Ultimii ani de viaţă, ieroschimonahul Antipa i-a petrecut în Schitul „Tuturor Sfinţilor” de pe lângă Mănăstirea Valaam, arătând fapte minunate de trăire duhovnicească, în post îndelungat, în rugăciune şi priveghere de toată noaptea, prin intermediul cărora gusta din bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfânt, în desăvârşită sărăcie şi în alte multe şi neştiute osteneliCitește mai departe

Mesajul predicii Sfântului Ioan Botezătorul  a fost simultan o profeţie şi o poruncă, accesibilizând părtăşia la intimitatea tainei lui Dumnezeu. Botezul practicat de Sfântul Ioan este o invitaţie la schimbarea vieţii, invitaţie în acelaşi timp profetică şi personală. Profetică, deoarece anticipează Botezul lui Iisus; personală, pentru că fiecare primea, prin glasul lui, chemarea spre a împlini...Citește mai departe

Iisus Se supune botezului nu pentru Sine, ci pentru noi, mai ales că botezul lui Ioan nu era suficient pentru iertarea păcatelor. Era nevoie de un botez care să îşi tragă seva din viaţa, Jertfa, Învierea şi Înălţarea lui Hristos, săvârşit în numele Sfintei Treimi „din apă şi din Duh” (Ioan 3, 5). Acesta este botezul...Citește mai departe

Dacă în cazul Sfintelor Taine harul lucrează prin el însuşi, ierurgiile sunt lucrătoare numai în funcţie de credinţa primitorului. Prin ierurgii, cei care „avem pârga Duhului” (Romani 8, 23) – ca să folosim cuvintele Apostolului neamurilor – ne arătăm împreună-lucrători pentru izbăvirea firii „din robia stricăciunii”, făcând-o părtaşă „la libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu” (Romani...Citește mai departe

Venirea lui Hristos era condiţionată de pocăinţa poporului. Pocăinţa era singura care putea pregăti la acea dată venirea lui Hristos. Însă Ioan atenţionează asupra diferenţei dintre botezul său, cu apă, şi cel al lui Hristos, cu Duh Sfânt, Care se va revărsa peste toţi cei care se vor aduna în jurul lui Mesia. Tot ceea ce...Citește mai departe

Părintele Serafim era un om modest. Avea un singur rând de haine. Oriunde mergea, purta, într-o traistă, Sfânta Evanghelie, simbolizând jugul lui Hristos, iar la piept, crucea de aramă dăruită de mama lui, pentru a-şi aduce aminte mereu de Crucea purtată de Mântuitorul. Vara muncea în grădiniţa de legume, iar iarna tăia lemne. Mintea şi-o...Citește mai departe

Relaţia dintre circumcizie şi ascultarea de Dumnezeu rămâne o constantă a gândirii şi viziunii biblice. Fără ascultare, circumcizia devine necircumcizie (Romani 2, 25-29). Această ecuaţie, ascultarea – circumcizie a inimii, simbolizează expresia îndurării lui Dumnezeu faţă de om, dar şi consacrarea totală, adică din toată fiinţa, a omului pentru a sluji lui Dumnezeu. De la...Citește mai departe

Biserica a rânduit, pe temei scripturistic, ca la început de an să-i mulţumească lui Dumnezeu, Unul în Trei, printr-un Tedeum (Ţie, Doamne), imn de laudă şi de recunoştinţă pentru binefacerile primite şi pentru multa Sa dragoste şi milostivire. Astfel, ne exprimăm dorinţa ca toată lucrarea noastră din anul în care intrăm, întocmai celei din anul precedent,...Citește mai departe

Ca ierarh, Sfântul Vasile cel Mare a îmbinat activităţile culturale cu cele pastoral-misionare şi administrativ-filantropice, existând o complementaritate între cuvânt şi faptă. Opera sa este oglindirea trăirii sale, dar şi glasul frământărilor sale interioare. Pe fondul acestei trăiri au apărut răspunsurile la marile întrebări privind omul şi credinţa sa, creaţia dumnezeiască, dar şi viaţa Bisericii. Activitatea sa filantropică...Citește mai departe

Petrecând un timp în exil în Egipt, nu a murit doar Irod, ci toţi cei care voiau să-i ia viaţa Pruncului. Dintr-un război cu Dumnezeu, nu poţi ieşi decât învins. Şi Iosif a luat Pruncul şi pe mama Lui şi a venit în pământul lui Israel. Fiindcă în Iudeea nu se puteau duce din pricina lui Arhelau, care...Citește mai departe