cununa luminoasă a sfinților ei – ierarhi, monahi, preoți și credincioși – buchet de virtuți care au rodit la noi în duhul credinței și al evlaviei ortodoxe”. Iubiţi credincioşi şi credincioase, cititori şi cititoare,  ...Citește mai departe