Iisus Se supune botezului nu pentru Sine, ci pentru noi, mai ales că botezul lui Ioan nu era suficient pentru iertarea păcatelor (Faptele Apostolilor 19, 2-6); era nevoie de un botez care să îşi tragă seva din viaţa, Jertfa, Învierea şi Înălţarea lui Hristos. Un astfel de botez vor practica mai târziu Apostolii. Ei vor boteza...Citește mai departe

Agheasma Mare şi anafora se iau, în această ordine, timp de o săptămână de la Bobotează; după aceea, vor primi Agheasma Mare, dacă în prealabil s-au mărturisit, cu binecuvântarea duhovnicului. Agheasma Mare se foloseşte şi la „botezul de necesitate” al copiilor, în caz de boală, la curăţirea vaselor sau a fântânii, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la...Citește mai departe

Părintele Serafim era un om modest. Avea un singur rând de haine. Oriunde mergea, purta, într-o traistă, Sfânta Evanghelie, simbolizând jugul lui Hristos, iar la piept, crucea de aramă dăruită de mama lui, pentru a-şi aduce aminte mereu de Crucea purtată de Mântuitorul. Vara muncea în grădiniţa de legume, iar iarna tăia lemne. Mintea şi-o ocupa...Citește mai departe

La Sfântul Vasile întâlnim o complementaritate între cuvânt şi faptă. Activitatea sa filantropică a fost una de mare amploare, el fiind întemeietorul mai multor aşezăminte de ocrotire socială (azile pentru bătrâni, spitale, cu anexe pentru leproşi, orfelinate, cantine, şcoli şi ateliere de meserii pentru tineri, case de oaspeţi pentru călători), grupate în jurul bisericii în...Citește mai departe

Biserica a rânduit, pe temei scripturistic, ca la început de an să-i mulţumească lui Dumnezeu, Unul în Trei, printr-un Tedeum (Ţie, Doamne), imn de laudă. În multe biserici, în această primă zi se citesc şi Molitfele (rugăciunile, n.n.) Sfântului Vasile cel Mare şi, respectiv, ale Sfântului Ioan Gură de Aur. Iubiţi credincioși și credincioase, cititori şi cititoare, În decursul...Citește mai departe

Tăierea-împrejur după trup a Mântuitorului Hristos ne atrage atenţia asupra unui fapt esenţial vieţii creştine, şi anume acela că, în absenţa realităţii duhovniceşti, semnul este fără valoare (Ieremia 9, 25). De aceea a fost nevoie de o realitate potrivită cu semnul, anticipată de Moise şi Ieremia (Deuteronomul 10, 16; Ieremia 4, 4), şi anume Botezul în numele Sfintei Treimi....Citește mai departe

Sfântul Ştefan – Stephanos, un nume provenit din aramaicul Kelila, care în limba greacă înseamnă „coroană” – era un iudeu elin, „bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt” (Faptele Apostolilor 6, 5), care „plin de har şi de putere, făcea minuni şi semne mari în popor” (Faptele Apostolilor 6, 8). Era format la şcoala lui Gamaliel, profesorul lui...Citește mai departe

La Tismana, Cuviosul Nicodim a întemeiat vestita şcoală de caligrafi şi copişti de cărţi bisericeşti, prima de acest fel la noi, în diferite limbi. La Mănăstirea Prislop, a caligrafiat pe pergament, în anul 6913/1405, un Tetraevangheliar, în limba slavonă, aflat astăzi în expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Artă al României, fiind considerat cel mai vechi...Citește mai departe

Sărbătoarea face amintirea persoanelor care au participat într-o formă sau alta la Nașterea Domnului. Colindele amintesc, pe de o parte, numele acestora, iar pe de altă parte, în versuri pline de delicatețe și gingășie, surprind atașamentul poporului român față de Născătoarea de Dumnezeu. Colindele sunt asemenea icoanelor, adevărate mărturisiri de credință, întrutotul conforme mariologiei, hristologiei, soteriologiei,...Citește mai departe

Despre cum s-a consumat taina zămislirii Fiului lui Dumnezeu ştiu doar Persoanele Sfintei Treimi. Ce putem noi şti este doar faptul că Fiul lui Dumnezeu a luat trup cu voia Tatălui şi cu împreună-lucrarea Duhului Sfânt, Care a adumbrit-o pe Sfânta Fecioară. Că cele întâmplate au fost doar de la Duhul Sfânt reiese şi din...Citește mai departe