Agheasma Mare şi anafora se iau, în această ordine, timp de o săptămână de la Bobotează; după aceea, vor primi Agheasma Mare, dacă în prealabil s-au mărturisit, cu binecuvântarea duhovnicului. Agheasma Mare se foloseşte şi la „botezul de necesitate” al copiilor, în caz de boală, la curăţirea vaselor sau a fântânii, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la...Citește mai departe

Părintele Serafim era un om modest. Avea un singur rând de haine. Oriunde mergea, purta, într-o traistă, Sfânta Evanghelie, simbolizând jugul lui Hristos, iar la piept, crucea de aramă dăruită de mama lui, pentru a-şi aduce aminte mereu de Crucea purtată de Mântuitorul. Vara muncea în grădiniţa de legume, iar iarna tăia lemne. Mintea şi-o ocupa...Citește mai departe

La Sfântul Vasile întâlnim o complementaritate între cuvânt şi faptă. Activitatea sa filantropică a fost una de mare amploare, el fiind întemeietorul mai multor aşezăminte de ocrotire socială (azile pentru bătrâni, spitale, cu anexe pentru leproşi, orfelinate, cantine, şcoli şi ateliere de meserii pentru tineri, case de oaspeţi pentru călători), grupate în jurul bisericii în...Citește mai departe

Sensul botezului lui Ioan este însă cu totul diferit de cel al spălărilor eseniene, deşi unii au căutat găsirea unei corespondenţe între cele două ritualuri. Dacă acestea din urmă erau zilnice, botezul lui Ioan se săvârşea o singură dată. Nici cu botezul prozeliţilor nu se poate găsi o similitudine, deoarece acesta nu era însoţit de...Citește mai departe

Hristos, dorind să împlinească Legea şi să arate că se trage din seminţia lui Avraam, a fost circumcis a opta zi (Luca 2, 21), primind numele Iisus, nume anticipat de altfel de înger, prin care se exprimă misiunea Sa pe pământ, cea de Mântuitor al lumii. El S-a născut sub Lege, aşa cum spune Sfântul Apostol...Citește mai departe

Biserica a rânduit, pe temei scripturistic, ca la început de an să-i mulţumească lui Dumnezeu, Unul în Trei, printr-un Tedeum (Ţie, Doamne), imn de laudă. În multe biserici, în această primă zi se citesc şi Molitfele (rugăciunile, n.n.) Sfântului Vasile cel Mare şi, respectiv, ale Sfântului Ioan Gură de Aur. Iubiţi credincioși și credincioase, cititori şi cititoare,   În...Citește mai departe

Sfântul Ştefan – Stephanos, un nume provenit din aramaicul Kelila, care în limba greacă înseamnă „coroană” – era un iudeu elin, „bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt” (Faptele Apostolilor 6, 5), care „plin de har şi de putere, făcea minuni şi semne mari în popor” (Faptele Apostolilor 6, 8). Era format la şcoala lui Gamaliel, profesorul lui...Citește mai departe

Când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, „s-a mâniat foarte şi, trimiţând, a ucis pe toţi pruncii care erau în Betleem şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai jos, după timpul pe care îl aflase de la magi” (Matei 2, 16). Ce a făcut Faraon copiilor în Egipt, face acum Irod...Citește mai departe

La Tismana, Cuviosul Nicodim a întemeiat vestita şcoală de caligrafi şi copişti de cărţi bisericeşti, prima de acest fel la noi, în diferite limbi. La Mănăstirea Prislop, a caligrafiat pe pergament, în anul 6913/1405, un Tetraevangheliar, în limba slavonă, aflat astăzi în expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Artă al României, fiind considerat cel mai vechi...Citește mai departe

Sărbătoarea Soborul Maicii Domnului a fost singura sărbătoare închinată Născătoarei de Dumnezeu despre care se vorbea înainte de secolul al IV-lea și despre care patriarhul Proclu al Constantinopolului i-a vorbit lui Nestorie, în anul 429. De altfel, este o sărbătoare respectată și de sirienii monofiziți (iacobiți), ceea ce înseamnă că ea datează cel puțin din secolul al...Citește mai departe